mamaia mea era printre altele moasa satului.

… De aproape un sfert de secol alţii n-au nici o jenă să trâmbiţeze peste tot propria Istorie, alţii amuţesc, distorsionează şi intră cu bocancii peste istoriile femeilor. Alţii definesc ce este „important”, ce suferinţe sunt „politice”, ce este „anticomunismul” şi răsună pieţele ţării ăsteia de revelaţiile lor religioase şi tradiţia lor regăsită, de cuvintele lor goale care zornăie pompos. Pentru că ale lor sunt pieţele publice, cărţile, universităţile, instituţiile politice şi religioase. Istoria lor e şi în minţile noastre. Ne-au învăţat pe toate de mici nimic despre trecutul nostru şi totul despre al lor. Ne-au învăţat pe toate de Continue reading

din istorie VI

un nume mentionat (de claudia) in cadrul discutiei de 8 martie Sofia Nadejde de pe ro.wikipedia: Sofia Nădejde (n. Băncilă, 14 septembrie 1856, Botoșani – d. 11 iunie 1946, București) a fost o publicistă, prozatoare și autoare dramatică româncă de orientare feministă și marxistă. S-a născut la Botoșani fiind fiica lui Vasile Băncilă Gheorghiu și Puheria-Profira Neculae, țărani liberi (răzeși). A studiat la „Pensionul Glowaska” din Botoșani iar în 1874 s-a căsătorit cu Ion Nădejde (1854 – 1928), cu care a avut șase copii. După stabilirea la Iași în 1876 a început o activitate febrilă în mișcarea socialistă. A debutat Continue reading

din istorie V

Lena Constante mi-am reamintit de Lena cand am vazut ca la Muzeul Taranului Roman o sa fie proiectat filmul lui Thomas Ciulei, Nebunia capetelor, miercuri 26 ianuarie. despre ea stiu ca era foarte interesată de artă populară românească. Se va căsători cu etnomuzicologul Harry Brauner. În 1954 fondează Teatrul Ţăndărică împreună cu Elena Pătrăşcanu, soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu. Deşi nevinovată, devine astfel acuzată în procesul politic intentat acestuia, şi este condamnată, împreună cu Harry Brauner, la 12 ani de închisoare, pe care ii va executa. “Am trait singura in celula, 157,852,800 de secunde de singuratate si frica. E un lucru Continue reading

din istorie IV

Ana Lupas am descoperit-o pe Ana Lupas in cadrul unui curs care cartografia arta romaneasca de dinainte de 1989. Subtil provocatoare si cultivata intr-un cerc restrans ( Grupul Sigma), Ana Lupas  devine promotorul unui tip de feminism ce se intrepatrunde cu preocuparile ei legate de ecologie. Desi lucrarile ei se insereaza neagresiv in mediul natural aka satul natal Badacin , ele nu sunt lipsite de  nuante de manifestare a opzitiei fata de arta dictata de centru. Humid instalation din satul Margau, confera intinsului de rufe pe sarma alte conotatii. Ea reuseste sa rastalmaceasca traditionalul intr-un alt sens, total diferit de Continue reading

din istorie III

Ella Negruzzi S-a remarcat în perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele Asociaţiei “Emanciparea femeii”. Asociaţia fondată de ea a urmărit emanciparea femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile şi ocuparea de funcţii în raport cu pregătirea şi capacitatea fiecăreia. Şi-a concentrat atenţia asupra femeilor de la sate, iniţiind cercuri culturale şi fondând cămine culturale unde a arătat sătencelor cum să-şi organizeze gospodăria şi cum să-şi educe copiii In anii care au urmat instaurarii fascismului in Germania, Ella Negruzzi a luptat alaturi de numerosi intelectuali impotriva razboiului si a invadarii Romaniei. In cadrul organizatiei “Grupul avocatilor Continue reading

din istorie II

Maria Plop Un alt documentar Partizanii libertatii (2009), produs de Televiziunea Română in colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in România (IICCR), reconstituie viata, lupta si moartea ultimilor partizani din Grupul de rezistenta de la Nucşoara. Maria Plop a murit in ianuarie 1962, dupa ce fiica de doi ani i-a fost luata din inchisoarea de la Miercurea Ciuc si trimisa intr-un orfelinat. Fiica nascuta în munţi a Mariei Plop şi a lui Toma Arnăuţoiu, arestata odata cu mama ei,  va  impartasi de la varsta de doi ani conditia de detinut politic. Despre Maria Plop nu am gasit prea Continue reading

din istorie I

Argument:  Acest dosar despre activismul feminin din Romania de dinainte de 1989 este creat din nevoia [ personala] de a gasi repere,de a nu mai ceda cu atata usurinta atunci cand lucrurile se misca incet sau cand  sunt sufocate de absurdul cotidian. Elisabeta Rizea – grupul de rezistenta de la Nucusoara I.B.: Ce imagine îţi vine acum în minte cu Elisabeta Rizea? C.P.: Momentul în care soţul ei plânge, la marginea unei păduri, după ce şi-a ascuns hainele pline de sânge, ca ea să nu vadă cât de rău îl băteau la postul de miliţie. Plânge pentru că nu mai Continue reading