Campania 16 zile de activism contra violentei

Campania internationala a celor 16 Zile de Activitate impotriva Violentei asupra Femeii a fost initiata de Women’s Global Leadership Institute in 1991. Pentru deschiderea acestui eveniment a fost aleasa data de 25 noiembrie, Ziua Internationala de Lupta impotriva Violentei asupra Femeii iar pentru incheiere data de 10 decembrie, Ziua Internationala a Drepturilor Omului pentru a realiza o legatura simbolica intre violenta impotriva femeii si drepturile omului si pentru a evidentia faptul ca asemenea acte de violenta reprezinta o grava incalcare a drepturilor omului. Aceasta perioada mai include si alte date semnificative cum ar fi 1 Decembrie, Ziua Internationala Anti-SIDA si 6 Decembrie, ziua Comemorarii Masacrului de la Montreal.

Campania celor 16 Zile constituie o strategie individuala si de grup pentru eliminarea tuturor formelor de violenta impotriva femeii prin:

.. Constientizare asupra fenomenului de violenta asupra femeii – o grava incalcare a drepturilor omului – la nivel local, national, regional si international
.. Intensificarea efortului de eliminare a fenomenului violentei impotriva femeii
.. Stabilirea unor legaturi concrete intre eforturile la nivel local si international pentru a elimina violenta impotriva femeii
.. Realizarea unui forum in care organizatorii pot crea si impartasi strategii eficiente
.. Promovarea solidaritatii intre femeile din intreaga lume impotriva violentei asupra femeii
.. Crearea unor masuri care sa determine guvernele sa implementeze promisiunile pentru eliminarea violentei impotriva femeii.

Tema din acest an a campaniei este:

“Sarbatorim 16 ani de 16 zile: Progres in Drepturile Omului – Eliminarea Violentei Impotriva Femeilor”

–> mai multe despre campanie in Romania in anii trecuti

[zina lf-ro’05] The ghost in the shell

Emma Goldman spunea ca doar femeile insele se pot elibera de opresia lor “interioara”. (in “Living my life”)

Cred ca multe femei nu iau in considerare ca aceasta opresie exista. Personal ma intalnesc cu foarte multe femei care considera ca eu exagerez vorbind despre feminism si lupta impotriva sexismului si a patriarhatului, ce sa mai spun despre abolirea capitalismului si exploatarii.
Si de fapt ce inseamna opresia “interioara”?
Mai intai, trebuie sa te descoperi pe tine ca femeie in interiorul tau, privindu-te cu ochii tai, si nu prin filtrul moralitatii si al culturii in care traiesti, nu prin intermediul mediei mainstream (TV sau cinematograf) si bineinteles nu prin ochii barbatilor; un exercitiu destul de greu de realizat pentru mine personal.

Continue reading

[zina lf-ro’05] o femeie tolerata si toleranta

Un protagonist masculin al autorului pentru care anul 2000 a fost religios (caci a fost!) declara la un moment dat in firul epic ca resimte orgoliu. Nu neaparat orgoliul de a fi barbat cat orgoliul de a NU fi femeie. Contextul era acela creat de frecventarea prostituatelor. O aidoma senzatie de dezgust mi-a creat replica, incat am retinut-o drept jignirea la care eu as fi rezonat cel mai profund ranita.
Daca replica aceea a pornit din rarunchii unei realitati acceptate de majoritatea barbatilor, atunci deodata intervine un cuvant-cheie ce m-ar defini: “tolerata”. Tolerata si toleranta deopotriva, din moment ce a accepta apelativul de “tolerata” suna echivalent cu a-ti asuma un ipotetic statut servil fata de o realitate intangibila tie.
Continue reading

[zina lf-ro’05] o idealista intre doua varste

Cu un an in urma am cunoscut un grup de fete. Pe internet. Neobisnuit pentru “o persoana intre doua varste”. Ne-am descoperit ca fiind, cu toate, sustinatoare ale feminismului. Discutiile cu ele pe Messenger mi-au aratat ca gandesc matur, ca sunt inteligente, articulate in exprimare, puternice, voluntare, si… cu initiativa.
Si am decis sa ne intalnim la un eveniment organizat de ele: Ladyfest 2005, Timisoara. Am vorbit cu cateva amice de-ale mele si ne-am dus.
Nu le intrebasem ce varsta au… nu mi s-a parut important. Important pentru mine era faptul ca faceau ceva deosebit… si ca puteam sa fiu acolo.
Ei, si ajungem noi, dupa un drum de 400 de kilometri, si ne intalnim cu fetele.
Soc! Fetele nu erau deloc, dar deloc, asa cum mi le inchipuisem.
Continue reading

[zina lf-ro’05] judecata proprie sau etichete “la pachet”

Suntem diferiti unii de ceilalti. Mai mult sau mai putin. Avem pielea mai alba sau mai pigmentata. Suntem supli sau rotund impliniti. Suntem femei si barbati. Tineri si mai putin tineri. Carnivori sau vegetarieni. Ne place Brahms sau Peaches. Citim doar romane de dragoste sau doar de razboi. Sau doar presa sportiva. Sau nimic. Avem acasa un caine sau o pisica.
Sesizam foarte usor diferentele dintre noi. De ce? Pentru ca asa am fost invatati! Si ni s-a bagat bine in cap: diferit = rau!
Continue reading

Talibanism in Technology by Deepa Kandaswamy

text from: BRIDGING THE GAP

The article examines the global phenomenon of “technological talibanism” and seven reasons why women in science and technology have remained invisible through out the ages.

Seven reasons why women in technology remain invisible…

Most of us have heard of the Taj Mahal, one of the seven wonders of the
modern world. We also know it was built in memory of Mumtaz Mahal.
But how many of us know of her aunt, Nor Mahal? She invented the
device to perform attar distillation from flowers to make perfumes.
Despite 4,000 years of contribution, we do not know about most
pioneering women in technology—like Empress Shi Dun, who invented
paper, Penthesilea, who invented the battle axe, and Catherine Green,
who invented the cotton gin (though Eli Whitney holds the patent).
Florence Nightingale, the famous nurse, was also a brilliant
mathematician, and her contribution as the inventor of the pie chart that
businesses, technologists, researchers and governments throughout the
world use today, is virtually unknown.

This continues even in this ‘Information Age’ where we boast of living in
knowledge-based societies. How many of us know of Helen Greiner, a
scientist and the only woman to run a robot company in the world or of
Vanitha Rangaraju who is the only Indian woman to win an Oscar for her
technical work for the movie Shrek?
Continue reading

nu sint feminista, dar… partea a 2a

– Femeile detin doar 1% din proprietatile lumii, sub 10% din venitul global, sub 7% din slujbele clericale.
– In clasamentul celor 300 de oameni bogati din Romania figureaza doar 8 femei (Supliment Revista Capital, 2003).
– Mai putin de 14% din pozitiile de conducere ale lumii (putere politica, strategica si economica) apartin femeilor. In Marea Britanie doar 17% dintre locurile din Parlament sunt ocupate de femei, in Parlamentul European femeile sunt in proportie de 24,5%, iar in Romania doar 10,7%.
– In toata lumea persista inegalitatile salariale intre femei si barbati, cele mai multe tari din Europa inregistrand diferente de pana la 20% intre salariile femeilor si ale barbatilor. In Romania veniturile femeilor in general reprezinta doar 50% din cele ale barbatilor.
– Astazi 2/3 din cele 876 milioane de analfabeti din lume sunt femei. In Romania desi numarul de elevi si studenti femei este de 50,1%, acest raport nu se regaseste pe piata fortei de munca, una din cinci femei romance neavand nici o sursa de venit.
– In lume, femeile sunt batute, oprimate, abuzate si torturate in fiecare zi. Cercetarile arata ca violenta domestica este raspandita pe scara larga in majoritatea societatilor si este o cauza frecventa a sinuciderilor in randul femeilor. In Romania femeile sunt victime ale violentei in familie in proportie de peste 30% iar o data la 2 zile / la fiecare doua zile o femeie este omorata in bataie (cf. Inspectoratului General al Politiei Romane, Bucuresti, 2003).
– 30% din gospodariile din lume sunt ingrijite de femei, 80-90% din cele mai sarace familii depind de femei pe tot globul, si tot ele au de obicei responsabilitatea de a creste copiii, de cele mai multe ori fara ajutorul tatalui, al familiei sau al comunitatii. In Romania femeile se ocupa de cresterea copiilor in proportie de 66%.
– Femeile muncesc in general cel putin 10-15 ore pe saptamana mai mult decat barbatii. Ele au de obicei o dubla zi de munca (serviciu si munca in gospodarie). 63,8 % dintre romani considera ca este doar datoria femeii sa se ocupe de treburile casnice.
– Segregarea in domeniul muncii este evidenta, atat in lume cat si in Romania (1998): femeile sunt majoritare in sectoarele bugetare (sanatate, invatamant, turism, comert) unde sunt salarizate cu pana la o treime sub media salarizarii pe economie, iar in ramurile predominate de barbati (constructii, energie, transporturi, etc.) salariile sunt mult mai mari.
– In Romania o conditie pusa uneori la angajare femeilor este de a nu ramane insarcinate. In Anglia, spre exemplu, in 2003, 1000 de femei au fost concediate de la locul de munca in anul in care au ramas insarcinate deoarece nu existau conditii de munca potrivite si nu existau alternative la munca intreprinsa de ele.
– Femeile nu au inca dreptul de a alege cu privire la drepturile reproductive. In Romania femeile rrome nu au acces la servicii medicale si acces la informatii privind sanatatea reproductiva; femeile cu deficiente sunt sfatuite sa nu aiba copii.
– Exista sexism (discriminarea sistematica a unui sex, de obicei femeile) in toate societatile: prezentarea femeilor in publicitate ca obiecte sexuale care trebuie sa arate bine si sa nu vorbeasca deloc, bancuri misogine, proverbe, cantece, povesti in care femeile sunt sistematic prezentate ca fiinte inferioare, proaste, slabe, rele, malefice care trebuie controlate, supuse, dominate.
– O analiza a 33 de jocuri video „Nintendo” si „Sega Genesis”, foarte populare actualmente, a aratat ca in 41% dintre acestea nu exista personaje feminine. Femeile sunt fie absente, fie apar in postura de victima. In aproape 80% dintre jocuri violenta si agresiunea sunt o parte necesara a strategiei. In aproape jumatate din jocuri violenta era indreptata spre alti oameni, iar in 21% era violenta impotriva femeilor.
– Violul si alte forme de violenta sexuala sunt in crestere. Multe violuri raman nedenuntate din cauza stigmatizarii si a traumei asociate acestora si datorita lipsei abordarii acestui subiect intr-un mod delicat de catre sistemele juridice. Estimarile procentelor de violuri denuntate la politie variaza. Violul este folosit sistematic ca tactica de razboi (ex. Bosnia-Hertegovina, Ruanda).
– In Romania 44% dintre tinerele cu studii superioare angajate au fost hartuite sexual la locul de munca.

Stop Violence Against Women: Romania factsheet
Raport pe (in)egalitatea dintre sexe in Europa de Sud-Est
Cartea neagra a egalitatii de sanse intre femei si barbati in Romania
Primul numar din RESpublica, Revista Egalitatii de Sanse

Helping Women Who Sell Sex: The Construction of Benevolent Identities

Abstract: Social interventions aimed at helping the group positioned as most needy in Europe today, migrant women who sell sex, can be understood by examining that time, 200 years ago, when ‘the prostitute’ was identified as needing to be saved. Before, there was no class of people who viewed their mission to be ‘helping’ working-class women who sold sex, but, during the ‘rise of the social,’ the figure of the ‘prostitute’ as pathetic victim came to dominate all other images. At the same time, demographic changes meant that many women needed and wanted to earn money and independence, yet no professions thought respectable were open to them. Simultaneous with the creation of the prostitute-victim, middle class women were identified as peculiarly capable of raising them up and showing the way to domesticity. These ‘helpers’ constructed a new identity and occupational sphere for themselves, one considered worthy and even prestigious. Nowadays, to question ‘helping’ projects often causes anger or dismissal. A genealogical approach, which shows how governmentality functioned in the past, is easier to accept, and may facilitate the taking of a reflexive attitude in the present.

http://www.rhizomes.net/issue10/agustin.htm

despre intersectia feminism-critica nationalismului

o foarte buna sinteza a raspunsului la intrebarea de ce nationalismul este un subiect relevant pentru feminism si viceversa (de thinking girl) [en]

… Nationalism is replacing democracy. Nationalism … is a disguised form of racism, and democracy becomes a tool for nationalist racism to flourish through “freedom of speech” that allows freely spoken hatred – this “freedom” is a freedom of the speaker, not a freedom of those spoken about. When nationalism creates images and rhetoric of homogeneity in its population, marginalizing on the basis of race, gender, and sexuality, the freedom of marginalized groups to speak back against hate speech with speech of their own is compromised, because their speech is not as powerful and valuable as that of the dominant group. Hate speech is one-sided; how is that “freedom”? “equality”? Outsiders in a nation cannot use freedom of speech to challenge the inside ofthat nation; their speech is rejected.

Language about nations is largely highly gendered. We talk about the “mother” or “fatherland”, the “mothertongue.” Nationalism is often spoken in terms of family, headed by a masculine figure, and embodied as a woman. The patriarchal family unit is privileged in nationalistic discourses. The feminine is mother, nurturer, caregiver, in this family, and so the nation’s women are mothers of all the children of the nation. This makes women particular targets in ethnic cleansing regimes as warring groups rape and impregnate women, forcing them to literally be the mothers of a new fantasmic nation of their own design. The women themselves get lost in these violent acts; ethnic cleansing/genocidal rape is seen as worse than “regular” rape, partially because the crime has men as the intended victims as well as the raped women: genocidal rape is meant to eliminate a population of people, not just eliminate the woman. And here, of course, “people” includes the most important citizens: male citizens. At the same time that victims of genocidal rape are forced to be mothers to a new nation, they are eliminated as the mothers of the old nation, used to break apart the national family. And this fiction is legitimized along racial lines but it plays out on gender lines, normalizing gender violence by leaving it unnamed. Male-male rape in war is not mentioned because it destabilizes the very idea of gender central to nationalism. And, of course, in all of this ideology about the patriarchal family unit, gay, lesbian, bisexual, and trans people are completely invisible, because sexuality is invisible…

critica sociala cu ochelari de cal

pentru unii, stastistici de genul:

-25% dintre copiii rromi nu pot merge la scoala si tot 25 % au paduchi
-sunt plini de boli care nu mai exista demult in alte tari civilizate
-60% dintre pensionarii rromi nu au dreptul la medicamente gratuite sau compensate
-40% dintre femei nu au medic de familie si nu pot merge la un control periodic
-jumatate dintre comunitatile de rromi sunt asezate in localitati care nu au apa potabila si nici curent electric.

nu denota nici o discriminare a unei minoritati pe criterii etnice, deoarece nu inseamna cazuri de discriminare individuala pe care le putem numi legitime – de genul “[cind unul] bine pregatit fiind, nu capata o slujba pe motiv de ten aramiu” – ci reflecta doar faptul ca e vorba de un segment social care se complace in situatii si conditii de viata ce rezulta in aceste statistici. mai mult, din punctul respectiv de vedere a lua in considerare astfel de date este condamnabil – pentru ca reprezinta o tragere la raspundere prea mare a majoritatii, iar majoritatea nu are din start nici o responsabilitate de a nu contribui la perpetuarea problemelor. de fapt, singurul punct din care i se poate cere majoritatii sa actioneze cumva este de la o “jumatate a drumului” care presupune mai intii rezolvarea tuturor problemelor minoritatii de catre minoritate. cu alte cuvinte, discriminarea insitutionalizata si sistemica nu exista si intreaga raspundere pentru a schimba ceva este pe umerii celor dezavantajati.

bineinteles, aceasta concluzie (foarte importanta pentru linistea sufleteasca a celor investiti la un anumit nivel in sustinerea sistemul actual) se bazeaza pe ignorarea datelor si statisticilor care redau realitatea in toata complexitatea sa; de aceea, din acest punct de vedere orice critica ce incearca sa plaseze problema in contextul mai larg, cu o privire de ansamblu a situatiei, devine “periculoasa”. este de maxima importanta ca cei care vin cu astfel de critici sa fie redusi la tacere.

conform acestui rationament, odata stabilit ca nu are nici o responsabilitate in general, majoritatea poate actiona local in cazuri specifice cu care ei se simt confortabili. dar ramine esential ca nici aceste actiuni sa nu se bazeze pe vreo analiza de ansamblu a situatiei; a incerca sa adaugi o alta dimensiune la aceste actiuni e condamnabil. din nou, din acest punct de vedere singurul tip de atitudine si actiune legitim din partea majoritatii este de a-si arata marinimia si toleranta dupa plac, la intimplare (nu sistematic), si doar in cazuri pe un anumit tipar, facind abstractie de lucrurile pe care le spune si face in restul cazurilor.

in esenta, ideea pe care se merge este ca majoritatea nu are raspunderea de a se purta consistent in privinta minoritatii discriminate; doar minoritatea ar trebui sa se poarte consistent asa incit sa nu mai atraga discriminarea. astfel, o atitudine discriminatoare din partea majoritatii punctata de cite o “marinimie” accidentala nu constituie o problema. dimpotriva, daca se poate vorbi de vreo problema in afara de cea a minoritatii care atrage discriminarea ea este de partea “categoriei de persoane” care insista pe consistenta din partea tuturor.

nu este surprinzator ca pe acesti oameni ii socheaza cind realizeaza ca exista instante clare de discriminare grava, si ca cei care sufera de pe urma lor pot fi altfel decit stereotipul cu cei discriminati care trebuie sa ajunga la acea “jumatate a drumului” inainte de a fi respectati si luati in considerare. dar pentru ca refuza sa considere implicatiile, ei nu vad ca aceasta discrepanta intre realitatea la care se asteapta si realitatea de care se lovesc este determinata de propria lor atitudine. din acelasi motiv, ei rareori vad realitatea din jurul lor cu un ochi obiectiv, si au nevoie de anumite criterii speciale pentru a observa cind exista discriminare si realiza ca si ei pot face ceva pentru a adresa problema (o situatie pe care o pot romanticiza – de exemplu, “descoperirea” unei comunitati izolate, la munte, pe o bucata de pamint care a apartinut odata bunicului lor).

bineinteles, nu este surprinzator nici ca din acest punct de vedere obstacolul cel mai serios in calea eliminarii discriminarilor si intilnirea la “jumatatea drumului” este nu natura sistemica a discriminarilor si contributia fiecaruia la status quo, ci tocmai acele persoane care privesc problema in ansamblu. de asemenea, nu este total surprinzator ca a le critica pozitia este pentru acesti oameni echivalent cu un extremism care nu se deosebeste cu nimic de “terorism” (!) si a vorbi despre nedreptati si nevoia de-a schimba starea lucrurilor inseamna a declara ca toata tara si locuitorii ei sint “de c***t” – atit de important e pentru ei ca sistemul (aka “mina care te hraneste”) sa nu fie criticat in nici un fel. si nu este surprinzator ca oricine nu e de acord cu ei trebuie sa fie pus in categoria celor care vorbesc si nu fac nimic, ca sa poata fi considerati la fel de “irelevanti” ca datele care le contrazic pozitia.

in acest context al conflictului ideologic si practic intre cei care ofera o “critica sociala” cu ochelari de cal si cei care insista ca ochelarii de cal fac parte din problema, orice caz specific devine ceva de contestat din start.

astfel, cu ochelarii de cal intr-o discutie despre discriminare este irelevant ca in romania, ca in alte tari din europa de est, exista cazuri de sterilizare fortata a femeilor rome. daca a fost investigata mai putin in romania si nu exista rapoarte oficiale (desi, sa nu uitam, rapoartele oficiale sint la rindul lor irelevante), atunci problema nu poate fi legitima, credibila, relevanta. nu conteaza ca faptul ca nu exista date “oficiale” si acoperire in mass media face parte din problema, investigarea fiind ingreunata de complicitatea si/sau lipsa de interes a doctorilor, oficialitatilor si jurnalistilor – lucruri demonstrate in alte parti (demonstratii irelevante, insa, daca provin din alte parti – “pe noi ne intereseaza doar ograda noastra“, altfel n-am mai avea ochelari de cal). este “normal”, atunci, ca si urmatoarele statistici privind parerile romanilor despre minoritatea roma in general si despre sterilizarea fortata sint cel putin irelevante:

“93% would not accept a Roma as a family member, 45% did not want them in their area, 36% thought they should live separately. 50% agreed with measures like sterilisation to prevent the growth of the Roma population.”
[sondaj gallup publicat in raportul UNICEF la 1 octombrie 2004]

intr-adevar obiectiv vorbind, insa, acest tip de statistici ce reflecta cum gindeste majoritatea sint unul din punctele cele mai importante – de la ele ar trebui sa se plece cind cineva vorbeste despre discriminare si intoleranta, despre cine ar trebui sa actioneze si cum. la fel de important este a nu fi redus la tacere si a nu accepta judecatile persoanelor care tin la ochelarii lor de cal privind ce este relevant/”ne” afecteaza si ce nu.

in urma discutiilor pe care le-am avut recent si pentru ca eu consider ca este relevant, intentionez acum sa scriu un material amplu despre problema sterilizarii fortate in romania – comparativ cu alte tari si cu situatia de dinainte de ’89. voi avea nevoie de ajutor cu cercetarea si redactarea materialului si as ruga pe oricine care este interesat(a) si doreste sa contribuie cumva sa ia legatura cu mine.

in sfirsit, o resursa pentru cei care doresc sa se implice cumva concret si sa ajute comunitati care au nevoie fara sa trebuiasca sa astepte sa aiba “norocul” sa dea ei insisi peste situatii grave care sa li se para legitime:

Agentia de Dezvoltare Comunitara “IMPREUNA”
Adresa: Str. Mihai Eminescu, nr. 160, sector 5, Bucuresti
Telefon / fax: +40-021.210.05.39
E-mail: office@agentiaimpreuna.ro
URL: http://www.agentiaimpreuna.ro
Persoane de contact:
Gelu Duminica – Director executiv
Iuliana Mardare – Contabil
Crina Muresanu – Secretara
Program de lucru:
Luni-Vineri: 08:00-16:00