Category Archives: riot grrrl
[zina lf-ro’05] despre riot grrrl
[zina lf-ro’05] gender subversion
de la GirlsNotChicks
manifestatie, concert, violenta acceptata…
9 noiembrie reprezinta ziua internationala a luptei impotriva fascismului si antisemitismului.
pe 10 noiembrie s’a organizat si la Bucuresti o actiune in memoria “Kristallnacht” – “un mini-festival impotriva diverselor forme de discriminare si excluziune existente in societate” – o manifestatie anti-discriminare urmata de proiectii de filme si de un concert.
manifestatia desfasurata pe bulevardele centrale ale Bucurestiului a iesit destul de bine: fara incidente. [exceptandu-l pe cel petrecut inaintea inceperii propriu-zise a manifestatiei] cat despre reactia spectatorilor intalniti pe marginea traseulului: am observat de la oameni care incurajau manifstatia pana la fete acre si pline de dezgust… oricum marea majoritate a celor care au asistat pasiv la manifestatie nu stia pentru ce – sau mai bine zis, contra ce – se marsaluia/protesta – am prins din mers remarci precum: “da’ ce se’ntampla?” raspuns: “nu stiu. protest contra ceva…” sau “pentru ce protestati voi?” raspunsul manifestantului: “e un mars anti-disctiminare/anti-rasism” fiind urmat de un ok dat de catre spectatorul nedumerit. toate adunate….manifestatia antifa de pe stazile Bucurestului a iesit destul de bine.
chiar si proiectia a reprezentat un punct de interes, caci au existat destule persoane care au avut curiozitatea/rabdarea/vointa de a viziona cele trei filme proiectate imediat dupa mars – filmul lui Michelle Kelso, “Dureri Ascunse” ar trebui vizionat de o masa mai mare de oameni…poate-poate ar mai deschide cativa ochi/cateva minti si n’ar mai fi atatia care ii blameaza pe cei de etnie rroma…
sa trecem acum la ceea ce constituie de fapt subiectul acestui post: concertul ce a urmat manifestatia.
la concertul din Under s’a strans foarte multa lume…si asta ar trebui sa constituie un lucru pozitiv. totusi, din punctul meu de vedere, lucrurile nu stau chiar asa, caci proportional cu cresterea numarului spectatorilor la concertele de hc/punk/etc la care am asistat si eu au crescut si vaporii de alcool si mai ales, manifestarile violente.
nici concertul de fata nu a iesit din aceasta “regula” ce pare sa se impuna din ce in ce mai des… iara s’a imbatat o gramada de lume…iar au uitat pentru ce’au venit si si’au dat drumu’ la pumni si la picioare – asta e ceea ce ei numesc “pogo” – sau poate pentru asta – alcool si violenta – au venit din start?! iar am avut senzatia ca cei de pe scena isi racesc gurile si’si consuma energia degeaba…
pai, daca multi dintre cei ce participa la concertele astea, oameni despre care s’ar presupune ca au ceva’n cap – ca doar, na, asculta o muzica ce contine un anume mesaj – se manifesta asa, chiar si cand de pe scena se aud rugaminti in favoarea unei manifestari cat mai pasnice, ce pretentii mai poti avea de la un om “obisnuit”?
mi se pare trista o atitudine de genu’: un tip din public, usor nesigur pe propriile picioare, ma’ntreba raspandind in aerul si asa destul de “afumat” si “vaporizat” o puternica aroma de drojdie: “auzi, dar tu de ce nu te bagi la pogo?”. intrebare la care eu raspund: “pentru ca mi se pare un pic cam prea violent.” tipul nedumerit de usorul meu sarcasm imi spune: “un pic? mie mi se pare ca’i foarte violent!” si zicand asta, se imbranceste si se lasa inghitit de multimea de “pogo-isti”.
hmmm. mi se pare ironic ca la “un mini-festival impotriva diverselor forme de discriminare si excluziune existente in societate” parte din publicul prezent sa dea dovada de o astfel de manifestare…pana la urma si violenta asta e tot o forma de excludere, caci poate printre cei aflati la concert exista persoane care ar vrea si ele sa vada un pic din ceea ce se petrece pe scena – caz in care aceste persoane se conformeaza frumos si stau cocotate pe marginile pit-ului de “pogo” – sau poate chiar ar vrea sa intre si ele la pogo, dar renunta la idee cu primul cot in gura sau prima glezna sucita. cum era cu intelegrea aia ca pogo-ul e o distractie si nu o bataie? cum era cu ideea ca a’i lovi intentionat pe altii – asadar a recurge la violenta – la pogo e tabu?
pacat…mai bine se oprea toata actiunea asta in fata usii Under-ului… coboram cu totii la o bere, comunicam un pic s’apoi plecam linistiti acasa…fara concert – si spun/scriu asta cu tot regretul, dar asta am ajuns sa cred: ca’n Bucuresti cel putin [nu stiu de alte orase, ca pe’acolo n’am prea fost la concerte] sunt foarte putini cei care participa la un concert pentru ca le place o formatie, de dragul muzicii si/sau al mesajului transmis, si mult mai multi cei care vin la un concert sa se “prafuiasca” si sa dea cat mai frenetic si mai violent din membrele superioare si inferioare, impartind tot felul de lovituri in stanga si’n dreapta, in fata si’n spate…ce mai, unde’apuca/unde se nimereste, ca doar nu’i frumos “sa discriminezi”…
[zina lf-ro’05] The ghost in the shell
Emma Goldman spunea ca doar femeile insele se pot elibera de opresia lor “interioara”. (in “Living my life”)
Cred ca multe femei nu iau in considerare ca aceasta opresie exista. Personal ma intalnesc cu foarte multe femei care considera ca eu exagerez vorbind despre feminism si lupta impotriva sexismului si a patriarhatului, ce sa mai spun despre abolirea capitalismului si exploatarii.
Si de fapt ce inseamna opresia “interioara”?
Mai intai, trebuie sa te descoperi pe tine ca femeie in interiorul tau, privindu-te cu ochii tai, si nu prin filtrul moralitatii si al culturii in care traiesti, nu prin intermediul mediei mainstream (TV sau cinematograf) si bineinteles nu prin ochii barbatilor; un exercitiu destul de greu de realizat pentru mine personal.
semne la lf rotterdam
De ce?
“There is always something to do. There are hungry
people to feed, naked people to clothe, sick people to
comfort and make well. And while I don’t expect you to
save the world I do think it’s not asking too much for
you to love those with whom you sleep, share the
happiness of those whom you call friend, engage those
among you who are visionary and remove from your life
those who offer you depression, despair and
disrespect.” (nikki giovanni)
heeheehee :o)
Grrrls!
Last night=great night [cel putin din punctul meu de vedere]. De ceva timp se tot discuta de o intalnire a femeilor implicate in organizarea Lady Fest, dar nu numai. In sfarsit aseara a avut loc mult asteptatul eveniment. Am gasit cu greu locatia, dar.. m-am descurcat. Odata ajunsa acolo, m-am simtit un pic cam ciudat, desi teoretic le cunosteam pe majoritatea fetelor “de pe net”. Totusi, stiam doar 2 fetZe. Sentimentul de usor discomfort a disparut insa foarte repede. Fetele au facut posibil acest lucru. E surpinzator cat de bine se poate realiza comunicarea intre persoane venite din medii total diferite dar cu acelasi scop in viata si cu puternice inclinatii spre activism.In primul rand s-a facut o mica revizie a ce este si ce se doreste de la Lady Fest, apoi o retospectiva a Lady Fest 2005. A fost prezentata zina la care fetele au muncit mult [produsul finit arata foarte bine]. De asemenea zina are atasat cd-ul care contine atat informatii legate de Lady Fest 2005 cat si chestii despre feminism in general.
Dupa o discutie indelungata am ajuns la concluzia ca multi din jurul nostru nu au o definitie clara in minte a ceea ce inseamna sexism, feminism, activism.
Seara a continuat cu vizionarea unui film pe care il recomand tuturor; este despre hartuirea femeilor si se numeste War Zone.
Dupa inca cateva minute de discutii am trecut la muzica. Diana ne-a incantat auzul pentru cateva ore.
Ca sa incheiem seara cum se cuvine, am mers pe jos [in jur de 10 fete] cam 4 statii de troleibuz, atragand multe priviri dubioase cat si comentarii de aceeasi factura. [pregatire pentru Take Back the Night (Revendica noaptea!) :D -mars ce speram ca va avea loc in toamna.]
The Traveling Zines
Colectia de zine care a fost adunata pana acuma a fost scanata, merci Elena, urmeaza sa fie tradusa in romana (o parte din texte). Am construit un blog pentru zine, si o pagina pe myspace.com, unde se poate comenta, discuta, lua legatura, ar mai trebui adaugat un text despre istoria zinelor in general, riot girls, in romana.
http://blog.myspace.com/travelingzine
http://www.myspace.com/travelingzine
Zinele ar trebui sa se plimbe intre grupuri de prieteni, sa ajunga la cat mai multe persoane. Blogul este un fel de inventar a ceea ce este si pe unde este, plus cateva referinte legate de istoria si continutul lor… Cineva sugera sa le copiem ca sa nu fie distruse, cred ca putem face si asta.
Momentan zinele calatoare vor merge cu mine la Timisoara la Eclectic Tech Carnival. De la Arad voi mai adauga cateva care ma asteapta acolo. Trebuie sa facem rost de un geamantan solid. ;)