Kathleen Hanna came into a music scene in the 90s that was angry, violent, and full of men. She and her bandmates in Bikini Kill, along with the rest of the riot grrrl movement, pushed back against that culture and helped usher in a new “wave” of feminism. After Bikini Kill, Hanna went on to make feminist dance music with Le Tigre and has kept pushing boundaries ever since. Recently, she donated her zine archive to NYU’s Fales Library as part of its new Riot Grrrl collection. She joins Laura (GRITtv) in studio to talk feminism, rock’n’roll, and why she’s hopeful for the future.
And for those who want to find out more about what Kathleen Hanna is up to, her blog is here!!!
Un psiholog “expert criminalist” este de parere ca, intr-adevar, femeile se pot apara – mai exact, isi pot modifica orice comportament ‘provocator’ si inceta sa mai invite agresiunile, pentru ca, evident, este vina lor ca sint agresate (“Femeile pot şi trebuie sǎ fie prudente. Femeile trebuie sǎ ştie cum se urcǎ în lift şi sǎ nu ne nǎpǎdeascǎ pe noi cǎ au fost violate în lift. Când şi cu cine. Sǎ ştie sǎ umble pe cǎrǎri care sunt luminate şi care sunt populate. Sǎ nu se batǎ ca exploratorii în miez de noapte parcurile şi sǎ vinǎ apoi la adresa poliţiei cǎ au fost violate. Şi sǎ ştie cu cine intrǎ în discuţie şi cu cine accept relaţii şi aşa mai departe. Comportamentul ǎsta de leliţǎ balcanicǎ, din pǎcate, cu excepţia acestor victime … ǎǎǎǎ, care nu au dat dovadǎ de el, este caracteristic piţipoancelor şi devin victime pentru cǎ sunt victime de tip provocator, mare majoritate din ele.” – T. Butoi)
Ieri pe Realitatea tv, în toiul discuţiilor despre agresiunile de la Iaşi, a fost contactat telefonic un expert criminalist, Tudorel Butoi. Care spre finalul intervenţiei sale în direct, mândru de înţeleptele cuvinte care-i ieşeau pe gură, s-a apucat să găsească vinovăţii femeilor care suferă agresiuni pe stradă, în parcuri sau în ascensoare. […]
Domnul Tudorel Butoi, reprezentant al forţelor Statului, le găseşte agresorilor justificări pentru actele de violenţă pe care le comit. Are exact gândirea unui violator care îşi spune sieşi că a fost provocat de victimă să comită violenţa. Că victima şi-a meritat-o. Şi pe deasupra, domnul Butoi nu se fereşte să jignească femeile care sunt agresate, spunând că în majoritatea cazurilor este vorba de piţipoance şi femei cu comportamente de „leliţe balcanice”. Culpabilizarea victimei are efectul de a elibera agresorul de stigmatul social, oferindu-i o legitimare a acţiunilor. Iar efectul asupra victimei este extrem de nociv, îngreunându-i recuperarea.
După astfel de declaraţii, domnul Butoi ar trebui să aibă interzis în a mai apărea public vreodată în calitate de expert criminalist. Acest om nu poate reprezenta vocea autorităţii judiciare din România având asemenea mentalităţi!
“Femeile trebuie sa stie cum se urca in lift”… ar fi amuzant, daca nu ar fi atit de tragic!
Probabil ca prof. univ. dr. Butoi nu a auzit de “Sexual Assault Prevention Tips Guaranteed to Work!” – care la rindul lor ar fi amuzante, daca pareri ca a d-nului Butoi mai mult sau mai putin experte despre vinovatia victimelor si justificarea violentei si lipsa de responsabilitate a agresorilor nu ar fi atit de raspindite incit sa faca orice altfel de sfat nu numai amuzant, dar de neconceput…
1. Don’t put drugs in people’s drinks in order to control their behavior.
2. When you see someone walking by themselves, leave them alone!
3. If you pull over to help someone with car problems, remember not to assault them!
4. NEVER open an unlocked door or window uninvited.
5. If you are in an elevator and someone else gets in, DON’T ASSAULT THEM!
6. Remember, people go to laundry to do their laundry, do not attempt to molest someone who is alone in a laundry room.
7. USE THE BUDDY SYSTEM! If you are not able to stop yourself from assaulting people, ask a friend to stay with you while you are in public.
8. Always be honest with people! Don’t pretend to be a caring friend in order to gain the trust of someone you want to assault. Consider telling them you plan to assault them. If you don’t communicate your intentions, the other person may take that as a sign that you do not plan to rape them.
9. Don’t forget: you can’t have sex with someone unless they are awake!
10. Carry a whistle! If you are worried you might assault someone “on accident” you can hand it to the person you are with, so they can blow it if you do.
And, ALWAYS REMEMBER: if you didn’t ask permission and then respect the answer the first time, you are commiting a crime- no matter how “into it” others appear to be.
S-a remarcat în perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele Asociaţiei “Emanciparea femeii”. Asociaţia fondată de ea a urmărit emanciparea femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile şi ocuparea de funcţii în raport cu pregătirea şi capacitatea fiecăreia. Şi-a concentrat atenţia asupra femeilor de la sate, iniţiind cercuri culturale şi fondând cămine culturale unde a arătat sătencelor cum să-şi organizeze gospodăria şi cum să-şi educe copiii
In anii care au urmat instaurarii fascismului in Germania, Ella Negruzzi a luptat alaturi de numerosi intelectuali impotriva razboiului si a invadarii Romaniei. In cadrul organizatiei “Grupul avocatilor democrati”, creata in 1935, s-a manifestat ca reprezentanta a femeilor antifasciste. Fondatoare a organizatiei “Frontul feminin” (1936), Ella Negruzzi a organizat numeroase intruniri si conferinte menite sa contribuie la antrenarea femeilor in actiunile pentru apararea drepturilor lor economice, politice, sociale si culturale. A desfasurat o activitate sustinuta si in publicistica vremii. A militat pina la adinci batrineti pentru emanciparea femeii, pentru promovarea culturii, impotriva razboiului. [surse wikipedia, evenimentul]
Un alt documentar Partizanii libertatii (2009), produs de Televiziunea Română in colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in România (IICCR), reconstituie viata, lupta si moartea ultimilor partizani din Grupul de rezistenta de la Nucşoara. Maria Plop a murit in ianuarie 1962, dupa ce fiica de doi ani i-a fost luata din inchisoarea de la Miercurea Ciuc si trimisa intr-un orfelinat.
Fiica nascuta în munţi a Mariei Plop şi a lui Toma Arnăuţoiu, arestata odata cu mama ei, va impartasi de la varsta de doi ani conditia de detinut politic.
Despre Maria Plop nu am gasit prea multe referinte…o femeie simpla, venita de pe langa Prut si care va ajunge la Nucsoara unde va lucra pentru doua familii, una fiind Arnautoiu. Ea se va alatura fiilor familiei atunci cand acestia se vor retrage in munti si va ramane acolo pana la arestarea grupului . Pe pagina http://www.tomaarnautoiu.ro am descoperit o mica arhiva de fotografii in care apar o Marie surazatoare si adolescentina, inainte de arestare si o alta, cu o Marie deja maturizata .
Argument: Acest dosar despre activismul feminin din Romania de dinainte de 1989 este creat din nevoia [ personala] de a gasi repere,de a nu mai ceda cu atata usurinta atunci cand lucrurile se misca incet sau cand sunt sufocate de absurdul cotidian.
Elisabeta Rizea – grupul de rezistenta de la Nucusoara
I.B.:Ce imagine îţi vine acum în minte cu Elisabeta Rizea?
C.P.: Momentul în care soţul ei plânge, la marginea unei păduri, după ce şi-a ascuns hainele pline de sânge, ca ea să nu vadă cât de rău îl băteau la postul de miliţie. Plânge pentru că nu mai poate, iar ea îl consolează, dar încearcă printre lacrimi să-i explice că trebuie să se ducă înapoi la miliţie. (Gheorghe Rizea era bătut în fiecare zi, la oră fixă, cerându-i-se de către miliţienii din sat să furnizeze informaţii despre grupul Arnăuţoiu.) Elisabeta îi dă nişte ţuică să bea, adusă de fiica lor, pentru a-i face curaj, îmbărbătându-l, dar explicându-i ferm că trebuie să se ducă să mănânce bătaie. Ea şi fata vor fi arestate dacă el fuge în munţi, şi n-o să mai aibă cine să le ducă haine şi mâncare celor din grupul Arnăuţoiu, “băieţilor”, cum le spunea ea. Amândoi ispăşiseră deja, când se întâmpla acest moment, câte şase ani de închisoare. Mi se pare impresionant. [ sursa interviul cu C-tin Popescu, Liternet]
Portretul luptatorului la tinerete este un film-documentar (regizor Constatin Popescu) care are ca subiect rezistenta anticomunista din munti. Este primul film dintr-o trilogie despre miscarea din Fagaras condusa de Ion Gavrila, miscarea Haiducii Muscelului condusa de fratii Arnautoiu si despre Elisabeta Rizea.
Nota: Comentariul lui Brechtorama despre acuzatiile de antisemitism ce planeaza asupra filmului, face necesara urmatoarea precizare.
Eu nu am vazut filmul, ceea ce pe mine personal ma pune in imposibilitatea de a comenta natura lui antisemita si filo-legionara. De asemenea sunt convinsa ca nici cei de la E Wiesel nu l au vazut.
„Au fost voci grăbite care au afirmat răstit că mişcarea de rezistenţă anticomunistă a fost opera legionarilor. E o minciună. În acelaşi timp, printre partizani au fost şi legionari. Trebuie luat caz cu caz. E o prostie enormă să acreditezi ideea că a fost o mişcare a legionarilor de fapt, iar în mediile germane, în special, s-au făcut câteva extrapolări ne avenite. Trebuie, pur şi simplu, acceptat acest episod din trecutul lui Ogoranu, ca şi faptul că a fost un luptător adevărat. Trebuie discutat concret, dacă e cazul, ce anu me a făcut el ca legionar. Sunt două lucruri distincte”, spune istoricul Armand Goşu.
