Glosar
de termeni relevanti pentru studiile de gen
A B C D E F G H I J L M O P Q R S T V W
Actiune
afirmativa = o politica practica ce
urmareste cresterea diversitatii unei organizatii
prin crearea de oportunitati pentru incluziunea femeilor si
grupurilor marginalizate astfel incat acestea sa poata participa in
mai mare masura in cadrul structurilor traditionale si pentru a
diminua inegalitatile existente. Aceasta politica este
implementata de obicei prin intermediul unor initiative la nivelul
departamentelor de resurse umane, spre exemplu masuri de angajare
preferentiala a femeilor, persoanelor de culoare sau a celor cu
dizabilitati.
Analiza
din perspectiva (egalitatii) de gen = un
proces prin care se cantareste impactul pe care masurile,
programele, legislatia sau principiile legale le au asupra femeilor
si barbatilor. Aceasta examinare se face luand in
considerare diferentele de gen, relatiile dintre femei si
barbati, accesul la resurse si putere, respectiv
circumstantele sociale si economice diferite ale acestora, cat
si alti factori relevanti cum ar fi rasa, clasa, sexualitatea
sau abilitatile.
Androcentrism = de la andro-
(barbat); stabilirea barbatilor ca personaje centrale in
contextul social, normalizarea punctului de vedere si intereselor
masculine ca fiind in mod firesc dominante sau centrale, folosirea
perceptiilor, ideilor, perspectivelor, atitudinilor, standardelor si
valorilor barbatilor drept particularitati umane
universal-valabile, ale femeilor jucand un rol secundar.
Autoritate = puterea de a conduce, controla sau determina,
de obicei o putere la dispozitia unei persoane sau entitati pe
care altii o vad ca fiind legitima, cum ar fi politicienii,
legislatorii si corporatiile. (DEX: drept, putere, imputernicire de a comanda, de a da
dispozitii sau de a impune cuiva ascultare; persoana care se impune
prin cunostintele sale, prin prestigiul sau.)
Barbati
homosexuali (barbati gay / faggot / fags) = barbati care sunt atrasi sexual si emotional
de alti barbati. Acest lucru nu inseamna ca
acesti barbati nu au avut niciodata relatii sexuale cu sau nu au fost niciodata indragostiti de femei, ci doar ca
ei simt o conexiune emotionala deosebita cu alti
barbati. Homosexualitatea masculina a fost considerata
aproape intotdeauna un afront la cultura patriarhala si o lipsa
de masculinitate. Din cauza ca sexualitatea masculina a fost
intotdeauna in general considerata superioara si mai
puternica decat cea a femeii, barbatii gay au fost
caracterizati de cele mai multe ori drept "obsedati sexual' si
incapabili de a forma relatii de lunga durata sau familii. Fiind
exclusi social, barbatii gay au nascut o cultura underground
ce cateodata includea spatii separate sau clandestine pentru sex cu
alti barbati. Aceste spatii au dus la o imagine stereotipa
ca sexul la barbatii gay este marginalizat intr-o celula
separata a vietii lor.
Capitalism de consum (vezi si lumea a treia) = un sistem economic si social bazat pe si determinat de
consum/consumism, in special in intruchiparea sa moderna de la
sfarsitul secolului XX. "Consumul" este un proces si un set de
practici sociale, culturale si economice a caror ideologie
asociata, "consumismul", serveste ca factor de legitimare si
propagare a capitalismului in randul populatiei. Conform pozitiei
consumiste, majoritatea oamenilor - inclusiv cei din Europa de Est si "lumea
a treia" -- nutresc o dorinta
puternica pentru bunuri de consum si aspira la o viata
centrata pe aceasta dorinta crezand ca o astfel de
viata le va satisface nevoile emotionale intr-o mai mare
masura decat simpla satisfacere a nevoilor materiale. In aceasta
paradigma, practicile si aspiratiile legate de consum constituie
un factor central in constructia identitatii. Adoptarea
mentalitatii consumiste ca modus
vivendi este considerata un fenomen valabil la nivel global, chiar in
randurile celor saraci sau fara loc de munca, iar femeile
sunt vazute ca fiind in special vulnerabile la discursul consumist in
speta pentru industria publicitara, la randul ei element
principal al sistemului capitalist.
Coming
out /coming out of the closet = cand o persoana admite fata de ea insasi
si/sau le spune celorlalti ca nu are o orientare
heterosexuala sau ca se identifica diferit de modul in care se
asteapta cei din jur; momentul sau procesul exteriorizarii
identitatii sexuale, a genului sau orientarii sexuale. A fi in the
closet este o expresie folosita pentru a denota o persoana care
nu este deschisa in legatura cu identitatea sau orientarea sa
sexuala.
Procesul de coming out poate fi
dificil si epuizant pentru cineva. De multe ori acest proces include
auto-izolare sau auto-stigmatizare datorate descoperirii unei
identitati care nu se "potriveste" cu ceea ce ceilalti
asteapta de la acea persoana. Cel/cea care isi face coming
out-ul se confrunta de multe ori cu teama de a-i pierde pe cei dragi,
teama de a fi marginalizat(a), teama de a fi exclus(a), teama de a nu
se mai putea integra social etc. Pentru unii, coming out-ul vine in mod
natural chiar si la varste fragede, pentru altii se intampla la
varste adulte, iar unii se poate sa traiasca intreaga
viata fara ca sexualitatea lor sa fie adusa in
discutie, asumandu-se intotdeauna
heterosexualitatea lor.
Comodificare (sau obiectificare) (vezi si capitalism de consum)
= atitudini si comportament prin care oamenii sunt tratati
drept "obiecte" sau "bunuri de consum", ca in cazul femeilor obiectificate de
catre imagini publicitare.
Constructie sociala = ideea ca genul, rasa, orientarea sexuala sunt categorii
definite de catre oameni intr-un anumit context si pe baza unor
ideologii specifice; aceste definitii sunt transmise sistematic, iar
comportamentul si atitudinile considerate normale si potrivite pentru
fiecare categorie sunt invatate prin socializare incepand din
copilarie si apoi prin experientele avute de-a lungul vietii;
de exemplu, conform acestei idei, heterosexualitatea, cum sa fii
barbat sau femeie sunt lucruri invatate (sau construite social)
si nu inerente.
Cultura violului (rape culture) = un mediu social in care violul
si alte forme de violenta (sexuala sau sexualizata)
sunt 1. comune/prevalente, dar si 2. tolerate si acceptate (simultan,
rata scazuta a aresturilor, aducerii in fata instantei
si sentintelor pentru aceste crime); un mediu in care atitudinea
predominanta in privinta violentei sexuale este de invinuire a victimelor
si perpetuare a miturilor (misogine, homofobe, rasiste) si a altor
forme de normalizare sociala, un mediu saturat cu imagini de viol si
alte forme de violenta si in care sexul si violenta sunt
reprezentate ca fiind interdependente; in contextul in care persoanele care
sunt cel mai des victime ale acestor forme de violenta
institutionala si culturala (femeile) nu au drepturi egale
din punct de vedere economic, legal si social.
Deconstruire (vezi
constructie sociala) = punerea in evidenta a unui concept ca fiind nu o simpla
sau naturala reflectie a realitatii, ci o constructie
(sociala) ideologica sau culturala.
Determinism biologic = ideea ca natura biologica
(genetica) a unui grup determina destinul sau social, politic
si economic - folosita in general pentru a justifica subordonarea
unui grup. Un exemplu potent ar fi cazul discriminarii impotriva femeilor
sau a persoanelor rome pe baza afirmatiei ca acestea sunt diferite de
barbati (in contextul in care este subinteles ca
barbatii sunt superiori) respectiv diferite de persoanele de etnie
romana (in
astfel de cazuri "diferit" inseamna de obicei inferior).
Diferenta (vezi si discriminare) = a fi diferit(a) denota a fi perceput(a) ca fiind altfel,
sau alta/altul. Inegalitatea inseamna a nu avea aceleasi drepturi
si oportunitati ca un alt om sau un alt grup de oameni. O
diferenta in privinta rolurilor, functiilor, biologiei,
clasei, genului, etniei etc. este adeseori invocata mai intai pentru a crea si legitimiza
inegalitate in privinta statutului, puterii detinute, accesului la
resurse si oportunitatilor. Pe baza ideii de
diferenta, tactici comune ce faciliteaza discriminarile
impotriva unor categorii de oameni sunt "alterizarea", dezumanizarea,
excluderea si/sau marginalizarea acelor oameni de catre
majoritate sau de catre categoriile privilegiate.
Discriminare = este
orice actiune (sau politica) de deosebire sau distinctie a unor
indivizi pe baza unor considerente neintemeiate sau contextual non-relevante
care afecteaza in mod negativ pe cei supusi acestor distinctii.
In special, este tratamentul diferential al grupurilor cu mai putina
putere (femeile, cei in varsta, persoanele de alta etnie, culoare)
de catre cei de pe pozitii dominante. Practici discriminatorii pot fi
greu observabile si atribuim aceasta denotatie si unor distinctii
unde criteriul este considerat a fi non-relevant sau distinctia in sine
este superflua. O alta fateta a practicilor discriminatorii
este tot ceea ce se leaga de stereotipuri: "este femeie, cum sa
conduca bine?!?".
Dubla constrangere = o situatie stabilita de catre valori si norme
culturale in care orice alegere facuta este
nesatisfacatoare. De exemplu, femeile care aleg sa
imbratiseze libertatea sexuala la care li se spune ca
au tot dreptul sunt de fapt criticate pentru ca sunt usuratice sau
curve, iar acele femei care aleg sa nu fie active sexual sunt criticate
pentru ca sunt frigide, desi virginitatea feminina este
inca pretuita cultural.
Dublu
standard = un standard de comportament uman care este
aplicat diferit in cazul barbatilor si femeilor. De exemplu, un
barbat este admirat daca are cat mai multi parteneri sexuali, in
timp ce o femeie este desconsiderata pentru acelasi lucru.
Dyke (vezi si lesbiene, queer) = termen
alternativ pentru a denumi o femeie lesbiana.
Initial, termenul era folosit in sens
peiorativ la adresa lesbienelor, fiind ulterior "revendicat" si este folosit azi in diverse contexte si
forme: dyke march (mars al lesbienelor), dykes on bykes
(lesbiene motocicliste), baby dyke (o lesbiana
tanara
sau care abia si-a facut
coming out-ul), diesel dyke (lesbiana
care se prezinta la
volanul unei masini de
teren), bulldyke (lesbiana butch, dura),
dyke bar (bar pentru lesbiene) etc. Se presupune ca
termenul provine de la cuvantul bulldyke. Bulldykers erau numiti barbatii "armasari", "cu
mult testosteron", cei care aveau mare succes la femei. Insulta insemna "femeie masculina",
"agresiva".
Epistemologie = o teorie a cunoasterii
stiintifice, a naturii si fundamentelor cunoasterii si
limitelor acesteia, despre cum stim si cum decidem ce constituie
cunostinte legitime. Teoria si filozofia feminista au
introdus ideea de epistemologie a punctului de vedere (standpoint epistemology) conform careia ceea ce stim este
determinat de pozitia pe care o ocupam (in societate) si deci de
un punct de vedere specific. Prin urmare nu poate exista un set de
cunostinte obiective si general valabile despre si pentru
toti oamenii. Epistemologia feminista adauga intrebarea: cine este persoana care
stie?
Esentialism (vezi si determinism biologic) = punct de vedere conform caruia unele
categorii de oameni au, ca "esenta", niste caracteristici
inerente, inevitabile, neschimbate si neschimbabile care le definesc.
Despre femei se spune ca este in esenta lor sa iubeasca si
sa ingrijeasca alte fiinte si prin urmare aceasta
caracteristica ar trebui sa faca parte din identitatea
oricarei femei. Acest punct de vedere este problematic din cauza
legaturii stranse cu determinismul biologic, cu tendinta de a
generaliza si trece cu vederea rolul pe care il joaca socializarea, cat
si diferentele existente in cadrul aceluiasi grup, precum
si cu justificarile traditionale pentru roluri de gen rigide
si subordonarea femeilor deoarece barbatii si femeile ar fi
"esential diferiti" (in virtutea biologiei, nu a constructiilor
sociale...).
Feminism
= in
contextul luarii de atitudine, a fi aderenta a feminismului
inseamna a fi implicata in miscarea sociala menita
sa puna capat sexismului,
exploatarii sexiste si opresiunii.
Ca feministe respingem definitia "sexul tare = barbat", "sexul frumos
= femeie" pentru ca adjectivele ataseaza sexelor (in mod generic
egale atat functional, cat si numeric) calitati
si trasaturi ce stabilesc relatii de inegalitate si alteritate absolute. Atat tare, cat
si frumos sunt constructii
sociale relative, lipsite de valabilitate generala, si sexiste.
Feminism: valuri =
La mijlocul anilor 1800 termenul "feminism" era
folosit in engleza in acelasi sens ca si feminitate,
pentru a indica un set de caracteristici specifice femeilor. Abia dupa
Prima Conferinta Internationala a Femeilor in Paris in 1892
- si in conjunctie cu termenul "feministe" din limba franceza - a
inceput cuvantul sa capete semnificatie in promovarea drepturilor
egale pentru femei pe baza ideii de egalitate dintre sexe. Apoi, acest termen a
devenit sinonim cu mobilizarea pentru obtinerea votului pentru
femei in Europa si Statele Unite la sfarsitul sec. XIX si
inceputul sec. XX, dar lupta pentru drepturile femeilor nu a inceput si
nici nu s-a terminat odata cu aceasta perioada de activism. Istoria
feminismului in Statele Unite care serveste pana la aceasta
data ca etalon al feminismelor din alte locuri ale lumii este in general
descrisa ca o succesiune de "valuri". Primul Val (first wave feminism)
corespunde eforturilor in vederea castigarii unor drepturi politice
de baza pentru femei incepand cu mijlocul sex. XIX pana la obtinerea
dreptului la vot in 1920 (SUA). Dupa ce intre cele doua razboaie
a suferit un declin, feminismul a recapatat avant abia pe la sfarsitul
anilor 1960/inceputul anilor 1970 - al Doilea Val feminist, in care feministele
au depasit simpla dorinta pentru drepturi politice de mai
devreme, pornind o lupta pentru egalitate la toate nivelele, cum ar fi
egalitate in invatamant, la locul de munca si in
cadrul familiei. Dupa aceasta perioada care a durat cateva
decenii pana recent, cea mai noua intruchipare a feminismului
constituie al Treilea Val. Feministele Valului al Treilea au adus critici la
adresa Valului al Doilea pentru lipsa de atentie acordata importantei
pe care o au pentru femei nu numai sexul/genul, dar si rasa, etnia, clasa,
nationalitatea, religia, etc.; sustinatoarele si
sustinatorii acestui val pun accentul pe "identitate" ca una din
locatiile confruntarilor de gen.
Totusi, unele feministe se impotrivesc
identificarii feminismului cu aceste puncte particulare de activism
politic, pentru ca a reduce feminismul la cateva femei (albe) din vest in
ultimul secol si ceva, inseamna a trece cu vederea nenumaratele
instante de rezistenta la dominatia masculina care au
existat de-a lungul istoriei in diferite culturi. Chiar numai in privinta
eforturilor recente impotriva opresiunii femeilor in Europa si Statele
Unite, accentul pus pe feminismul de Valul intai si al Doilea trece cu
vederea rezistenta care a continuat intre anii 1920 si 1960, cat
si rezistenta din afara politicii mainstream, in special
din partea femeilor de culoare si femeilor din clasa muncitoare.
Feminism: tipuri =
- Anarho
(sau anarha)- = care plaseaza feminismul intr-un context anarhist de impotrivire
statului, capitalismului si valorilor si institutiilor
patriarhale traditionale, in special in ce priveste educatia,
familia si rolurile de gen.
- Cultural
= care se axeaza pe diferentele esentiale intre personalitatea
feminina si cea masculina, aducand in prim plan meritele celei
feminine.
- Eco
- = care face legatura intre dominatia femeilor si
dominatia naturii, intre exploatarea femeilor si cea a mediului,
animalelor si resurselor din natura de catre o societate
patriarhala si ierarhica.
- I-
(individualist) = care pune accentul pe responsabilitatea personala
si are la baza convingerea ca diversitatea si libertatea de
a alege sunt de prima importanta pentru femei si in
avantajul acestora ca grup, indiferent de ce natura sunt alegerile pe care
le fac unele dintre ele; numit uneori si feminism libertarian.
- Liberal
= care urmareste sa actioneze in cadrul structurilor
societatii mainstream pentru a integra femeile
in acele structuri; imbratiseaza teoria de guvernare pe
baza "contractului social" si scopul final este de a obtine egalitate
de gen la toate nivele societatii, dar nu propune schimbari
esentiale ale sistemului in sine.
- Radical
= care vede opresiunea femeilor ca fiind o forma fundamentala de
opresiune, valabila pentru orice rasa, cultura, si
clasa economica; este o miscare impotriva sistemului patriarhal
si a structurilor pe care acesta se bazeaza si
urmareste o schimbare sociala "radicala" (din
radacini); in Statele Unite, ca miscare a luat nastere din
miscarile pentru drepturi civile si miscarea pacifista
de la sfarsitul anilor 1960.
- Marxist
= care atribuie opresiunea femeilor sistemului capitalist si al
proprietatii private si afirma ca eliminarea acestui
sistem va duce la inlaturarea oricarei discriminari pe baza
de gen.
- Socialist
= care se concentreaza pe intersectia dintre inegalitatile
de gen si de clasa in societati capitaliste, pe baza
notiunilor de socializare a sexelor si politici sexuale cu
intentia de a le integra cu unele concepte marxiste.
- Third
world/Multirasial (vezi si womanism, Lumea a treia) = care
critica miscarea feminista alba/vestica pentru
tendinta de a trata experientele femeilor ca fiind o singura
experienta universala a "femeii" (albe/vestice) si punctul
sau de vedere etnocentric; ia in considerare intrepatrunderea opresiunilor (de rasa, gen si
clasa), pune accentul pe importanta definirii de sine pentru a
rezista opresiunilor si analizeaza in acest context subiecte
specifice cum ar fi maternitatea si activismul politic.
Gay (vezi
si barbati
gay) =
persoane ale caror preferinte sexuale si emotionale sunt
indreptate catre alte persoane de acelasi sex. Termenul se
refera atat la barbati, cat si la femei.
Gen = trasaturi acceptate in mod inter-subiectiv pe
baza unui consens social permitandu-ne sa impartim indivizii
in femei si barbati. Avand in vedere natura construita
a termenului (spre deosebire de existenta sexului dat de natura),
dihotomia feminin-masculin se impune cu un puternic caracter normativ si
este ceva specific culturilor fiecarei societati in parte. In cele mai
multe culturi, sexul si genul nu se bucura de distinctie: sexul
femeiesc trebuie sa posede ceea ce este definit ca feminin, iar
sexul barbatesc nu are incotro, este nevoit a se complace ca
masculin in acelasi timp. Neconcordantele dintre sex si gen sau
difuzarea acestora - homosexualitatea/lesbianismul, bisexualitatea,
travestismul - sunt sanctionate social (dar nu si natural!).
Gender mainstreaming =
reorganizarea, imbunatatirea, dezvoltarea si evaluarea
proceselor de luare de masuri prin includerea unei perspective a
egalitatii de gen la toate nivelele si etapele. Prin aducerea
analizelor din perspectiva egalitatii de gen in mainstream, se urmareste
ca genul sa fie luat in considerare in cea mai larga varietate de
sectoare posibila, cum ar fi in legatura cu munca si
imigratia. Nu rezulta intotdeauna in masuri echitabile pentru
femei si barbati.
Genderqueer = persoana care nu se poate identifica
cu un anumit gen (feminin sau masculin) si care pune la indoiala
aceasta impartire sociala. O astfel de persoana simte
ca este imposibil sa se defineasca in acest context dihotomic
predefinit, fie fizic, fie psihologic, si refuza sa aleaga
"una din doua" sau sa se incadreze coerent in oricare construct
identitar.
Globalizare
= procesul prin care relatiile sociale, legale,
politice, economice si culturale capata din ce in ce mai mult o
dimensiune globala. Acest proces include mobilitatea crescuta a
bunurilor, serviciilor, muncii, tehnologiei si capitalului peste tot in
lume. Multe organizatii feministe, sindicate muncitoresti,
grupari pentru protectia mediului, activisti sociali si
natiuni sarace/"in curs de dezvoltare" atrag atentia asupra
efectelor negative pe care globalizarea le va avea pentru indivizi si
comunitati, cum ar fi pierderea locurilor de munca la nivel
national, distrugerea mediului, privatizarea serviciilor publice,
subminarea drepturilor lucratorilor, costuri ridicate pentru consumatori,
cresterea saraciei, si disparitia specificului cultural
local.
Heteronormativitate
= este asumptia a doua lucruri
intrepatrunse: (1) ca singurul stil de viata acceptabil
este acela in care fiecare este atras de, se indragosteste de si
traieste cu o persoana de sex opus si (2) ca o
persoana trebuie sa se conformeze regulilor sociale care decid ce e
considerat feminin si masculin. Heteronormativitatea este definitia
conform careia heterosexualitatea este "normalitate" si singura
forma de sexualitate acceptabila in societate. Ea afecteaza
colectivitatea sociala atat la nivel structural si institutional,
cat si la nivel social si individual.
Heterosexismul
= este asumptia ca toate persoanele din
jurul nostru sunt heterosexuale pana la proba contrarie. Este
generalizarea heterosexualitatii si etichetarea oamenilor
conform heteronormativitatii,
ignorand posibilitatea ca ei sa aiba o orientare sexuala
diferita. Acest lucru obliga constant persoanele LGBT sa
isi afirme si re-afirme orientarea sexuala intr-un fel in care
heterosexualii nu sunt niciodata obligati sa o faca, se
gasesc intr-un proces de coming-out
constant si exasperant ce ii obliga sa isi scoata in
evidenta aceasta latura a personalitatii mai mult
decat dezirabil. Aceasta forma de discriminare este putin
constientizata de catre persoanele heterosexuale.
Homofobia
(vezi LGBT)
= teama irationala si
ura fata de, neincrederea in si discriminarea impotriva
homosexualilor.
Identitate
sexuala (sexual identity) (vezi travestit, transsexual, transgender)
= este felul cum o persoana se
percepe pe ea insasi ca fiinta sexuala si felul
in care aceasta doreste ca altii sa o perceapa.
Aceasta definire de sine include 4 componente de baza: sexul biologic
(fiecare are o fizionomie specifica, fie de fata/femeie, de
baiat/barbat, fie mixta - persoanele intersexuale); sexul social
ca rol de gen (imagine, gesturi si comportament definite ca feminin sau
masculin); sexul psihologic (cel care sta la baza deciziei asupra
identitatii sexuale: convingerea interioara a cuiva ca este
barbat, femeie sau ambele in acelasi timp); orientarea sexuala
(de care sex se simte o persoana atrasa erotic). De mentionat
ca oamenii nu sunt in totalitate consecventi in privinta acestor
4 aspecte ale identitatilor lor sexuale.
Ideologie dominanta (vezi si mainstream) = sistemul de gandire dominant sau setul de
idei si valori predominante la nivel socio-cultural, care reflecta
si mentine interesele celor de la putere. Justifica ordinea
economica, sociala si politica pe care se bazeaza
puterea si da forma perceptiilor indivizilor despre ei
insisi si despre oamenii din jurul lor. Este inconstient
internalizata de fiecare din noi asa incat nici nu realizam cat
de mult aceste idei si valori formeaza si limiteaza
vietile noastre si justifica inegalitatile de putere.
Ierarhie (vezi
si patriarhat) = o
clasificare in cadrul unui grup in functie de abilitati,
profesie, avere sau rang social; (DEX: sistem de subordonare a elementelor,
gradelor, functiilor, autoritatilor etc. inferioare
fata de cele superioare).
(In)egalitate de gen (vezi si sexism) = o situatie sau instanta in care femeile si
barbatii (nu) se bucura de acelasi statut in societate - de
conditii egale pentru a participa si contribui la dezvoltarea
sociala, legala, politica, economica si culturala
a societatii la toate nivelurile, si pentru a beneficia de
rezultate.
Institutie = intr-o definitie preluata din alte discipline,
institutia denota orice set de reguli formale sau informale care
prescriu elemente ale comportamentului, constrang activitatea si
muleaza asteptarile. Este vorba de practici intr-un context
social care au un caracter restrictiv (chiar daca nu
constientizam acest lucru in mod neaparat) si - pentru
ca se refera si la asteptarile pe care ni le
insusim acomodandu-ne institutiilor - un caracter normativ.
Casatoria poate fi conceputa ca o institutie
(sociala), precum si patriarhatul: ambele prescriu comportament (unul
deosebit de clar si de cele mai multe ori inflexibil definit), constrang
activitatea - pentru ca sunt unele lucruri pe care nu avem voie sa le
facem - si formeaza asteptari din partea altora in contextul
institutiei.
Intersexual
= termen ce defineste oameni care au o
combinatie de organe genitale, gonade, cromozomi sau hormoni care nu se
conformeaza in totalitate cu ceea ce societatea defineste drept
baiat sau fata "normal(a)" din punct de vedere biologic.
Justitie sociala = promovarea demnitatii umane prin
distributia echitabila a puterii si bunurilor in societate
pentru beneficiul tuturor.
Lesbiene
(femei homosexuale / femei gay / dykes) = femei care se indragostesc si sunt atrase de alte femei. Unele
lesbiene nu se simt niciodata atrase de barbati, altele da,
totusi considera ca doar cu femeile au o
comunicare/legatura speciala/deosebita. Pentru ca
femeile au (avut) un statut inferior in societate, lesbienele au fost
intotdeauna mai putin vizibile. Totusi, femei lesbiene au existat
intotdeauna. Ele aveau in trecut relatii emotionale si/sau
sexuale in afara "normelor" sociale ale casatoriei si familiei.
De cele mai multe ori aceste relatii ramaneau neobservate pentru
ca oamenilor le venea greu sa creada ca sexualitatea
femeilor poate exista independent de barbati. Lesbienele au fost
intotdeauna o resursa importanta si o forta activa in
lupta pentru drepturile femeilor. Fiind independente de barbati
sexual, emotional sau familial,
ele au fost un exemplu al posibilitatilor femeilor in afara
paradigmelor traditionale.
Lesbiana versus Feminitate = societatea in mod traditional leaga femeia de
feminitate intr-un fel care isi pierde relevanta in afara rolurilor de
gen heterosexuale. Astfel imaginea femeii lesbiene ca fiind nefeminina sau
masculinizata reflecta teama si dispretul
societatii pentru femei care nu se conformeaza modelelor
traditionale. Notiunea ca exista o singura forma
intrinseca a sexualitatii feminine si o sigura cale
"naturala" a acesteia de a trai si a relationa cu
ceilalti este deja desueta. Vietile femeilor lesbiene, ca
si cele ale tuturor celorlalte persoane, sunt construite pe diverse imagini
si modele sociale. Nu exista un mod tipic tuturor lesbienelor de a
trai, a se imbraca sau a se purta, la fel cum nu exista nici in cazul
femeilor heterosexuale. Pe masura ce femeile ajung sa aiba
mai multa libertate, influenta, putere, incredere in sine si
auto-valorificare, varietatea de identitati sexuale si
oportunitati ale stilurilor de viata se diversifica
si pentru femeile lesbiene.
Cum sexualitatea umana devine din ce in
ce mai separata de identitatea de gen, cu timpul va fi imposibil sa
identificam oamenii in functie de identitate sexuala sau sa
ii incadram in vreuna dintre ele.
LGBT
= denumire generica data persoanelor
lesbiene, gay, bisexuale si transgender. Termenul
vrea sa defineasca comunitatea persoanelor cu o orientare
sexuala diferita de cea heterosexuala intr-un mod cat mai
cuprinzator. Initial aceasta comunitate era denumita
generic "comunitatea gay" (in anii '50). De-a lungul timpului cei care
au fost privati de dreptul la a-si exprima dorintele, dragostea
si stilul de viata s-au adunat la marginile
societatii, solidarizandu-se sub denumirea "gay". Astazi
cer denumiri distincte pentru diversele moduri de expresie si
viata, multi nemaidorind sa fie cuprinsi de un termen
cu care nu se identifica decat ca "grup" marginalizat de normele de
viata heterosexuale. Totusi in unele contexte se pastreaza
aceasta unitate de "grup" si atunci folosim LGBT, LesBiGay,
sau deviatii specifice diverselor limbi, e.g. HoLeBi in
flamanda sau HBT in suedeza. De multe ori, pentru a fi si
mai cuprinzator, la LGBT se mai adauga Q (vezi queer)
sau I (= vezi intersexual): gasim deci LGBTI, LGBTQ
sau LGBTQI.
Lumea a treia = un termen folosit de obicei gresit,
pentru a descrie tari ce nu au ajuns la un nivel de dezvoltare in
concordanta cu standardele vestice - o
ramasita lingvistica de pe urma Razboiului
Rece (in timpul caruia natiunile aliniate cu Statele Unite erau
numite Lumea intaia, cele aliniate cu fosta Uniune Sovietica erau Lumea a
doua, si toate celelalte erau adunate la un loc sub denumirea "Lumea a
treia"). Termenul este problematic pentru ca duce cu el o conceptie
asupra politicii globale ce nu mai este relevanta. Termenul "in curs de
dezvoltare" (spre deosebire de
"dezvoltat") sau "subdezvoltat" sunt de asemenea problematice, deoarece
"dezvoltat" nu este bine definit.
Mainstream (vezi si ideologie dominanta)
= conceptiile prevalente
si acceptate in societate.
Marginalizare =
atitudini si comportamente care duc la relegarea anumitor oameni la
periferiile ("marginile") sociale, politice, intelectuale sau economice ale
societatii, fiind considerati inferiori si/sau
neimportanti.
Misandrie = ideologie
politica ce consta in reversul misoginiei: este formalizarea
prejudecatilor sau urii impotriva barbatilor. Termen
pereche misoginiei, misandria este de asemenea caracteristica
patriarhatului, care incurajeaza gandirea sexista ce imparte
societatea in mod atat de clar in barbati si femei cu un
substrat puternic normativ.
Misoginie =
ideologie politica ce consta in formalizarea urii sau
prejudecatilor impotriva femeilor. Este o practica
discriminatorie si asociata patriarhatului, construita pe ura si
prejudecata impotriva femeilor pe baza unei lipse de cunoastere si
familiaritate.
Opresiune = un sistem de dominatie prin care un grup
controleaza un alt grup pentru a-si asigura avantaje sociale, legale,
politice, economice sau culturale. Diferenta de baza intre opresiune
si simpla prejudecata sau discriminare consta in faptul ca
este un fenomen de grup si ca puterea si autoritatea
institutionale sunt folosite pentru a sustine prejudecati
si pentru a intari comportamente discriminatorii intr-un mod
sistematic; toti indivizii sunt socializati sa participe in
practici opresive, ca agenti directi sau indirecti sau
beneficiari pasivi, sau - ca in cazul unora care sufera opresiune din
afara - printr-un comportament discriminatoriu fata de alti
membri ai propriului grup.
Opresiuni intrepatrunse (interlocking/intersecting
oppressions) (vezi si opresiune) = multiplele forme de opresiune si
identitate (din punct de vedere al sexului, rasei, clasei, orientarii
sexuale etc.), care interactioneaza intre ele pentru a crea felul in
care o persoana resimte si castiga acces la
influenta sociala si putere individuala si
institutionala. O privire de ansamblu ce ia in considerare toate
aceste opresiuni si felul in care ele se intrepatrund si se
alimenteaza reciproc este esentiala pentru conceptul de justitie
sociala si pentru feminism in particular. (bell hooks:
"Feminismul, ca lupta de eliberare, trebuie sa existe atat separat
de, cat si ca parte din lupta pentru eradicarea dominatiei in toate
formele sale. Trebuie sa realizam ca dominatia
patriarhala are in comun cu rasismul si alte forme de opresiune
aceeasi fundatie ideologica, si ca nu exista vreo
speranta ca unul din sisteme sa fie eradicat atata timp cat
celelalte raman intacte.")
Patriarhat = in
cea mai simpla definitie, patriarhat inseamna conducerea
societatii si controlarea resurselor de catre
barbati. Institutiile, normele si practicile intr-o
societate patriarhala reflecta tacit nevoile, logica si modul de
interactiune ale barbatilor. In utilizarea feminista,
termenul "patriarhat" inglobeaza conotatii mai complexe ce provin din
interogarea legitimitatii
regulilor care opereaza in societate dupa logica (exclusiv)
masculina sau raportata la o viziune masculina, cu femeile
oranduite acestor reguli si vizibile doar in maniera in care
barbatii le inteleg: fie ca niste fiinte sexuale, fie
ca mame, fie ca "neveste". In mod implicit, o astfel de ordine sociala
implica inegalitatea dintre genuri (inferioritatea feminina si superioritatea
normativa masculina), ierarhia
si subordonarea, sustine ideea ca exista intotdeauna o
parere sau solutie cea mai buna/superioara si nu
admite pluralismul. Feminismul urmareste sa schimbe natura
patriarhala a societatii intr-una fara dominatie
si opresiune.
Praxis = ciclul reflectie-actiune asupra
societatii in vederea transformarii ei; combinarea teoriei
si actiunii in ideea ca ambele sunt necesare pentru a duce la
schimbari socio-politice si ca teoria (ideologia, planul de
actiune) trebuie sa determine si defineasca actiunea,
iar actiunea (experienta, practica) este esentiala pentru
dezvoltarea si reformularea teoriilor.
Privilegiu = beneficii si putere care rezulta
din inegalitati institutionale; indivizi si grupari
pot fi privilegiati fara sa realizeze sau chiar
doreasca acest lucru.
Putere
= control, autoritate
sau influenta exercitate asupra altora.
Queer = o perspectiva care pune la
indoiala ideea ca ar exista in realitate adevaruri de vreun fel
legate de sexualitate sau gen, despre cine suntem sau cum ar trebui sa
traim. Initial termenul era folosit dispretuitor pentru a
descrie persoanele care sunt "in felul ala" intr-o societate care credea
ca poate imparti lumea in "oameni normali" si "oameni cu
comportament deviant/anormal". Azi miscarea LesBiGay a revendicat cuvantul
(la fel cum a facut si cu fag sau dyke),
transformandu-l intr-o modalitate de a pune la indoiala adevarurile
stabilite drept absolute de catre societatea heteronormativa. A te
numi queer implica o identitate exterioara normelor generale
legate de gen, sexualitate si/sau stil de viata. Pentru
multi, queer este o atitudine si o intreaga viziune
asupra vietii/lucrurilor si care respinge regulile si rolurile
predeterminate despre gen, dragoste, sex si relatii.
Riot Grrrl =
Miscare feminista ce a luat fiinta la inceputul anilor '90
in Olympia, WA. Riot Grrrl s-a nascut din dorinta de crea in
muzica un spatiu de expresie mult mai larg pentru femei. RG
vroia sa incurajeze femeile sa devina o prezenta mult
mai proeminenta in muzica, sa depaseasca
rezervele sau inhibitiile impuse de niste stereotipuri ce le plasau
in categorii destul de limitate ale exprimarii artistice: balade
linistite, chitare acustice, versuri inofensive. Miscarea incuraja
femeile sa isi respecte propriile dorinte, sa se manifeste liber
ca artiste chiar daca asta insemna sa se foloseasca de chitare
electrice, de un sound crud, aspru, zgomotos, de cuvinte vulgare,
versuri sfidatoare sau sa exprime idei, mesaje mai putin agreate
social ca "potrivite unei domnisoare". Printre trupele nascute din RG
sunt: bikini kill, bratmobile, excuse17, heavens to
betsy, team dresch, butchies, sleater-kinney, le
tigre. Muzica RG este o replica la atitudinea sexista -
atat a barbatilor, cat si a femeilor - in ceea ce priveste
locul "ei" in lumea punk-rockului, de unde era in mod normal respinsa,
descurajata si indreptata catre alte directii muzicale.
Inevitabil, miscarea a luat si alte forme pe langa cea
artistico-muzicala: prin intermediul ei au fost discutate si
rediscutate multe chestiuni politice si sociale legate de rolul social al
femeii, sexism, hartuire si abuz, homofobie si fat
oppression. Totodata RG a nascut o colectie
diversa si bogata de fanzine, acestea fiind una dintre
principalele forme de exprimare si comunicare in cadrul
miscarii.
Sex = trasaturile fiziologice (biologice) care impart indivizii in
doua categorii mari - femele si masculi. Aceasta distinctie
dihotomica se suprapune in cele mai multe societati din lume cu
norme sociale masculine (pentru barbati) si feminine (pentru
femei), iar sexul (un dat natural) este folosit de cele mai multe ori ca
justificare si argument pentru normele (construite) de gen.
Sexism = practica sociala care intareste
diferenta si segregarea dintre sexe in public si privat,
atribuind roluri si comportamente, modeland asteptari diferite
in functie de sex ale persoanelor din jur. Este asociat cu patriarhatul (desi nu avem nici un
fel de garantii sa spunem ca intr-o societate matriarhala
practici sexiste nu ar exista) si este problema cheie in jurul careia
miscarea feminista a luat amploare si pe care feminismele de
toate felurile o critica. Preluarea numelui sotului de catre
sotie este o practica sexista, monopolizarea bucatariei
de catre sotie este de asemenea sexista cand argumentul este "eu
sunt femeia".
Sexualitate
= cuprinde orice fel de comportament sexual uman.
Sexualitatea nu inseamna doar actul sexual in sine, ci si fanteziile
sexuale, orientarea sexuala etc. Exista 3 mari orientari sexuale: heterosexualitatea (atractia
fata de persoane de sex opus), bisexualitatea
(atractia fata de persoane apartinand ambelor sexe) si
homosexualitatea (atractia
fata de persoane de acelasi sex). Este important sa
stim ca nu exista delimitari stricte intre diferitele
orientari sexuale si ca ele ar trebui mai degraba percepute
ca fiind fluide: ele se intrepatrund. In anii '50, cercetatorul
american Alfred Kinsey a ajuns la concluzia ca sunt extrem de putini
oameni care pot fi considerati 100 % hetero- sau homosexuali. Acesti
termeni indica o orientare si nu descriu sexualitatea in intregime.
Sex worker = cineva care
castiga bani din efectuarea unor servicii sexuale (sex work). Uneori acest termen este
folosit numai in cazul prostitutiei, dar semnificatia cea mai
comuna include lucratori in diverse aspecte ale industriei de sex
(actori in filme porno, modele nude, dansatoare exotice, stripteuse, maseuri
erotici, angajati la linii de sex telefonic si chiar chelnerite
in localuri cu tematica sexuala). In ultima vreme s-au initiat
eforturi de a obtine recunoastere legala pentru sex workers in mai multe tari.
In Olanda, Germania, Noua Zeelanda si unele state din SUA si
Australia sex workers lucreaza
deja intr-un cadru legal (din 1999, Suedia este singura tara din lume
unde este legal sa vinzi servicii sexuale, dar ilegal sa cumperi).
Termenul "sex worker" este folosit in principal de cei care
sprijina organizarea formala a lucratorilor (intr-o industrie
care altfel este trecuta cu vederea), in ideea ca sindicatele sau
alte organizatii de suport si reprezentare ar ajuta la reducerea
victimizarii si exploatarii lucratorilor, cat si la
reducerea si prevenirea transmiterii virusului HIV si altor boli cu
transmitere sexuala in randurile lucratorilor si
clientilor.
Studii de gen =
studiul sistematic, academic al problemelor de gen dintr-o perspectiva
feminista - pe un cadru istoric, analitic si normativ.
Tokenism
= masuri sau practici prin care efortul de a diversifica un grup sau
imbunatati o situatie de discriminare istorica si
sistemica este numai unul simbolic; persoanele alese ca
"exceptie" de la regula se numesc "token-",
cum ar fi de exemplu o "token woman" intr-un grup ce
traditional este exclusiv masculin sau o "token woman of color"
intr-o organizatie feminista ce traditional este exclusiv
alba.
Violenta sistemica
= un tip de violenta care s-a normalizat in cadrul unei structuri sociale drept pentru care ea este greu de identificat, desi omniprezenta. Exista la nivel "sistemic", adica face parte din structura unui sistem injust ce se foloseste de metode de constrangere/opresiune pentru a mentine relatia de subordonare intre cei la putere si cei defavorizati si vulnerabili. La nivel individual, aceasta forma de violenta nu este neaparat premeditata sau intentionata pentru ca felul in care se manifesta poate fi deja atat de impamantenit intr-o societate incat nici nu mai este perceput de multi ca o forma de violenta. Violenta sistemica se manifesta atat fizic cat si emotional si este propagata in timp prin duplicarea inconstienta a unor idei, prejudecati si comportamente. Lupta impotriva violentei sistemice este anevoioasa tocmai datorita acestei forme "invizibile" pe care ea o ia. Violenta sistemica poate afecta diverse categorii de oameni in diverse contexte: vorbim de violenta sistemica impotriva femeii, violenta sistemica impotriva persoanelor de culoare, violenta sistemica impotriva celor saraci, violenta sistemica impotriva persoanelor LGBT dar si de violenta sistemica impotriva unor grupuri mai mici sau a altor categorii sociale si/sau profesionale – de ex. violenta sistemica a unor scoli impotriva studentilor lor). Violenta sistemica este un mecanism care institutionalizeaza diverse forme de discriminare, intimidare si control si combaterea ei necesita o continua analiza, evaluare si re-evaluare a valorilor si perspectivelor promovate de un sistem social in care ea este prezenta.
Transgender = este
un termen umbrela ce acopera persoane care nu se simt confortabil intr-un anumit gen
sau care "deviaza" de la normele atribuite unui
anumit gen prin imagine sau comportament. Sub acest termen-umbrela stau mai multe tipuri de persoane: travestiti, transsexuali, persoane intersexuale. Transgender
se refera doar la identitatea de gen si nu are nimic de-a face cu orientarea sexuala. Persoanele transgender pot fi lesbiene, gay, bisexuale
sau heterosexuale. Este stiut ca multi dintre cei asezati sub numele de transgender
de fapt nu vor sa aiba de-a face cu aceasta etichetare. Unii se pot identifica cu un anumit gen
(feminin sau masculin) si nu pun la indoiala aceasta impartire sociala, dar altii simt ca este imposibil sa se defineasca in acest context binar predefinit, fie fizic sau
psihologic, si refuza sa aleaga "una din doua" sau sa fie total coerenti conform definitiilor de gen intersubiectiv acceptate.
Transsexual =
persoana care simte ca trupul sau este "gresit", el
necorespunzand sexului psihologic. Astfel de persoane doresc sa isi
schimbe fizicul impreuna cu identitatea legala de gen ce li se
atribuie pentru a se putea simti confortabil in propria lor piele.
Persoanele transsexuale sunt: barbati-catre-femei (male-to-female
- MTF) sau femei-catre-barbati (female-to-male - FTM).
Prin operatii de schimbare de sex, persoanele transsexuale pot stabili
armonia dorita intre sexul psihologic, cel biologic si identitatea de
gen.
Travestiti (vezi
si queer, transgender) =
sunt persoane care "imprumuta" un alt rol de gen decat cel pe care il au
prin imbracaminte si/sau alte atribute sau accesorii. Unii fac
asta in armonie cu practicile lor sexuale, dar pentru cei mai multi este
un act generat de sentimentul ca rolurile de gen sunt prea limitative.
Womanism (vezi
si feminism,
tipuri: multirasial) =
un tip de feminism definit in opozitie fata de feminismul
traditional (dominat de femei albe), care urmareste egalitatea
de gen pentru toate femeile, indiferent de rasa si clasa; termenul,
care vine de la "woman" (femeie) - in loc de radacina
"feminin" a cuvantului "feminist" ce poate duce cu gandul la o viziune
romantica asupra femeii (de la care femeile de culoare sunt
traditional excluse) - a fost creat de scriitoarea Alice Walker si se
referea initial la femei african americane ("black feminism"), dar este folosit in general cu semnificatia
de "feminism al femeilor de culoare".
Bibliografie
partiala:
Wikipedia: feminism
and associated terms
bell hooks
Feminist
Theory: From Margin to Center (South End Press,
1984)
Feminism
is for Everybody: Passionate Politics (South End
Press, 2000)
Key Terms for Women's Studies
University of Wisconsin Marathon County
Women's Studies
Feminist Glossary of Terms
Newfoundland and Labrador Advisory
Council on the Status of Women
Glossary
St. Olaf College Women's Studies
Glossary of
Feminist Theory
St. Cloud State University Women's
Studies
Not
the Master's Tools, A glossary of terms used in anti-racist feminism
University of Victoria Women's Studies
Kinds of Feminism
University of Alabama in Huntsville
Virgina Woolf Seminar