Call for Papers : Writing Lesbian Culture: Theories and Praxis’

(closing date for proposals is 14th of december)

Lesbian Lives XV: Friday 15 – Saturday 16 Feb 2008

Writing Lesbian Culture: Theories and Praxis’

A 2-Day, International, Interdisciplinary Conference to be held at the Women’s Education, Research and Resource Centre (WERRC), School of Social Justice, University College Dublin, Ireland

Continue reading

AFIS & PROGRAM LF RO 07

(english here)
afis_lf_net.jpg LADYFEST BUCURESTI
12-14 octombrie 2007

“Whatever your fight, don’t be ladylike!”
– arta si activism grassroots pe teme de gen

[1 RON sugestie donatie in timpul zilei]
[10 RON intrare la show-uri / 25 RON pass pentru tot festivalul]

>> ATELIERE, ACTIUNI, DISCUTII, PROIECTII
@ H.arta
str. Pictor Arthur Verona nr. 19, sector 1
(intrare de pe B-dul Magheru)

* Vineri (12/10)
13-14:30 Strategii anti-rasiste
14:30-16:30 Self-defense – gender attacks
20:00- “Granitele tranzitiei”… discutie D MEDIA despre tranzitie si postcomunism
ACTIUNE
18:00-20 Take Back the Night rally (pentru toti) si mars (women-only)
[cu plecare din Piata Constitutiei]
FILME D MEDIA
20:00 “Commonplaces of transition”; “Border diaries”

* Sambata (13/10)
10-12 Vegan baking
12-13 Discutii pe “femei si stiinta/tehnologie”
13-14:30 Identitati queer vs. heteronormativitate
14:30-15:30 Discutie/atelier despre comunicare non-ierarhica, feminista, non-violenta si organizarea in grup
15:30-17:00 Maternitatea si implicatiile sale sociale si politice
17:00-19:00 H.arta: cum adresam teama & radical reading
20:00- “Munca femeilor”… discutie/masa rotunda D MEDIA despre situatia muncii in romania si discriminarile care inca mai exista impotriva femeilor
FILME D MEDIA
20:00 “Made in Italy”; “Eden”

* Duminica (14/10)
10:00-11:30 Gen si wikipedia/prezenta femeilor in spatii pe internet
11:30-13 Atelier/forum/panel pe prostitutie, trafic, violenta impotriva femeilor
13-14:30 Video activism
14:30-16:00 Corporalitatea feminina, corporalitatea noastra
16:00-18 “Turul radical” al Bucurestiului [prin oras]
16:00-17:30: Idei preconcepute: o zi in media.
18:00-19:00: Intro to open source software
19:00- “Vieti precare”… discutie D MEDIA despre conceptul de precaritate

Pe tot parcursul festivalului:
ZINE-MAKING, ACTIVIST FAIR, TRAVELING ZINE LIBRARY
PROIECTII din videoteca Ladyfest: “Ladyfest Grenoble”, “female+queer words+beats”, “Bought and sold”, “Behind the labels”, “If hope were enough”, “War zone”, “Mami”, “Hot and bothered – feminist pornography”, “Grrlyshow”, “Clitfest 2004 – the documentary”, “Born in flames”, “Market this!: queer radicals respond to market assimilation”, “The art of hollering”, “Barely audible”, “Flori de mac”

>> CONCERTE & EXPO
@ PUNKOTECA,
str. Atelierului nr. 14
(langa Gara de Nord)

* Vineri (12.10) de la ora 22:00:
STACEY CAPOOT – acoustic / indie (San Diego, S.U.A.)
NOT YOURS – rock (Deva, Romania)
DJ: K* (Bielefeld, Germania)

* Sambata (13.10) de la ora 21:00:
HEADPHONE KICKS – funk / ska / alternative (Bacau, Romania)
THE FITS – pop (Orebro, Suedia)
DJ PINKTROL (Poland/Stockholm, Suedia)

* Duminica (14.10) de la ora 21:00:
VIVE LA NOIZ – alternative / ska / punk (Bistrita, Romania)
MEANOX- aternative / rock / indie (Bucuresti, Romania)
DJ IF (Munchen, Germania)

Pe tot parcursul festivalului:
ART EXPO
—-fotografie: Mira Marincas (Cluj); Luiza Puiu (Timisoara); Elena Stoehr (Köln, Germania); Adina Rafaila (Brasov)
—-pictura: Iulia Nicolaie (Brasov); Maria Ivan Gurzu (Bucuresti); Ana Maria Dinescu (Bucuresti); Eliza Gereanu (Bucuresti)
—-gravura/pictura: Laura Partin (Iasi)
—-gravura/colaj: Olivia (Bucuresti)

Cosponsori: ACCEPT, Alert Fund, D Media, Indymedia Romania, Komunitas, Ladyfest Frankfurt, Ladyfest Mannheim, Project Space, XminY Solidariteitsfonds

++++++++ Detalii: https://fia.pimienta.org
++++++++ Contact: ladyfest-ro@lists.riseup.net

POSTER & PROGRAM LF RO 07

afis_lf_net.jpgLADYFEST BUCHAREST
12-14 october 2007
“Whatever your fight, don’t be ladylike!”
– art and grassroots activism on gender themes

[1 RON suggested donation for during the day]
[10 RON concert entrance / 25 RON pass-par-tout]

 
>> WORKSHOPS, ACTIONS, DISCUSSIONS, SCREENINGS
@ H.arta
str. Pictor Arthur Verona nr. 19, sector 1
(entrance from B-dul Magheru)


* Friday (12/10)

13-14:30 Anti-racist strategies
14:30-16:30 Self-defense – gender attacks
20:00- “The borders of transition”… D MEDIA discussion on transition and post-communism
ACTION
18:00-20 Take Back the Night rally (for all) and march (women-only)
[leaving from Piata Constitutiei]
D MEDIA FILMS
20:00 “Paint Romanian”; “Border diaries”

* Saturday (13/10)
10-12 Vegan baking
12-13 Discussions about “women and science/technology”
13-14:30 Queer vs. heteronormative identities
14:30-15:30 Discussion/workshop on non-hierarchical, feminist, non-violent communication and group organizing
15:30-17:00 Maternity and its social and political implications
17:00-19:00 H.arta: how to address fear and radical reading
20:00- “Women’s work”… D MEDIA discussion/round table about the work situation in romania and the discrimination that still exists towards women
D MEDIA FILMS
20:00 “Made in Italy”; “Eden”

* Sunday (14/10)
10:00-11:30 Gender and wikipedia/women’s presence in internet spaces
11:30-13 Workshop/forum/panel on prostitution, trafficking, violence against women
13-14:30 Video activism
14:30-16:00 Feminine corporeality, our corporeality
16:00-18 “Radical Tour” through Bucharest
16:00-17:30: Preconceived ideas: a day in the media.
18:00-19:00: Intro to open source software
19:00- “Precarious lives”… D MEDIA discussion about the concept of precarity

During the entire festival:
ZINE-MAKING, ACTIVIST FAIR, TRAVELING ZINE LIBRARY
SCREENINGS from the Ladyfest videotheque: “Ladyfest Grenoble”, “female+queer words+beats”, “Bought and sold”, “Behind the labels”, “If hope were enough”, “War zone”, “Mami”, “Hot and bothered – feminist pornography”, “Grrlyshow”, “Clitfest 2004 – the documentary”, “Born in flames”, “Market this!: queer radicals respond to market assimilation”, “The art of hollering”, “Barely audible”, “Flori de mac”

>> CONCERTS & EXPO
@ PUNKOTECA,
str. Atelierului nr. 14
(near Gara de Nord)

* Friday (12.10) from 22:00:
STACEY CAPOOT – acoustic / indie (San Diego, U.S.A.)
NOT YOURS – rock (Deva, Romania)
DJ: K* (Bielefeld, Germany)

* Saturday (13.10) from 21:00:
HEADPHONE KICKS – funk / ska / alternative (Bacau, Romania)
THE FITS – pop (Orebro, Suedia)
DJ PINKTROL (Poland/Stockholm, Suedia)

* Sunday (14.10) from 21:00:
VIVE LA NOIZ – alternative / ska / punk (Bistrita, Romania)
MEANOX- aternative / rock / indie (Bucharest, Romania)
DJ IF (Munchen, Germania)

During the entire festival:
ART EXPO
—-photography: Mira Marincas (Cluj); Luiza Puiu (Timisoara); Elena Stoehr (Köln, Germany); Adina Rafaila (Brasov)
—-painting: Iulia Nicolaie (Brasov); Maria Ivan Gurzu (Bucharest); Ana Maria Dinescu (Bucharest); Eliza Gereanu (Bucharest)
—-engraving/painting: Laura Partin (Iasi)
—-engraving/collage: Olivia (Bucharest)

Cosponsors: ACCEPT, Alert Fund, D Media, Indymedia Romania, Komunitas, Ladyfest Frankfurt, Ladyfest Mannheim, Project Space, XminY Solidariteitsfonds

++++++++ Details: https://fia.pimienta.org
++++++++ Contact: ladyfest-ro@lists.riseup.net

fwd h.arta

Miercuri, 03.10.2007 la orele 19:00 va invitam la Project Space, pe strada Pictor Arthur Verona nr 19 (sediul OAR) la o prezentare sustinuta de Emil Moise: Scolile publice din Romania: instrumentele Bisericii pentru perpetuarea discriminarii de gen.

Prezentarea va avea ca subiect modul in care, prin predarea confesionala a disciplinei Religie in scolile publice, dar si prin actiunile colaterale ce decurg din acest fapt se transmit si astfel se perpetueaza relatiile de putere in general, relatiile de putere cu continut de gen, in special.

Emil Moise este activist si profesor de discipline socio-umane. Are ca domenii de interes: cultura si atitudine civica, etica aplicata, drepturile fiintei umane, teoria deciziei sociale, promovarea tolerantei si a respectului fata de fiinta umana si mediul inconjurator.

Project Space este parte din proiectul Spatiul Public Bucuresti / Public Art Bucharest 2007.

Femeile din Romania – slab educate, prost platite, neimplicate in luarea deciziei

Comunicat de presa
CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Bucuresti, 26 septembrie 2007

Diferente de salarizare intre femei si barbati continua sa existe in majoritatea domeniilor de activitate. Cea mai mare diferenta se inregistreaza in industrie, unde salariul barbatilor este cu peste 60% mai mare decat cel al femeilor. Chiar si in domenii feminizate, ca administratie publica si comert, salariile barbatilor sunt mai mari decat cele ale femeilor cu peste 15%.

Un numar semnificativ de angajati barbati acceseaza concediul pentru cresterea si ingrijirea copilului, insa, ponderea majoritara, de peste 70%, ramane reprezentata de femei.

Nivelul de educatie in randul femeilor este foarte scazut: aproape trei sferturi dintre femei au maxim 8 clase si numai 3% au absolvit studii superioare, in timp ce numarul celor care nu au nici un fel de studii se situeaza intre 5 si 12%. Comparativ, nivelul de instruire al barbatilor este mai ridicat decat cel al femeilor, 60% dintre acestia avand maxim 8 clase, iar 4% studii superioare. Discrepanta cea mai mare se inregistreaza in cazul analfabetilor, numarul femeilor fara nici o instruire fiind de 2,8 ori mai mare decat cel al barbatilor in judetul Botosani si de peste 4 ori mai mare in judetul Giurgiu.

Participarea femeilor la luarea deciziei in plan local ramane extrem de scazuta, ponderea femeilor in Consiliile Judetene fiind intre 6,5% si 24,2%.

La nivelul Inspectoratelor Teritoriale de Munca nu s-au inregistrat plangeri pe motiv de discriminare intre sexe.
Continue reading

must read

some excellent points on “the personal is political”

Obviously, what people mean but won’t spell out when they say, “It’s easier,” is that it’s easier to give into patriarchal pressure than not. It’s the same reason that a lot of women find it “easier” to do all the housework, though it seems at first blush that it would be easier to share the housework. I’ve called it the “Nagging Differential” in the past, which is that women have to do more work around the house no matter what—either they have to do all the work or all the nagging, and sometimes all the work is easier than all the nagging. […] it’s often smart for an individual woman to go along with the patriarchy. At the end of the day, resistance will cost you more than compliance, which is how oppression, you know, works.

program ladyfest ro 07

Niste detalii despre programul din octombrie, mai multe in curand: 
(english below)

PENTRU REZERVARI (bilete si/sau cazare), foloseste formularul de AICI!
————-
Evenimentele din cadrul festivalului se vor desfasura intre dupa-amiaza zilei de vineri, 12 octombrie, si sfarsitul zilei de duminica, 14 octombrie, cu ateliere, discutii, proiectii de film si actiuni pe timpul zilei si serii, si concerte de muzica/show-uri noaptea. Lucrari de arta vizuala vor fi expuse pe toata perioada festivalului.

Anul acesta, colectivul LF-Ro a decis sa colaboreze cu H.arta, un grup de trei artiste format in 2001. Grupul detine o galerie proprie, organizeaza expozitii, intalniri, dezbateri si ateliere si dezvolta proiecte in afara galeriei, implicand participarea unor artisti invitati sau a unor grupuri activiste si gravitand in sfera dialogului si atitudinii critice. In cadrul proiectului lor PROJECT SPACE, H.arta va gazdui portiunea din programul Ladyfest 2007 ce cuprinde ATELIERE pe teme variate – cum ar fi +++idei preconcepute: o zi in media, +++strategii anti-rasiste, +++vegan baking, +++identitati queer/(bi)sexualitate, +++maternitatea si implicatiile sale sociale si politice, +++un text colectiv despre teama, +++radical reading, +++gen si wikipedia/prezenta femeilor in spatii pe internet, +++activism video, +++corporalitatea noastra, +++feminist self-defense, +++intro to open source software, +++zine-making – precum si DISCUTII, prezentari si dezbateri pe teme ca +++femei si stiinta/tehnologie, +++comunicare ne-ierarhica, feminista, non-violenta si organizare in grup, +++prostitutie, trafic uman si violenta impotriva femeilor. In plus, festivalul va incorpora o serie de PROIECTII VIDEO si discutii organizate de Asociatia D Media/Joanne Richardson pe teme legate de post-comunism, tranzitie, munca femeilor, delocalizare si migratie, gen si precaritate. De asemenea, vor mai fi proiectate si cateva filme din biblioteca Ladyfest.
Continue reading

re: legalization of prostitution

(see also “Prostitution… give them all a share of it!” from the blog archives/lf zine — & in romanian: “Prostitutia… dati fiecaruia partea lui!” “MAI promite legalizarea prostitutiei?”, “Prostitutie I”, “Prostitutie II”)

WATCH:

*Not For Sale*
Women speak out about sexual exploitation in prostitution and trafficking
A video by Marie Vermeiren

The film (23 min) challenges the traditional views and myths on prostitution and sexual exploitation of women’s bodies. It includes interviews with women survivors of trafficking for sexual exploitation and prostitution, women sharing their life experiences and demanding governmental action and responsibility to combat violence against women, including trafficking and prostitution. The film is part of the joint project EWL-CATW on trafficking in women for sexual exploitation.

To see the film online:
http://www.womenlobby.org/site/video_en.asp

READ:

‘It’s like you sign a contract to be raped’

If you believe their PR, Nevada’s legal brothels are safe, healthy – even fun – places in which to work. So why do so many prostitutes tell such horrific tales of abuse?
— The Guardian, Friday September 7, 2007

There is only one place in the US where brothels are legal, and that’s Nevada – a state in which prostitution has been considered a necessary service industry since the days when the place was populated solely by prospecters. There are at least 20 legal brothels in business now. Not so many, you might think, but these state-sanctioned operations punch above their weight in PR terms.

full article

despre sufragiu

asta ar putea intra in seria “intreaba-ma orice despre feminism”:

intrebare: tu crezi ca obtinerea dreptului la vot de catre femei a fost ceva asa de bun?

raspuns scurt: da

raspuns mai lung si neserios: nu, deloc, eu cred ca acum 100 de ani ar fi trebuit ca femeile, adica 50% din populatie, sa se puna cum e frumos pe planul doi si sa se lase pe mina celeilalte 50%, sa continue se ocupe exclusiv de sfera domestica si sa se multumeasca sa aiba drepturi limitate in cea publica, sa asteptam cu totii sa vina mai intii revolutia anarhista, ca abia apoi societatea sa inceapa sa rezolve ce probleme “de gen” ar mai fi ramas la momentul ala (care sigur ar fi fost, in mod miraculos, putine).

raspuns prin intrebare: tu ai intreba o persoana de culoare daca crede ca abolirea sclaviei a fost ceva asa de bun? daca nu ai intreba (desi, e drept, faptul ca sclavia s-a abolit nu a dus deloc la disparitia unui sistem bazat pe inegalitati intre oamenii ce apartin diferitor rase si clase sociale, ci intr-un fel a servit sa le mascheze chiar mai bine… si desi putem spune ca faptul de-a fi considerat “cetatean deplin” — cind pentru majoritate egalitatea si libertatea asigurate de “democratie” sunt doar praf in ochi — nu inseamna mai nimic real in viata unui om), deci daca nu ai intreba o persoana de culoare daca se bucura de faptul ca e oficial recunoscuta ca cetatean cu drepturi legale depline in ciuda culorii sale, atunci nu ai de ce sa intrebi o femeie daca se bucura de faptul ca e recunoscuta ca cetatean deplin in ciuda sexului ei. iar daca da, ti se pare ok sa pui astfel de intrebari, atunci poate ca trebuie sa te gindesti la nivelul de privilegiu care pe tine te lasa/determina sa pui astfel de intrebari.

raspuns cu trimitere la referinte: verifica mai intii ce-au avut de spus si criticat, si cum au actionat, cu privire la sufragiu macar urmatoarele femei: sojourner truth, mother (mary harris) jones, emma goldman, rosa luxembourg, esther roper, virgina woolf. (e usor, fa o cautare pe net dupa numele pe care il vrei + “suffrage”; vezi si ce zice wikipedia despre fiecare si despre f. diferitele lor coloraturi politice). de exemplu, ca fosta sclava, sojourner truth se lupta pentru emancipari, dar critica miscarea pentru drepturile femeilor pentru ca nu dadea atentie faptului ca nu toate femeile erau albe si privilegiate. iar mother jones, cea cu indemnul “whatever your fight, don’t be ladylike” din antetul acestui site, nu avea nici o simpatie pentru miscarea sufragista pentru ca ea considera ca trece cu vederea problema “ei”, adica drepturile muncitorilor; din cele sase femei (feministe) enumerate, trei nu sustineau cauza pentru obtinerea sufragiului de catre femei, printre ele numarindu-se si singura care NU era muncitoare… vezi care si cum. apoi mai fa o cautare la “radical suffragists”… citeste cit de mult. si apoi, hai sa discutam.

dar pe scurt, daca au existat critici fata de importanta votului pentru femei ideea nu era ca e un lucru rau ca femeile sa aiba si ele votul (intr-o societate in care se voteaza), ci ca obtinerea votului nu e nici pe departe destul, ca nu e suficienta ca tactica izolata si ca scop. ceea ce constituie deja un punct banal daca vrei sa-l discuti acum cu o feminista cit de cit non-liberala (vezi glosarul lf), si e doar un subpunct al feminismului ca “miscare pentru a pune capat opresiunii” (vezi declaratia de intentie a lf), care cauta nu doar sa obtina o egalitate a femeilor cu barbatii in cadrul aceluiasi sistem nedrept (sau, si mai rau, sa-i inlocuiasca pe barbati cu femei), ci sa schimbe sistemul din radacini.

e drept, sint multe de discutat la capitolul “unde a gresit miscarea sufragista si ce avantaje/privilegii/obligatii confera dreptul la vot, in fond?”. sau despre sufragiu/dreptul de vot/democratie in general. insa “miscarea sufragista” feminista a fost mult mai eterogena decit se crede in general (altfel nici n-ar fi putut avea un asa succes, exact ca in cazul miscarii abolitioniste), iar o singura opinie vehiculata nu poate acoperi toata realitatea; ca si in alte contexte, o femeie, oricine ar fi ea, nu poate vorbi in numele tuturor celorlaltor femei… iar un barbat nici atit (desi multe persoane – declarindu-se feministe – au incercat si incearca asta).

emma goldman spunea despre miscarea sufragista americana vs. cea britanica de la sfirsitul secolului xix:
Continue reading