The Iroquois model for gender equity

“The Untold Story of The Iroquois Influence On Early Feminists”
by Sally Roesch Wagner

I had been haunted by a question to the past, a mystery of feminist history: How did the radical suffragists come to their vision, a vision not of Band-Aid reform but of a reconstituted world completely transformed?

For 20 years I had immersed myself in the writings of early United States women’s rights activists — Matilda Joslyn Gage (1826-1898), Elizabeth Cady Stanton (1815-1902), Lucretia Mott (1793-1880) — yet I could not fathom how they dared to dream their revolutionary dream. Living under the ideological hegemony of nineteenth-century United States, they had no say in government, religion, economics, or social life (“the four-fold oppression” of their lives, Gage and Stanton called it.) Whatever made them think that human harmony — based on the perfect equality of all people, with women absolute sovereigns of their lives — was an achievable goal?

Surely these white women, living under conditions of virtual slavery, did not get their vision in a vacuum. Somehow they were able to see from point A, where they stood — corseted, ornamental, legally nonpersons — to point C, the “regenerated” world Gage predicted, in which all repressive institutions would be destroyed. What was point B in their lives, the earthly alternative that drove their feminist spirit — not a utopian pipe dream but a sensible, do-able paradigm?

Then I realized I had been skimming over the source of their inspiration without noticing it. My own unconscious white supremacy had kept me from recognizing what these prototypical feminists kept insisting in their writings: They caught a glimpse of the possibility of freedom because they knew women who lived liberated lives, women who had always possessed rights beyond their wildest imagination — Iroquois women.

The more evidence I uncovered of this indelible Native American influence on the vision of early United States feminists, the more certain I became that this story must be told.

A Vision of Everyday Decency [more]

About the Iroquois Confederacy/Six Nations (Mohawk, Oneida, Onondaga, Cayuga, Seneca, Tuscarora Nations)

Matilda Joslyn Gage, Elizabeth Cady Stanton, Lucretia Mott

Elias Johnson, Legends, traditions and laws, of the Iroquois, or Six Nations, and history of the Tuscarora Indians

Paula Gunn Allen

Audrey Shenandoah activism

When Feminism Rocks. Revolution. Grrrl-style.

bk_rgsn0.jpg

Pentru un consumator de mainstream (rock sau nu) pare sa existe putine modele feminine in muzica, artiste care sa insemne mai mult decat interprete ale unor melodii foarte populare, compuse si produse de alti muzicieni. In spatele unei industrii rock suprasaturate de ‘masculi feroce’ chiar exista multe femei care manuiesc instrumente muzicale, care isi compun propria muzica, artiste care aleg ca mod de exprimare aceasta arta… Doar ca ele nu sunt la fel de proeminente ca Britney Spears.

O parte dintre aceste muziciene sunt incluse in miscarea Riot Grrrl (RG).

14.jpg

Riot Grrrl nu este doar o tendinta vestimentara[1] sau o ‘moda’ care sa dispara la scurt timp dupa ce a fost ‘lansata’, cum se intampla cu acest gen de fenomene. Riot Grrrl nu este doar un curent muzical, chiar daca muzica a jucat un rol foarte important in cadrul ei. Prin intermediul miscarii au fost discutate si rediscutate multe chestiuni politice si sociale legate de sexism, hartuire si abuz, homofobie si fat oppression[2], atat prin muzica, arta, cat si prin literatura, publicatii (zines[3]) si impartasirea unor experiente.
Contrar cu ceea ce unii sustin de la ‘media black out’-ul din toamna 1992, RG nu a disparut.[4]

Continue reading

Ce pot face bărbaţii pentru a pune capăt sexismului şi violenţei împotriva femeilor

Notă: ceea ce urmează reprezintă o colecţie de sfaturi despre ce pot face bărbaţii pentru a opri sexismul şi violenţa împotriva femeilor. Textul este compilat de către Michael Flood, dintr-o căutare pe Google întreprinsă în data de 17 februarie, 2006. Sub fiecare listă vei găsi URL-ul din care provine.

————-
Ce pot face bărbaţii (şi femeile):

o— opreşte-te din a te gândi la femei fie ca la nişte târfe, fie ca la nişte puritane; surprinde-te umblând după “târfe” şi demonizându-le mai apoi. De asemenea, încetează să gândeşti că bărbaţii trebuie să fie duri, sau să “marcheze”, pentru a fi “bărbaţi adevăraţi” – ce o mai fi însemnând şi asta.

o— citeşte studii de gen. Cercetează modul în care au funcţionat societăţile în care violul nu a existat (Iroquois, etc.).

o— încearcă să găseşti un film care să-ţi placă şi ale căror personaje principale să nu fie doar bărbaţi sau o singură femeie într-un club masculin, sau un film în care o femeie nu trebuie să se dezbrace, să fie obiectul interesului sexual sau amoros, să fie nebună, sau să fie slabă. Imaginează-ţi cum ar arăta emisiunile TV sau filmele, dacă toţi bărbaţii ar fi femei, iar toate femeile ar fi bărbaţi.

o— nu trece cu vederea atunci când prietenii sau colegii tăi fac comentarii sexiste sau analizează femeile doar funcţie de corpurile lor, sau de cât de “disponibile” sunt.

o— nu întrerupe femeile atunci când vorbesc; s-ar putea să pierzi ceva important.

o— nu analiza femeile politician după aspectul fizic, sau după cât de mult sex practică.

o— nu presupune că feministele urăsc bărbaţii. Nu mai fi atât de defensiv când o femeie încearcă să deschidă o discuţie despre problemele femeilor. Subiectele legate de sexism nu sunt ceva ce poate fi pus deoparte pentru o anumită lună, pentru o vacanţă sau pentru un articol de ziar.

o— boicotează corporaţiile care folosesc publicitate sexistă (sunt foarte multe!) sau, măcar, încearcă să devii conştient de sexismul din reclame.

o— încearcă să te împiedici să mai obiectifici/sexualizezi corpurile femeilor (asta e greu de realizat, deoarece obişnuinţa este atât de însămânţată în fiecare dintre noi).

o— alătură-te/înfiinţează un grup care să lupte împotriva sexismului. Alege acest grup cu înţelepciune.

o— nu-ţi fie teamă să declari că eşti feminist. Suntem cu toţii încă sexişti (şi rasişti şi homofobi), chiar dacă facem parte dintre cei oprimaţi. Societatea devine închistată. Pune umărul pentru schimbare. Dacă te gândeşti că prietenii te vor ridiculiza pentru că spui că eşti feminist, poate ar trebui să iei în considerare ideea de a-ţi căuta noi prieteni (sau măcar de a-i educa pe cei vechi).

o— şi las-o baltă cu ascultatul de muzică sexistă!!! Chiar nu e cool. Dacă nu eşti sigur dacă muzica e sexistă, sau te gândeşti că poate “e doar o glumă”, încearcă să-ţi imaginezi că toate referinţele astea la gen ar fi referinţe la rasă, şi vezi dacă nu cumva cântecul ar fi rasist, sau încearcă să-ţi imaginezi rolurile de gen inversate în versuri.

o— realizează că dacă eşti bărbat, un tip alb, unul plin de bani, sau un heterosexual, eşti privilegiat în această societate. Realizează că toate opiniile tale se bazează pe experienţele pe care le-ai trăit având aceste privilegii.

o— spune că-ţi pare rău când îţi dai seama că te-ai purtat sexist. Fii receptiv atunci când o femeie îţi spune că se teme, sau că suferă, sau că este extrem de furioasă datorită sexismului din lumea asta. Te rog, nu-i spune că îl caută cu lumânarea, sau că se victimizează. O femeie ştie când este obiectul urii sau ridiculizării datorită sexului/genului său. NU e proastă. Încearcă să nu o subestimezi.

o— de foarte multe ori căutăm să ne dovedim, prin orice mijloace, că nu–i nimic în neregulă cu acţiunile/cuvintele/gândurile noastre sau cu acţiunile/cuvintele celor din jur. Este mai uşor decât să ne gândim că oamenii pe care îi iubim ar putea fi împotriva noastră. Dar s-ar putea să realizezi într-o zi că mulţi dintre cei de bună-credinţă sunt sexişti şi ignoranţi la durerea pe care o produc. Vine un moment când nu mai poţi ignora asta, şi nici nu-i mai poţi găsi justificări. În acel moment, fă tot ce îţi stă în puteri, dar încearcă să rămâi rezonabil. Revoluţia poate să înceapă chiar acum, daca tu o vrei.

o— iubeşte mult. Nu te teme.

– Dakota M. Walker

http://www.wemoonsarmy.com/whymen2.html

10 lucruri pe care le pot face bărbaţii pentru oprirea violului

Conştientizează că limbajul este puternic. Cuvintele care dezumanizează femeile, de cele mai multe într-o manieră sexualizată, sunt foarte comune. Atunci când descriem pe cineva ca pe un obiect menit să fie folosit, apoi înlăturat, devine mult mai uşor să ne purtăm ca atare cu acea persoană. Foloseşte un limbaj uman şi respectuos. Provoacă-i pe cei din jur să facă la fel.

Comunică despre sex. Dispunem de un mit cultural care susţine că “sexul de calitate trebuie să fie intuitiv”, dar în realitate el se bazează pe comunicare. Nu ne putem permite să presupunem acordul comun. Există de asemenea asupra bărbatului presiunea culturală de “a marca”, precum şi mitul că femeia îşi doreşte de fapt să fie forţată. Constrângerea şi forţa sunt ilegale. “Nu” înseamnă nu.

Fă-te auzit. Poate că vei avea vreodată prilejul să împiedici un viol, sau poate că nu. Totuşi, vei avea multe, multe oportunităţi de a sancţiona atitudini şi comportamente care fac parte din cuprinzătoarea cultură a violului. Atunci când vezi un act de hărţuială, trebuie să intervii. Când auzi glume despre violenţa asupra femeii, nu râde şi explică de ce nu este amuzant. Scrie-le revistelor care promovează imagini ale femeilor ca şi obiecte sexuale dezumanizate. Sprijină legile care protejează femeile împotriva violenţei şi ajută-le să-şi condamne agresorii. Tăcere = Complicitate.

Sprijină supravieţuitoarele, ascultă-le pe femeile din viaţa ta şi acordă-le credit. Informează-te despre datele statistice existente în ce priveşte violul. Sunt şanse mari ca printre femeile pe care le cunoşti să existe supravieţuitoare ale unui viol. Învaţă cum să fii de ajutor, află care sunt centrele locale de ajutor în caz de viol unde se pot obţine resurse şi ajutor, şi oferă-ţi şi tu sprijinul.

Dă din timpul tău. Oferă-te să munceşti voluntar în organizaţii care luptă împotriva violenţei asupra femeii. Antrenează-te pentru a fi un aliat eficace. Trebuie să ştii că cele mai multe centre de ajutor în caz de viol şi organizaţii comunitare sunt susţinute doar de subvenţii şi donaţii. Sprijină munca acestora prin orice îţi stă în puteri.

Vorbeşte cu femei. Află ce înseamnă să trăieşti în fiecare zi cu ameninţarea violului. Află cum doresc ele să fie sprijinite. Întreabă-le ce ar dori să faci pentru a sancţiona violul. Ascultă cu adevărat.

Vorbeşte cu bărbaţi. Află ce impact a avut violul asupra vieţilor lor. Află cât de mult pierd bărbaţii atunci când sunt văzuţi ca potenţiali violatori. Află ce au alţi bărbaţi de spus despre modalităţile de schimbare a acestor realităţi. Află cum poţi sprijini bărbaţii care au supravieţuit violului şi abuzului sexual. Acultă cu adevărat.

Organizează. Crează o mişcare a bărbaţilor împotriva violenţei masculine asupra femeilor: înfiinţează un grup de dialog pentru a examina atitudinile culturale asupra violului, înfiinţează un grup masculin anti-viol, organizează workshop-uri şi training-uri în şcoala sau la locul tău de muncă. Ia contact cu centrele locale de bărbaţi sau femei pentru resurse şi sprijin.

Lucrează împotriva oricărei forme de opresiune. Violenţa împotriva femeii, sexismul, rasismul, heterosexismul şi homofobia – toate formele de opresiune sunt legate între ele. Nu putem să punem capăt uneia dintre ele fără a le condamna pe toate. Provoacă-te în fiecare zi pentru a putea evolua, şi fii conştient că fiecare prejudecată pe care o păstrăm îi răneşte pe alţii şi ne limitează experienţa.

Crează o nouă masculinitate. Fii îndeajuns de curajos pentru a valoriza în mod deschis egalitatea. Foloseşte-ţi forţa şi privilegiile în serviciul dreptăţii. Bucură-te de atributele masculinităţii fără a face rău altora. Sărbătoreşte naşterea unei noi masculinităţi care nu depinde de dezumanizarea altora. Caută şi alte persoane care să-ţi împărtăşească viziunea. Nu eşti singur.

http://www.mrcforchange.org/challenging_rape.html

(XY Online)

f-word mixtape no. 1

din zina The F-Word, spring 2006:

“don’t give a damn ’bout my reputation” mix tape playlist —
1. joan jett & the blackhearts“bad reputation”
bad reputation (1981)
2. eve’s plum“lipstuck”
cherry alive (1995)
3. kendall payne“supermodels”
jordan’s sister (1999)
4. dixie chicks“goodbye earl”
fly (1999)
5. patty griffin“sweet lorraine”
living with ghosts (1996)
6. the nields“this town is wrong”
if you lived here you’d be home now (2000)
7. anne heaton“black notebook”
black notebook (2003)
8. tori amos“silent all these years”
little earthquakes (1992)
9. rasputina“girls’ school”
frustration plantation (2004)
10. cree summer“curious white boy”
street faerie (1999)
11. le tigre“fake french”
feminist sweepstakes (2001)
12. x-ray spex“oh bondage, up yours!”
germ free adolescents (1978)
13. the distillers“seneca falls”
sing sing death house (2002)
14. bikini kill“rebel girl”
the cd version of the first two records (1992)
15. ani difranco“not a pretty girl”
not a pretty girl (1995)

necesar, dar nerecomandat

mi-am amintit de niste rinduri scrise de mircea cartarescu la un moment dat:

Exista multe standarde pentru aprecierea gradului de civilizatie al unei societati. S-a vorbit despre cantitatea de sapun folosita anual, despre libertatile cetatenesti, despre calitatea invatamantului. … Dar eu cred ca unul dintre criteriile cele mai sensibile, care practic nu da gres niciodata, este felul in care, intr-o societate, femeia este privita si se priveste pe sine. Din acest punct de vedere, mai mult decat din toate celelalte, lumea romaneasca e una primitiva cu asupra de masura. Poate ca economia noastra o sa se acomodeze, cat de cat, in timp, cu cea europeana. Poate-o sa invatam mai multe limbi straine si-o sa renuntam la proverbiala noastra smecherie. Dar atata vreme cat nu respectam femeia de langa noi ca pe noi insine n-am facut nimic si nici n-o sa facem.

E inutil sa vin cu exemple din viata de zi cu zi, oricat ar fi de “picante“ sau de revoltatoare. Cu cat cobori mai mult in Romania profunda (care-ncepe dincolo de limitele unei mici lumi manierate si nu exclude nici universitari, nici ministri, nici alti oameni cu scoala si pretentii), cu atat sarcasmul impotriva femeii este mai mare. Vorbim azi cu oroare despre antisemiti si despre cei care mananca unguri pe paine, dar acestia sunt in Romania o (periculoasa) minoritate. Pe cand cei ce dispretuiesc femeia, care ii neaga tinuta morala sau intelectuala, care-o exclud sistematic din spatiul public sunt larga majoritate a romanilor de amandoua sexele. Nu rasismul sau sovinismul national sunt azi cea mai raspandita forma de discriminare, ci brutala sau discreta, instinctiva sau argumentata “stiintific“ discriminare a femeii. Pentru omul de rand (intrati in vorba cu taximetristii, de exemplu), “femeia nu e om“, “toate sunt curve cu exceptia mamei si surorii tale“, femeia la volan e o calamitate etc. Pentru autoritati, de asemenea, femeile sunt cetateni de rangul al doilea: codul lor numeric personal incepe (ce simbol mai bun sa gasim?) cu cifra 2… — “Nu avem primarite. Pacat!”, Jurnalul National, 29.6.04

chiar nu stiu ce i-a venit lui cartarescu, insa citind analiza asta in 2004 eu am fost in acelasi timp surprinsa de cit de bine si lucid puncta problema (ok, in afara de faptul ca rasistii nu sint chiar deloc o minoritate in romania – dar macar i-a numit “periculosi”), si complet ne-surprinsa ca articolul continua cu aceasta marturisire:

Ca orice ideologie, feminismul mi-e strain, desi ii recunosc necesitatea.

urmata de inca o declaratie din partea lui cartarescu, ca nu cumva sa mai ramina vreun dubiu (desi nu-l interogase nimeni):

In varianta lui radicala, [feminismul devine] la fel de odios ca orice alt sovinism. Nu observ toate cele de mai sus dintr-un punct de vedere feminist, ci pur si simplu din perspectiva bunului-simt.

da, sigur! eu n-am inteles niciodata: daca vezi ca ceva e necesar, de ce te-ai dezice de acel lucru (si oamenii fac asta foarte des)?! totusi, in cazul asta inteleg total, pentru ca din pacate problema e “built in”: a sustine feminismul ca ideologie si/sau ca practica inseamna ori sa n-ai acces ori sa intorci constient spatele la niste privilegii, prejudecati sau concesii care-ti fac viata mai usoara, indiferent daca realizezi ca sint nedrepte si daca ti se par impotriva firii si firii tale – inseamna, deci, a-ti asuma un risc, a nu disimula si a avea curaj. in fond recurgerea la sexism, in aceeasi masura cu inscrierea totala in rolurile de gen, este ceva ce garanteaza fiecarui om (femeie sau barbat) alinierea la mainstream si la valorile patriarhale pretuite dpdv social si cultural. in timp ce feminismul, anti-sexismul sint echivalente cu a merge impotriva curentului si traditiilor. adica lucrul cel mai greu.

cartarescu putea sa aleaga greul, pare sa inteleaga asta foarte bine, dar pina la urma alege clar cel-mai-usorul. mda. numai ca el se justifica spunind ca asta e de fapt o alegere “echilibrata” (ceea ce e ca si cum ai spune, de exemplu, ca ai vrea sa nu mai fie torturati oamenii dar tu nu vei merge atit de departe incit sa condamni tortura, deoarece nu vrei sa fii luat drept “extremist” – nu de alta, dar ai auzit pe undeva ca printre cei care se impotrivesc torturii sint tare multi ciudati si radicali).

newsflash to cartarescu: punctul respectiv de vedere este feminist. asa ca felicitari (imi pare rau). iar feminismul este bun-simt; daca ti s-a spus la televizor ca feminismul e doar de-un fel si este “sovinism”, mai inchide televizorul, nu te mai lasa spalat pe creier, informeaza-te, gindeste critic si fa ceva util – si eventual anti-sexist – cu timpul tau si talentele tale.

ce-i amuzant e ca, folosind “bun-simtul”, cartarescu descopera de unul singur definitia cea mai simpla a feminismului, adica: “notiunea radicala ca femeile sint oameni”. mai putin amuzanta: inconsecventa de care da dovada.

sa vedem, pe linga cartarescu insusi (in ipostaza explicit non-feminista), ce alte “exemple” care arata necesitatea feminismului ar mai fi?


si daca astea sint citeva din nenumaratele exemple, ce e “sovin” si ce e “de bun simt” dintre a imbratisa feminismul si a te dezice de el? (raspunsul intr-un numar viitor.)

Planting the future

“Wangari Maathai’s environmental activism in Kenya has earned her a Nobel peace prize – and a number of powerful enemies.” – article about Wangari Maathai, an amazing feminist environmentalist from Kenya!

Some other ecofeminists/feminist environmental activists:

  • Vandana Shiva
  • Arundhati Roy, Narmada Bachao Andolan
  • Marie Haisova, Agentura GAIA
  • Carol Adams
  • Winona LaDuke
  • Judi Bari, Earth First!
  • Dawn Moncrief, Farm Animal Reform Movement
  • Roger S. Gottlieb
  • Alice Walker
  • Campaign for Abolition of all Misogynic Gender Based legislation in Iran

    [See also: a feminist protest in Tehran violently repressed, June 2006]
    ____________ _________ _________ _________ _________

    8 March Women Organization (Iranian-Afghanistan), International Association of Advanced Women, Women’s Committee of the Iranian Association in London
    www.karzar-zanan.com, zan_dem_iran@hotmail.com

    To all women who suffer from inequality

    To all activists and organisations of the Iranian women’s Movement

    In the last 26 years, Islamic legislation has deprived Iranian women of the most basic human rights. Forced veiling has reduced women to second class citizens. Honour killing is legal and women are condemned to hanging and death by stoning for “unchaste behaviour”.

    Let us join forces and create a powerful united campaign to eradicate these unequal laws and Islamic punishments against women as soon as possible. Let us make our voice in opposition to these laws heard throughout the world. Let us create such a storm that no one would ever dare impose such retrograde laws on us.

    If you are against death by stoning!

    If you are against forced veiling!

    If you are against prosecution and imprisonment of women!

    If you are against lashing a woman’s body!

    If you are against any form of patriarchy!

    If you are against all the medieval laws of Iran’s Islamic Republic imposing inequality against women!
    ____________ _________ _________ _________ _________

    Press release: Women against unjust laws organise march on International women’s day
    Continue reading

    Portugal Abortion Referendum Fails, Government Moves to Legalize

    See also: pre-referendum, an open letter regarding the issue (Romanian)

    February 12, 2007: After a referendum on Portugal’s strict abortion laws failed due to low voter turn-out, the country’s Socialist government has announced that it will work to legalize abortion in the first 10 weeks of pregnancy. Portuguese voters yesterday decisively voted to liberalize Portugal’s extremely strict abortion law, but the results were considered invalid because only 44 percent of eligible voters cast a ballot; for a referendum to be considered binding, at least half of the country’s eligible population must vote. Currently, Portuguese legislation allows for abortion only in the first 12 weeks of pregnancy if a woman’s health or life is at risk. Women pregnant because of rape may be considered for an abortion until the 16th week.

    Luis Marques Mendes, who heads the Social Democratic Party, remarked, “The will of the Portuguese must be respected,” the BBC reports, suggesting that opposition parties will not attempt to veto new legislation that would liberalize the country’s laws. Supporters of lifting the abortion ban cited over 23,000 illegal abortions performed yearly. Currently Portugal’s abortion practices are some of most restrictive in the European Union. … more

    — from the Global Feminist Daily Newswire

    and you’ll find yr place in the world, girl

    the gossip, another best band ever:

    standing in the way of control, 2005

    • “fire with fire”
      listen
      it ain’t the end of the world girl,
      you’ll find yr place in the world girl,
      all you gotta do is stand up,
      and fight fire with fire.
      big or small,
      it makes no difference,
      what part of town,
      or what shape yr in,
      all you gotta do is stand up,
      and fight fire with fire.

      oh oh oh,
      you gotta run run,
      we’re gonna find you,
      oh oh oh,
      you turn around,
      we’re right behind you,
      hey hey hey,
      then they’ll see,
      that the bigger we are,
      the harder they fall.

      no it ain’t the end of the world girl,
      you’ll find yr place in the world girl,
      all you gotta do is stand up,
      and fight fire with fire,
      in the end no one is innocent,
      big or small it makes no difference,
      get up, stand out and hold yr head up higher.

    movement, 2003

    • “don’t (make waves)” (lyrics)

    home alive compilation ii: flying sidekick, 2001

    • “i want it now”