termeni de gen


Glosar de termeni relevanti pentru studiile de gen
(ref)

A B C D E F G H I J L M O P Q R S T V W

 

Actiune afirmativa = o politica practica ce urmareste cresterea diversitatii unei organizatii prin crearea de oportunitati pentru incluziunea femeilor si grupurilor marginalizate astfel incat acestea sa poata participa in mai mare masura in cadrul structurilor traditionale si pentru a diminua inegalitatile existente. Aceasta politica este implementata de obicei prin intermediul unor initiative la nivelul departamentelor de resurse umane, spre exemplu masuri de angajare preferentiala a femeilor, persoanelor de culoare sau a celor cu dizabilitati.

Analiza din perspectiva (egalitatii) de gen = un proces prin care se cantareste impactul pe care masurile, programele, legislatia sau principiile legale le au asupra femeilor si barbatilor. Aceasta examinare se face luand in considerare diferentele de gen, relatiile dintre femei si barbati, accesul la resurse si putere, respectiv circumstantele sociale si economice diferite ale acestora, cat si alti factori relevanti cum ar fi rasa, clasa, sexualitatea sau abilitatile.

Androcentrism = de la andro– (barbat); stabilirea barbatilor ca personaje centrale in contextul social, normalizarea punctului de vedere si intereselor masculine ca fiind in mod firesc dominante sau centrale, folosirea perceptiilor, ideilor, perspectivelor, atitudinilor, standardelor si valorilor barbatilor drept particularitati umane universal-valabile, ale femeilor jucand un rol secundar.

Autoritate = puterea de a conduce, controla sau determina, de obicei o putere la dispozitia unei persoane sau entitati pe care altii o vad ca fiind legitima, cum ar fi politicienii, legislatorii si corporatiile. (DEX: drept, putere, imputernicire de a comanda, de a da dispozitii sau de a impune cuiva ascultare; persoana care se impune prin cunostintele sale, prin prestigiul sau.)

 

Barbati homosexuali (barbati gay / faggot / fags) = barbati care sunt atrasi sexual si emotional de alti barbati. Acest lucru nu inseamna ca acesti barbati nu au avut niciodata relatii sexuale cu sau nu au fost niciodata indragostiti de femei, ci doar ca ei simt o conexiune emotionala deosebita cu alti barbati. Homosexualitatea masculina a fost considerata aproape intotdeauna un afront la cultura patriarhala si o lipsa de masculinitate. Din cauza ca sexualitatea masculina a fost intotdeauna in general considerata superioara si mai puternica decat cea a femeii, barbatii gay au fost caracterizati de cele mai multe ori drept “obsedati sexual’ si incapabili de a forma relatii de lunga durata sau familii. Fiind exclusi social, barbatii gay au nascut o cultura underground ce cateodata includea spatii separate sau clandestine pentru sex cu alti barbati. Aceste spatii au dus la o imagine stereotipa ca sexul la barbatii gay este marginalizat intr-o celula separata a vietii lor.

 

Capitalism de consum (vezi si lumea a treia) = un sistem economic si social bazat pe si determinat de consum/consumism, in special in intruchiparea sa moderna de la sfarsitul secolului XX. “Consumul” este un proces si un set de practici sociale, culturale si economice a caror ideologie asociata, “consumismul”, serveste ca factor de legitimare si propagare a capitalismului in randul populatiei. Conform pozitiei consumiste, majoritatea oamenilor – inclusiv cei din Europa de Est si “lumea a treia” — nutresc o dorinta puternica pentru bunuri de consum si aspira la o viata centrata pe aceasta dorinta crezand ca o astfel de viata le va satisface nevoile emotionale intr-o mai mare masura decat simpla satisfacere a nevoilor materiale. In aceasta paradigma, practicile si aspiratiile legate de consum constituie un factor central in constructia identitatii. Adoptarea mentalitatii consumiste ca modus vivendi este considerata un fenomen valabil la nivel global, chiar in randurile celor saraci sau fara loc de munca, iar femeile sunt vazute ca fiind in special vulnerabile la discursul consumist in speta pentru industria publicitara, la randul ei element principal al sistemului capitalist.

Coming out /coming out of the closet = cand o persoana admite fata de ea insasi si/sau le spune celorlalti ca nu are o orientare heterosexuala sau ca se identifica diferit de modul in care se asteapta cei din jur; momentul sau procesul exteriorizarii identitatii sexuale, a genului sau orientarii sexuale. A fi in the closet este o expresie folosita pentru a denota o persoana care nu este deschisa in legatura cu identitatea sau orientarea sa sexuala.

Procesul de coming out poate fi dificil si epuizant pentru cineva. De multe ori acest proces include auto-izolare sau auto-stigmatizare datorate descoperirii unei identitati care nu se “potriveste” cu ceea ce ceilalti asteapta de la acea persoana. Cel/cea care isi face coming out-ul se confrunta de multe ori cu teama de a-i pierde pe cei dragi, teama de a fi marginalizat(a), teama de a fi exclus(a), teama de a nu se mai putea integra social etc. Pentru unii, coming out-ul vine in mod natural chiar si la varste fragede, pentru altii se intampla la varste adulte, iar unii se poate sa traiasca intreaga viata fara ca sexualitatea lor sa fie adusa in discutie, asumandu-se intotdeauna heterosexualitatea lor.

Comodificare (sau obiectificare) (vezi si capitalism de consum) = atitudini si comportament prin care oamenii sunt tratati drept “obiecte” sau “bunuri de consum”, ca in cazul femeilor obiectificate de catre imagini publicitare.

Constructie sociala = ideea ca genul, rasa, orientarea sexuala sunt categorii definite de catre oameni intr-un anumit context si pe baza unor ideologii specifice; aceste definitii sunt transmise sistematic, iar comportamentul si atitudinile considerate normale si potrivite pentru fiecare categorie sunt invatate prin socializare incepand din copilarie si apoi prin experientele avute de-a lungul vietii; de exemplu, conform acestei idei, heterosexualitatea, cum sa fii barbat sau femeie sunt lucruri invatate (sau construite social) si nu inerente.

Cultura violului (rape culture) = un mediu social in care violul si alte forme de violenta (sexuala sau sexualizata) sunt 1. comune/prevalente, dar si 2. tolerate si acceptate (simultan, rata scazuta a aresturilor, aducerii in fata instantei si sentintelor pentru aceste crime); un mediu in care atitudinea predominanta in privinta violentei sexuale este de invinuire a victimelor si perpetuare a miturilor (misogine, homofobe, rasiste) si a altor forme de normalizare sociala, un mediu saturat cu imagini de viol si alte forme de violenta si in care sexul si violenta sunt reprezentate ca fiind interdependente; in contextul in care persoanele care sunt cel mai des victime ale acestor forme de violenta institutionala si culturala (femeile) nu au drepturi egale din punct de vedere economic, legal si social.

 

Deconstruire (vezi constructie sociala) = punerea in evidenta a unui concept ca fiind nu o simpla sau naturala reflectie a realitatii, ci o constructie (sociala) ideologica sau culturala.

Determinism biologic = ideea ca natura biologica (genetica) a unui grup determina destinul sau social, politic si economic – folosita in general pentru a justifica subordonarea unui grup. Un exemplu potent ar fi cazul discriminarii impotriva femeilor sau a persoanelor rome pe baza afirmatiei ca acestea sunt diferite de barbati (in contextul in care este subinteles ca barbatii sunt superiori) respectiv diferite de persoanele de etnie romana (in astfel de cazuri “diferit” inseamna de obicei inferior).

Diferenta (vezi si discriminare) =a fi diferit(a) denota a fi perceput(a) ca fiind altfel, sau alta/altul. Inegalitatea inseamna a nu avea aceleasi drepturi si oportunitati ca un alt om sau un alt grup de oameni. O diferenta in privinta rolurilor, functiilor, biologiei, clasei, genului, etniei etc. este adeseori invocata mai intai pentru a crea si legitimiza inegalitate in privinta statutului, puterii detinute, accesului la resurse si oportunitatilor. Pe baza ideii de diferenta, tactici comune ce faciliteaza discriminarileimpotriva unor categorii de oameni sunt “alterizarea”, dezumanizarea, excluderea si/sau marginalizarea acelor oameni de catre majoritate sau de catre categoriile privilegiate.

Discriminare = este orice actiune (sau politica) de deosebire sau distinctie a unor indivizi pe baza unor considerente neintemeiate sau contextual non-relevante care afecteaza in mod negativ pe cei supusi acestor distinctii. In special, este tratamentul diferential al grupurilor cu mai putina putere (femeile, cei in varsta, persoanele de alta etnie, culoare) de catre cei de pe pozitii dominante. Practici discriminatorii pot fi greu observabile si atribuim aceasta denotatie si unor distinctii unde criteriul este considerat a fi non-relevant sau distinctia in sine este superflua. O alta fateta a practicilor discriminatorii este tot ceea ce se leaga de stereotipuri: “este femeie, cum sa conduca bine?!?”.

Dubla constrangere = o situatie stabilita de catre valori si norme culturale in care orice alegere facuta este nesatisfacatoare. De exemplu, femeile care aleg sa imbratiseze libertatea sexuala la care li se spune ca au tot dreptul sunt de fapt criticate pentru ca sunt usuratice sau curve, iar acele femei care aleg sa nu fie active sexual sunt criticate pentru ca sunt frigide, desi virginitatea feminina este inca pretuita cultural.

Dublu standard = un standard de comportament uman care este aplicat diferit in cazul barbatilor si femeilor. De exemplu, un barbat este admirat daca are cat mai multi parteneri sexuali, in timp ce o femeie este desconsiderata pentru acelasi lucru.

Dyke (vezi si lesbiene, queer) = termen alternativ pentru a denumi o femeie lesbiana. Initial, termenul era folosit in sens peiorativ la adresa lesbienelor, fiind ulterior “revendicat” si este folosit azi in diverse contexte si forme: dyke march (mars al lesbienelor), dykes on bykes (lesbiene motocicliste), baby dyke (o lesbiana tanara sau care abia s i-a facut coming out-ul), diesel dyke (lesbiana care se prezinta la volanul unei mas ini de teren), bulldyke (lesbiana butch, dura), dyke bar (bar pentru lesbiene) etc. Se presupune ca termenul provine de la cuvantul bulldyke. Bulldykers erau numiti barbatii “armasari”, “cu mult testosteron”, cei care aveau mare succes la femei. Insulta insemna “femeie masculina”, “agresiva “.

 

Epistemologie = o teorie a cunoasterii stiintifice, a naturii si fundamentelor cunoasterii si limitelor acesteia, despre cum stim si cum decidem ce constituie cunostinte legitime. Teoria si filozofia feminista au introdus ideea de epistemologie a punctului de vedere (standpoint epistemology) conform careia ceea ce stim este determinat de pozitia pe care o ocupam (in societate) si deci de un punct de vedere specific. Prin urmare nu poate exista un set de cunostinte obiective si general valabile despre si pentru toti oamenii. Epistemologia feminista adauga intrebarea: cine este persoana care stie?

Esentialism (vezi si determinism biologic) = punct de vedere conform caruia unele categorii de oameni au, ca “esenta”, niste caracteristici inerente, inevitabile, neschimbate si neschimbabile care le definesc. Despre femei se spune ca este in esenta lor sa iubeasca si sa ingrijeasca alte fiinte si prin urmare aceasta caracteristica ar trebui sa faca parte din identitatea oricarei femei. Acest punct de vedere este problematic din cauza legaturii stranse cu determinismul biologic, cu tendinta de a generaliza si trece cu vederea rolul pe care il joaca socializarea, cat si diferentele existente in cadrul aceluiasi grup, precum si cu justificarile traditionale pentru roluri de gen rigide si subordonarea femeilor deoarece barbatii si femeile ar fi “esential diferiti” (in virtutea biologiei, nu a constructiilor sociale…).

 

Feminism = in contextul luarii de atitudine, a fi aderenta a feminismului inseamna a fi implicata in miscarea sociala menita sa puna capat sexismului, exploatarii sexiste si opresiunii. Ca feministe respingem definitia “sexul tare = barbat”, “sexul frumos = femeie” pentru ca adjectivele ataseaza sexelor (in mod generic egale atat functional, cat si numeric) calitati si trasaturi ce stabilesc relatii de inegalitate si alteritate absolute. Atat tare, cat si frumos sunt constructii sociale relative, lipsite de valabilitate generala, si sexiste.

Feminism: valuri = La mijlocul anilor 1800 termenul “feminism” era folosit in engleza in acelasi sens ca si feminitate, pentru a indica un set de caracteristici specifice femeilor. Abia dupa Prima Conferinta Internationala a Femeilor in Paris in 1892 – si in conjunctie cu termenul “feministe” din limba franceza – a inceput cuvantul sa capete semnificatie in promovarea drepturilor egale pentru femei pe baza ideii de egalitate dintre sexe. Apoi, acest termen a devenit sinonim cu mobilizarea pentru obtinerea votului pentru femei in Europa si Statele Unite la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX, dar lupta pentru drepturile femeilor nu a inceput si nici nu s-a terminat odata cu aceasta perioada de activism. Istoria feminismului in Statele Unite care serveste pana la aceasta data ca etalon al feminismelor din alte locuri ale lumii este in general descrisa ca o succesiune de “valuri”. Primul Val (first wave feminism) corespunde eforturilor in vederea castigarii unor drepturi politice de baza pentru femei incepand cu mijlocul sex. XIX pana la obtinerea dreptului la vot in 1920 (SUA). Dupa ce intre cele doua razboaie a suferit un declin, feminismul a recapatat avant abia pe la sfarsitul anilor 1960/inceputul anilor 1970 – al Doilea Val feminist, in care feministele au depasit simpla dorinta pentru drepturi politice de mai devreme, pornind o lupta pentru egalitate la toate nivelele, cum ar fi egalitate in invatamant, la locul de munca si in cadrul familiei. Dupa aceasta perioada care a durat cateva decenii pana recent, cea mai noua intruchipare a feminismului constituie al Treilea Val. Feministele Valului al Treilea au adus critici la adresa Valului al Doilea pentru lipsa de atentie acordata importantei pe care o au pentru femei nu numai sexul/genul, dar si rasa, etnia, clasa, nationalitatea, religia, etc.; sustinatoarele si sustinatorii acestui val pun accentul pe “identitate” ca una din locatiile confruntarilor de gen.

Totusi, unele feministe se impotrivesc identificarii feminismului cu aceste puncte particulare de activism politic, pentru ca a reduce feminismul la cateva femei (albe) din vest in ultimul secol si ceva, inseamna a trece cu vederea nenumaratele instante de rezistenta la dominatia masculina care au existat de-a lungul istoriei in diferite culturi. Chiar numai in privinta eforturilor recente impotriva opresiunii femeilor in Europa si Statele Unite, accentul pus pe feminismul de Valul intai si al Doilea trece cu vederea rezistenta care a continuat intre anii 1920 si 1960, cat si rezistenta din afara politicii mainstream, in special din partea femeilor de culoare si femeilor din clasa muncitoare.

Feminism: tipuri =

Anarho (sau anarha)- = care plaseaza feminismul intr-un context anarhist de impotrivire statului, capitalismului si valorilor si institutiilor patriarhale traditionale, in special in ce priveste educatia, familia si rolurile de gen.

Cultural = care se axeaza pe diferentele esentiale intre personalitatea feminina si cea masculina, aducand in prim plan meritele celei feminine.

Eco – = care face legatura intre dominatia femeilor si dominatia naturii, intre exploatarea femeilor si cea a mediului, animalelor si resurselor din natura de catre o societate patriarhala si ierarhica.

I– (individualist) = care pune accentul pe responsabilitatea personala si are la baza convingerea ca diversitatea si libertatea de a alege sunt de prima importanta pentru femei si in avantajul acestora ca grup, indiferent de ce natura sunt alegerile pe care le fac unele dintre ele; numit uneori si feminism libertarian.

Liberal = care urmareste sa actioneze in cadrul structurilor societatii mainstream pentru a integra femeile in acele structuri; imbratiseaza teoria de guvernare pe baza “contractului social” si scopul final este de a obtine egalitate de gen la toate nivele societatii, dar nu propune schimbari esentiale ale sistemului in sine.

Radical = care vede opresiunea femeilor ca fiind o forma fundamentala de opresiune, valabila pentru orice rasa, cultura, si clasa economica; este o miscare impotriva sistemului patriarhal si a structurilor pe care acesta se bazeaza si urmareste o schimbare sociala “radicala” (din radacini); in Statele Unite, ca miscare a luat nastere din miscarile pentru drepturi civile si miscarea pacifista de la sfarsitul anilor 1960.

Marxist = care atribuie opresiunea femeilor sistemului capitalist si al proprietatii private si afirma ca eliminarea acestui sistem va duce la inlaturarea oricarei discriminari pe baza de gen.

Socialist = care se concentreaza pe intersectia dintre inegalitatile de gen si de clasa in societati capitaliste, pe baza notiunilor de socializare a sexelor si politici sexuale cu intentia de a le integra cu unele concepte marxiste.

Third world/Multirasial (vezi si womanism, Lumea a treia) = care critica miscarea feminista alba/vestica pentru tendinta de a trata experientele femeilor ca fiind o singura experienta universala a “femeii” (albe/vestice) si punctul sau de vedere etnocentric; ia in considerare intrepatrunderea opresiunilor (de rasa, gen si clasa), pune accentul pe importanta definirii de sine pentru a rezista opresiunilor si analizeaza in acest context subiecte specifice cum ar fi maternitatea si activismul politic.

 

Gay (vezi si barbati gay) = persoane ale caror preferinte sexuale si emotionale sunt indreptate catre alte persoane de acelasi sex. Termenul se refera atat la barbati, cat si la femei.

Gen = trasaturi acceptate in mod inter-subiectiv pe baza unui consens social permitandu-ne sa impartim indivizii in femei si barbati. Avand in vedere natura construita a termenului (spre deosebire de existenta sexului dat de natura), dihotomia feminin-masculin se impune cu un puternic caracter normativ si este ceva specific culturilor fiecarei societati in parte. In cele mai multe culturi, sexul si genul nu se bucura de distinctie: sexul femeiesc trebuie sa posede ceea ce este definit ca feminin, iar sexul barbatesc nu are incotro, este nevoit a se complace ca masculin in acelasi timp. Neconcordantele dintre sex si gen sau difuzarea acestora – homosexualitatea/lesbianismul, bisexualitatea, travestismul – sunt sanctionate social (dar nu si natural!).

Gender mainstreaming = reorganizarea, imbunatatirea, dezvoltarea si evaluarea proceselor de luare de masuri prin includerea unei perspective a egalitatii de gen la toate nivelele si etapele. Prin aducerea analizelor din perspectiva egalitatii de gen in mainstream, se urmareste ca genul sa fie luat in considerare in cea mai larga varietate de sectoare posibila, cum ar fi in legatura cu munca si imigratia. Nu rezulta intotdeauna in masuri echitabile pentru femei si barbati.

Genderqueer = persoana care nu se poate identifica cu un anumit gen (feminin sau masculin) si care pune la indoiala aceasta impartire sociala. O astfel de persoana simte ca este imposibil sa se defineasca in acest context dihotomic predefinit, fie fizic, fie psihologic, si refuza sa aleaga “una din doua” sau sa se incadreze coerent in oricare construct identitar.

Globalizare = procesul prin care relatiile sociale, legale, politice, economice si culturale capata din ce in ce mai mult o dimensiune globala. Acest proces include mobilitatea crescuta a bunurilor, serviciilor, muncii, tehnologiei si capitalului peste tot in lume. Multe organizatii feministe, sindicate muncitoresti, grupari pentru protectia mediului, activisti sociali si
natiuni sarace/”in curs de dezvoltare” atrag atentia asupra efectelor negative pe care globalizarea le va avea pentru indivizi si comunitati, cum ar fi pierderea locurilor de munca la nivel national, distrugerea mediului, privatizarea serviciilor publice, subminarea drepturilor lucratorilor, costuri ridicate pentru consumatori, cresterea saraciei, si disparitia specificului cultural local.

 

Heteronormativitate = este asumptia a doua lucruri intrepatrunse: (1) ca singurul stil de viata acceptabil este acela in care fiecare este atras de, se indragosteste de si traieste cu o persoana de sex opus si (2) ca o persoana trebuie sa se conformeze regulilor sociale care decid ce e considerat feminin si masculin. Heteronormativitatea este definitia conform careia heterosexualitatea este “normalitate” si singura forma de sexualitate acceptabila in societate. Ea afecteaza colectivitatea sociala atat la nivel structural si institutional, cat si la nivel social si individual.

Heterosexismul = este asumptia ca toate persoanele din jurul nostru sunt heterosexuale pana la proba contrarie. Este generalizarea heterosexualitatii si etichetarea oamenilor conform heteronormativitatii, ignorand posibilitatea ca ei sa aiba o orientare sexuala diferita. Acest lucru obliga constant persoanele LGBT sa isi afirme si re-afirme orientarea sexuala intr-un fel in care heterosexualii nu sunt niciodata obligati sa o faca, se gasesc intr-un proces de coming-out constant si exasperant ce ii obliga sa isi scoata in evidenta aceasta latura a personalitatii mai mult decat dezirabil. Aceasta forma de discriminare este putin constientizata de catre persoanele heterosexuale.

Homofobia (vezi LGBT) = teama irationala si ura fata de, neincrederea in si discriminarea impotriva homosexualilor.

 

Identitate sexuala (sexual identity) (vezi travestit, transsexual, transgender) = este felul cum o persoana se percepe pe ea insasi ca fiinta sexuala si felul in care aceasta doreste ca altii sa o perceapa. Aceasta definire de sine include 4 componente de baza: sexul biologic (fiecare are o fizionomie specifica, fie de fata/femeie, de baiat/barbat, fie mixta – persoanele intersexuale); sexul social ca rol de gen (imagine, gesturi si comportament definite ca feminin sau masculin); sexul psihologic (cel care sta la baza deciziei asupra identitatii sexuale: convingerea interioara a cuiva ca este barbat, femeie sau ambele in acelasi timp); orientarea sexuala (de care sex se simte o persoana atrasa erotic). De mentionat ca oamenii nu sunt in totalitate consecventi in privinta acestor 4 aspecte ale identitatilor lor sexuale.

Ideologie dominanta (vezi si mainstream) = sistemul de gandire dominant sau setul de idei si valori predominante la nivel socio-cultural, care reflecta si mentine interesele celor de la putere. Justifica ordinea economica, sociala si politica pe care se bazeaza puterea si da forma perceptiilor indivizilor despre ei insisi si despre oamenii din jurul lor. Este inconstient internalizata de fiecare din noi asa incat nici nu realizam cat de mult aceste idei si valori formeaza si limiteaza vietile noastre si justifica inegalitatile de putere.

Ierarhie (vezi si patriarhat) = o clasificare in cadrul unui grup in functie de abilitati, profesie, avere sau rang social; (DEX: sistem de subordonare a elementelor, gradelor, functiilor, autoritatilor etc. inferioare fata de cele superioare).

(In)egalitate de gen (vezi si sexism) = o situatie sau instanta in care femeile si barbatii (nu) se bucura de acelasi statut in societate – de conditii egale pentru a participa si contribui la dezvoltarea sociala, legala, politica, economica si culturala a societatii la toate nivelurile, si pentru a beneficia de rezultate.

Institutie = intr-o definitie preluata din alte discipline, institutia denota orice set de reguli formale sau informale care prescriu elemente ale comportamentului, constrang activitatea si muleaza asteptarile. Este vorba de practici intr-un context social care au un caracter restrictiv (chiar daca nu constientizam acest lucru in mod neaparat) si – pentru ca se refera si la asteptarile pe care ni le insusim acomodandu-ne institutiilor – un caracter normativ. Casatoria poate fi conceputa ca o institutie (sociala), precum si patriarhatul: ambele prescriu comportament (unul deosebit de clar si de cele mai multe ori inflexibil definit), constrang activitatea – pentru ca sunt unele lucruri pe care nu avem voie sa le facem – si formeaza asteptari din partea altora in contextul institutiei.

Intersexual = termen ce defineste oameni care au o combinatie de organe genitale, gonade, cromozomi sau hormoni care nu se conformeaza in totalitate cu ceea ce societatea defineste drept baiat sau fata “normal(a)” din punct de vedere biologic.

 

Justitie sociala = promovarea demnitatii umane prin distributia echitabila a puterii si bunurilor in societate pentru beneficiul tuturor.

 

Lesbiene (femei homosexuale / femei gay / dykes) = femei care se indragostesc si sunt atrase de alte femei. Unele lesbiene nu se simt niciodata atrase de barbati, altele da, totusi considera ca doar cu femeile au o comunicare/legatura speciala/deosebita. Pentru ca femeile au (avut) un statut inferior in societate, lesbienele au fost intotdeauna mai putin vizibile. Totusi, femei lesbiene au existat intotdeauna. Ele aveau in trecut relatii emotionale si/sau sexuale in afara “normelor” sociale ale casatoriei si familiei. De cele mai multe ori aceste relatii ramaneau neobservate pentru ca oamenilor le venea greu sa creada ca sexualitatea femeilor poate exista independent de barbati. Lesbienele au fost intotdeauna o resursa importanta si o forta activa in lupta pentru drepturile femeilor. Fiind independente de barbati sexual, emotional sau familial, ele au fost un exemplu al posibilitatilor femeilor in afara paradigmelor traditionale.

Lesbiana versus Feminitate = societatea in mod traditional leaga femeia de feminitate intr-un fel care isi pierde relevanta in afara rolurilor de gen heterosexuale. Astfel imaginea femeii lesbiene ca fiind nefeminina sau masculinizata reflecta teama si dispretul societatii pentru femei care nu se conformeaza modelelor traditionale. Notiunea ca exista o singura forma intrinseca a sexualitatii feminine si o sigura cale “naturala” a acesteia de a trai si a relationa cu ceilalti este deja desueta. Vietile femeilor lesbiene, ca si cele ale tuturor celorlalte persoane, sunt construite pe diverse imagini si modele sociale. Nu exista un mod tipic tuturor lesbienelor de a trai, a se imbraca sau a se purta, la fel cum nu exista nici in cazul femeilor heterosexuale. Pe masura ce femeile ajung sa aiba mai multa libertate, influenta, putere, incredere in sine si auto-valorificare, varietatea de identitati sexuale si oportunitati ale stilurilor de viata se diversifica si pentru femeile lesbiene.

Cum sexualitatea umana devine din ce in ce mai separata de identitatea de gen, cu timpul va fi imposibil sa identificam oamenii in functie de identitate sexuala sau sa ii incadram in vreuna dintre ele.

LGBT = denumire generica data persoanelor lesbiene, gay, bisexuale si transgender. Termenul vrea sa defineasca comunitatea persoanelor cu o orientare sexuala diferita de cea heterosexuala intr-un mod cat mai cuprinzator. Initial aceasta comunitate era denumita generic “comunitatea gay” (in anii ‘50). De-a lungul timpului cei care au fost privati de dreptul la a-si exprima dorintele, dragostea si stilul de viata s-au adunat la marginile societatii, solidarizandu-se sub denumirea “gay“. Astazi cer denumiri distincte pentru diversele moduri de expresie si viata, multi nemaidorind sa fie cuprinsi de un termen cu care nu se identifica decat ca “grup” marginalizat de normele de viata heterosexuale. Totusi in unele contexte se pastreaza aceasta unitate de “grup” si atunci folosim LGBT, LesBiGay, sau deviatii specifice diverselor limbi, e.g. HoLeBi in flamanda sau HBT in suedeza. De multe ori, pentru a fi si mai cuprinzator, la LGBT se mai adauga Q (vezi queer) sau I (= vezi intersexual): gasim deci LGBTI, LGBTQ sau LGBTQI.

Lumea a treia = un termen folosit de obicei gresit, pentru a descrie tari ce nu au ajuns la un nivel de dezvoltare in concordanta cu standardele vestice – o ramasita lingvistica de pe urma Razboiului Rece (in timpul caruia natiunile aliniate cu Statele Unite erau numite Lumea intaia, cele aliniate cu fosta Uniune Sovietica erau Lumea a doua, si toate celelalte erau adunate la un loc sub denumirea “Lumea a treia”). Termenul este problematic pentru ca duce cu el o conceptie asupra politicii globale ce nu mai este relevanta. Termenul “in curs de dezvoltare” (spre deosebire de “dezvoltat”) sau “subdezvoltat” sunt de asemenea problematice, deoarece “dezvoltat” nu este bine definit.

 

Mainstream (vezi si ideologie dominanta) = conceptiile prevalente si acceptate in societate.

Marginalizare = atitudini si comportamente care duc la relegarea anumitor oameni la periferiile (”marginile”) sociale, politice, intelectuale sau economice ale societatii, fiind considerati inferiori si/sau neimportanti.

Misandrie = ideologie politica ce consta in reversul misoginiei: este formalizarea prejudecatilor sau urii impotriva barbatilor. Termen pereche misoginiei, misandria este de asemenea caracteristica patriarhatului, care incurajeaza gandirea sexista ce imparte societatea in mod atat de clar in barbati si femei cu un substrat puternic normativ.

Misoginie = ideologie politica ce consta in formalizarea urii sau prejudecatilor impotriva femeilor. Este o practica discriminatorie si asociata patriarhatului, construita pe ura si prejudecata impotriva femeilor pe baza unei lipse de cunoastere si familiaritate.

 

Opresiune = un sistem de dominatie prin care un grup controleaza un alt grup pentru a-si asigura avantaje sociale, legale, politice, economice sau culturale. Diferenta de baza intre opresiune si simpla prejudecata sau discriminare consta in faptul ca este un fenomen de grup si ca puterea si autoritatea institutionale sunt folosite pentru a sustine prejudecati si pentru a intari comportamente discriminatorii intr-un mod sistematic; toti indivizii sunt socializati sa participe in practici opresive, ca agenti directi sau indirecti sau beneficiari pasivi, sau – ca in cazul unora care sufera opresiune din afara – printr-un comportament discriminatoriu fata de alti membri ai propriului grup.

Opresiuni intrepatrunse (interlocking/intersecting oppressions) (vezi si opresiune) = multiplele forme de opresiune si identitate (din punct de vedere al sexului, rasei, clasei, orientarii sexuale etc.), care interactioneaza intre ele pentru a crea felul in care o persoana resimte si castiga acces la influenta sociala si putere individuala si institutionala. O privire de ansamblu ce ia in considerare toate aceste opresiuni si felul in care ele se intrepatrund si se alimenteaza reciproc este esentiala pentru conceptul de justitie sociala si pentru feminism in particular. (bell hooks: “Feminismul, ca lupta de eliberare, trebuie sa existe atat separat de, cat si ca parte din lupta pentru eradicarea dominatiei in toate formele sale. Trebuie sa realizam ca dominatia patriarhala are in comun cu rasismul si alte forme de opresiune aceeasi fundatie ideologica, si ca nu exista vreo speranta ca unul din sisteme sa fie eradicat atata timp cat celelalte raman intacte.”)

 

Patriarhat = in cea mai simpla definitie, patriarhat inseamna conducerea societatii si controlarea resurselor de catre barbati. Institutiile, normele si practicile intr-o societate patriarhala reflecta tacit nevoile, logica si modul de interactiune ale barbatilor. In utilizarea feminista, termenul “patriarhat” inglobeaza conotatii mai complexe ce provin din interogarea legitimitatii regulilor care opereaza in societate dupa logica (exclusiv) masculina sau raportata la o viziune masculina, cu femeile oranduite acestor reguli si vizibile doar in maniera in care barbatii le inteleg: fie ca niste fiinte sexuale, fie ca mame, fie ca “neveste”. In mod implicit, o astfel de ordine sociala implica inegalitatea dintre genuri (inferioritatea feminina si superioritatea normativa masculina), ierarhia si subordonarea, sustine ideea ca exista intotdeauna o parere sau solutie cea mai buna/superioara si nu admite pluralismul. Feminismul urmareste sa schimbe natura patriarhala a societatii intr-una fara dominatie si opresiune.

Praxis = ciclul reflectie-actiune asupra societatii in vederea transformarii ei; combinarea teoriei si actiunii in ideea ca ambele sunt necesare pentru a duce la schimbari socio-politice si ca teoria (ideologia, planul de actiune) trebuie sa determine si defineasca actiunea, iar actiunea (experienta, practica) este esentiala pentru dezvoltarea si reformularea teoriilor.

Privilegiu = beneficii si putere care rezulta din inegalitati institutionale; indivizi si grupari pot fi privilegiati fara sa realizeze sau chiar doreasca acest lucru.

Putere = control, autoritate sau influenta exercitate asupra altora.

 

Queer = o perspectiva care pune la indoiala ideea ca ar exista in realitate adevaruri de vreun fel legate de sexualitate sau gen, despre cine suntem sau cum ar trebui sa traim. Initial termenul era folosit dispretuitor pentru a descrie persoanele care sunt “in felul ala” intr-o societate care credea ca poate imparti lumea in “oameni normali” si “oameni cu comportament deviant/anormal”. Azi miscarea LesBiGay a revendicat cuvantul (la fel cum a facut si cu fag sau dyke), transformandu-l intr-o modalitate de a pune la indoiala adevarurile stabilite drept absolute de catre societatea heteronormativa. A te numi queer implica o identitate exterioara normelor generale legate de gen, sexualitate si/sau stil de viata. Pentru multi, queer este o atitudine si o intreaga viziune asupra vietii/lucrurilor si care respinge regulile si rolurile predeterminate despre gen, dragoste, sex si relatii.

 

Riot Grrrl = Miscare feminista ce a luat fiinta la inceputul anilor ‘90 in Olympia, WA. Riot Grrrl s-a nascut din dorinta de crea in muzica un spatiu de expresie mult mai larg pentru femei. RG vroia sa incurajeze femeile sa devina o prezenta mult mai proeminenta in muzica, sa depaseasca rezervele sau inhibitiile impuse de niste stereotipuri ce le plasau in categorii destul de limitate ale exprimarii artistice: balade linistite, chitare acustice, versuri inofensive. Miscarea incuraja femeile sa isi respecte propriile dorinte, sa se manifeste liber ca artiste chiar daca asta insemna sa se foloseasca de chitare electrice, de un sound crud, aspru, zgomotos, de cuvinte vulgare, versuri sfidatoare sau sa exprime idei, mesaje mai putin agreate social ca “potrivite unei domnisoare”. Printre trupele nascute din RG sunt: bikini kill, bratmobile, excuse17, heavens to betsy, team dresch, butchies, sleater-kinney, le tigre. Muzica RG este o replica la atitudinea sexista – atat a barbatilor, cat si a femeilor – in ceea ce priveste locul “ei” in lumea punk-rockului, de unde era in mod normal respinsa, descurajata si indreptata catre alte directii muzicale. Inevitabil, miscarea a luat si alte forme pe langa cea artistico-muzicala: prin intermediul ei au fost discutate si rediscutate multe chestiuni politice si sociale legate de rolul social al femeii, sexism, hartuire si abuz, homofobie si fat oppression. Totodata RG a nascut o colectie diversa si bogata de fanzine, acestea fiind una dintre principalele forme de exprimare si comunicare in cadrul miscarii.

 

Sex = trasaturile fiziologice (biologice) care impart indivizii in doua categorii mari – femele si masculi. Aceasta distinctie dihotomica se suprapune in cele mai multe societati din lume cu norme sociale masculine (pentru barbati) si feminine (pentru femei), iar sexul (un dat natural) este folosit de cele mai multe ori ca justificare si argument pentru normele (construite) de gen.

Sexism = practica sociala care intareste diferenta si segregarea dintre sexe in public si privat, atribuind roluri si comportamente, modeland asteptari diferite in functie de sex ale persoanelor din jur. Este asociat cu patriarhatul (desi nu avem nici un fel de garantii sa spunem ca intr-o societate matriarhala practici sexiste nu ar exista) si este problema cheie in jurul careia miscarea feminista a luat amploare si pe care feminismele de toate felurile o critica. Preluarea numelui sotului de catre sotie este o practica sexista, monopolizarea bucatariei de catre sotie este de asemenea sexista cand argumentul este “eu sunt femeia”.

Sexualitate = cuprinde orice fel de comportament sexual uman. Sexualitatea nu inseamna doar actul sexual in sine, ci si fanteziile sexuale, orientarea sexuala etc. Exista 3 mari orientari sexuale: heterosexualitatea (atractia fata de persoane de sex opus), bisexualitatea (atractia fata de persoane apartinand ambelor sexe) si homosexualitatea (atractia fata de persoane de acelasi sex). Este important sa stim ca nu exista delimitari stricte intre diferitele orientari sexuale si ca ele ar trebui mai degraba percepute ca fiind fluide: ele se intrepatrund. In anii ‘50, cercetatorul american Alfred Kinsey a ajuns la concluzia ca sunt extrem de putini oameni care pot fi considerati 100 % hetero- sau homosexuali. Acesti termeni indica o orientare si nu descriu sexualitatea in intregime.

Sex worker = cineva care castiga bani din efectuarea unor servicii sexuale (sex work). Uneori acest termen este folosit numai in cazul prostitutiei, dar semnificatia cea mai comuna include lucratori in diverse aspecte ale industriei de sex (actori in filme porno, modele nude, dansatoare exotice, stripteuse, maseuri erotici, angajati la linii de sex telefonic si chiar chelnerite in localuri cu tematica sexuala). In ultima vreme s-au initiat eforturi de a obtine recunoastere legala pentru sex workers in mai multe tari. In Olanda, Germania, Noua Zeelanda si unele state din SUA si Australia sex workers lucreaza deja intr-un cadru legal (din 1999, Suedia este singura tara din lume unde este legal sa vinzi servicii sexuale, dar ilegal sa cumperi). Termenul “sex worker” este folosit in principal de cei care sprijina organizarea formala a lucratorilor (intr-o industrie care altfel este trecuta cu vederea), in ideea ca sindicatele sau alte organizatii de suport si reprezentare ar ajuta la reducerea victimizarii si exploatarii lucratorilor, cat si la reducerea si prevenirea transmiterii virusului HIV si altor boli cu transmitere sexuala in randurile lucratorilor si clientilor.

Studii de gen = studiul sistematic, academic al problemelor de gen dintr-o perspectiva feminista – pe un cadru istoric, analitic si normativ.

 

Tokenism = masuri sau practici prin care efortul de a diversifica un grup sau imbunatati o situatie de discriminare istorica si sistemica este numai unul simbolic; persoanele alese ca "exceptie" de la regula se numesc "token-", cum ar fi de exemplu o "token woman" intr-un grup ce traditional este exclusiv masculin sau o "token woman of color" intr-o organizatie feminista ce traditional este exclusiv alba.

Transgender = este un termen umbrela ce acopera persoane care nu se simt confortabil intr-un anumit gen sau care “deviaza” de la normele atribuite unui anumit gen prin imagine sau comportament. Sub acest termen-umbrela stau mai multe tipuri de persoane: travestiti, transsexuali, persoane intersexuale. Transgender se refera doar la identitatea de gen si nu are nimic de-a face cu orientarea sexuala. Persoanele transgender pot fi lesbiene, gay, bisexuale sau heterosexuale. Este stiut ca multi dintre cei asezati sub numele de transgender de fapt nu vor sa aiba de-a face cu aceasta etichetare. Unii se pot identifica cu un anumit gen (feminin sau masculin) si nu pun la indoiala aceasta impartire sociala, dar altii simt ca este imposibil sa se defineasca in acest context binar predefinit, fie fizic sau psihologic, si refuza sa aleaga “una din doua” sau sa fie total coerenti conform definitiilor de gen intersubiectiv acceptate.

Transsexual = persoana care simte ca trupul sau este “gresit”, el necorespunzand sexului psihologic. Astfel de persoane doresc sa isi schimbe fizicul impreuna cu identitatea legala de gen ce li se atribuie pentru a se putea simti confortabil in propria lor piele. Persoanele transsexuale sunt: barbati-catre-femei (male-to-femaleMTF) sau femei-catre-barbati (female-to-maleFTM). Prin operatii de schimbare de sex, persoanele transsexuale pot stabili armonia dorita intre sexul psihologic, cel biologic si identitatea de gen.

Travestiti (vezi si queer, transgender) = sunt persoane care “imprumuta” un alt rol de gen decat cel pe care il au prin imbracaminte si/sau alte atribute sau accesorii. Unii fac asta in armonie cu practicile lor sexuale, dar pentru cei mai multi este un act generat de sentimentul ca rolurile de gen sunt prea limitative.

 

Violenta sistemica = un tip de violenta care s-a normalizat in cadrul unei structuri sociale drept pentru care ea este greu de identificat, desi omniprezenta. Exista la nivel “sistemic”, adica face parte din structura unui sistem injust ce se foloseste de metode de constrangere/opresiune pentru a mentine relatia de subordonare intre cei la putere si cei defavorizati si vulnerabili. La nivel individual, aceasta forma de violenta nu este neaparat premeditata sau intentionata pentru ca felul in care se manifesta poate fi deja atat de impamantenit intr-o societate incat nici nu mai este perceput de multi ca o forma de violenta. Violenta sistemica se manifesta atat fizic cat si emotional si este propagata in timp prin duplicarea inconstienta a unor idei, prejudecati si comportamente. Lupta impotriva violentei sistemice este anevoioasa tocmai datorita acestei forme “invizibile” pe care ea o ia. Violenta sistemica poate afecta diverse categorii de oameni in diverse contexte: vorbim de violenta sistemica impotriva femeii, violenta sistemica impotriva persoanelor de culoare, violenta sistemica impotriva celor saraci, violenta sistemica impotriva persoanelor LGBT dar si de violenta sistemica impotriva unor grupuri mai mici sau a altor categorii sociale si/sau profesionale – de ex. violenta sistemica a unor scoli impotriva studentilor lor. Violenta sistemica este un mecanism care institutionalizeaza diverse forme de discriminare, intimidare si control si combaterea ei necesita o continua analiza, evaluare si re-evaluare a valorilor si perspectivelor promovate de un sistem social in care ea este prezenta.

 

Womanism (vezi si feminism, tipuri: multirasial) = un tip de feminism definit in opozitie fata de feminismul traditional (dominat de femei albe), care urmareste egalitatea de gen pentru toate femeile, indiferent de rasa si clasa; termenul, care vine de la “woman” (femeie) – in loc de radacina “feminin” a cuvantului “feminist” ce poate duce cu gandul la o viziune romantica asupra femeii (de la care femeile de culoare sunt traditional excluse) – a fost creat de scriitoarea Alice Walker si se referea initial la femei african americane (”black feminism“), dar este folosit in general cu semnificatia de “feminism al femeilor de culoare”.

 

 

Bibliografie partiala:

 

Wikipedia: feminism and associated terms

 

bell hooks

Feminist Theory: From Margin to Center. (South End Press, 1984)

Feminism is for Everybody: Passionate Politics. (South End Press, 2000)

 

Key Terms for Women’s Studies

University of Wisconsin Marathon County Women’s Studies

 

Feminist Glossary of Terms

Newfoundland and Labrador Advisory Council on the Status of Women

 

Glossary

St. Olaf College Women’s Studies

 

Glossary of Feminist Theory

St. Cloud State University Women’s Studies

 

Not the Master’s Tools, A glossary of terms used in anti-racist feminism

University of Victoria Women’s Studies

 

Kinds of Feminism

University of Alabama in Huntsville Virgina Woolf Seminar

Leave a Reply