reading on feminism(s) and rroma women

“Re-envisioning Social Justice from the Ground Up: Including the Experiences of Romani Women” by Alexandra Oprea, a paper that:

… centres on the exclusion of Romani women from mainstream feminist and antiracist discourses in Europe. This exclusion is explained through the lens of intersectionalism and problematic identity politics. It discusses their invisibility as perpetuated by programmes and reports from non-governmental organizations (NGOs). It explains the absence of Romani women from Romani and feminist discourses, the uncritical view of Romani culture, and the vulnerability of Romanian Romani women to domestic violence. It emphasizes that analyses of social problems must be performed from the bottom up, looking at the experiences of those who are multi-burdened, such as poor Romani women. The paper concludes by discussing the value of recognizing privilege as the foundation for inclusive scholarship and discourse.

Several other analyses in addition to the sources here:

“The Erasure of Romani Women in Statistical Data: Limits of the Race-versus-Gender Approach” by Alexandra Oprea

“Child Marriage a Cultural Problem, Educational Access a Race Issue? Deconstructing Uni-Dimensional Understanding of Romani Oppression” by Alexandra Oprea

“Double Discrimination Faced by Romani Women in Europe” by Angela Kocze

“Breaking the Barriers – Romani Women and Access to Public Health Care”: European Monitoring Centre on Racism and Xenophobia report

Also discussing mainstream bias and reactionaryism to anti-discrimination work, the fact that “anti-Gypsyism is often combined with other types of discriminatory practices such as xenophobia, sexism and homophobia”…:

“Fourth arm of the state. Romania’s press becomes a willing partner in prejudice” by Valeriu Nicolae

update sept. 2008; a few other good materials:

“Economic Aspects of the Condition of Roma Women”, Berliner Institut für Vergleichende Sozialforschung, 2006 [PDF]

“A Place at the Policy Table: Report on the Roma Women’s Forum”, OSI, 2004

“Broadening the Agenda: The Status of Romani Women in Romania”, OSI, Laura Surdu and Mihai Surdu, 2006

“Romani Women: Between Two Cultures” in Bending the Bow. Targeting Women’s Human Rights and Opportunities. OSI, Network Women’s Program, 2003 (thanks c.)

“The Situation of Roma/Gypsy Women in Europe”, Nicoleta Bitu, 1999 (thanks c.)

more: Roma Women Association, Romania: Reports

Prostitution… give them all a share of it!

I was eagerly preparing to read an article entitled “Romanian Authorities promise to legalize prostitution”. I was comforted, somehow, to find that title, and amazed at how fast Romania is progressing in promoting Human Rights, even if it joined the European Union only 3 months ago. The topic of prostitution and whether it should be legalized in Romania has been brought up for discussion before. This generated heated exchanges between antagonist parties everywhere in the media, the Orthodox Church and its followers being the chief opponents of legalization. Well, I must say that in a society where sexuality is still not tackled enough as a subject of discussion even between partners; where sexual education in schools is still often approached in biological terms of how humans “breed”; where “sexual and reproductive rights” is a neologism that most people have never heard about; where sexual orientation is considered by many a “politically correct” disguise of “perversion”, and where a big part of the heterosexual population believe that they are immune to HIV because they aren’t gay – yes, Romania doesn’t seem to be ready for such a legislative “liberalization” of commercial sex.

Continue reading

Despre 8 Martie ca zi de activism la nivel global

[Blogging against sexism]

Pentru 8 martie, 2007: Continue reading

MAI promite legalizarea prostitutiei?

n-am cuvinte pt. cit de aiurea e pusa problema in stirea asta, de la felul in care e abordat subiectul de catre oficialitati (cum s-ar putea exploata mai tare prostituatele), la felul in care e discutat atit de ei, cit si in presa si in general: “vesti bune pentru romanii burlaci”! nu c-ar fi o noutate – a se vedea de ex. protestul din 2005 privind abordarea la nivel guvernamental a problemei prostitutiei.

parlamentarilor, lui v. blaga (care, vai, nici nu poate intelege cum de nu se trece mai repede la legalizare), ca si majoritatii populatiei, sigur li se pare chiar nastrusnica ideea ca prostituatele sint oameni si ar putea avea mai multe drepturi, sau ca daca prostituatele sint criminale si “burlacii” care cumpara servicii sint tot criminali… si sa poarte discutiile la acest nivel.

nu mai discutam poza, iresponsabilitatea presei cind e vorba de orice care perpetueaza exploatarea sexista in general.

– inca o analiza: “Fiinţele umane au preţ: 1% din PIB”

– pe site-ul lf, despre prostitutie: I si II

hartuirea sexuala normala

… in destul de multe ziare (Ziua, Romania Libera, Jurnalul National am apucat sa citesc, am auzit si discutii la radiouri FM din Bucuresti) au aparut articole mari (1/2, o pagina) despre un studiu facut de Centrul pentru Parteneriat pentru Egalitate … despre hartuirea sexuala.
Studiul a fost facut de IMAS in Iasi, Constanta, Cluj si Bucuresti, majoritatea celor chestionati sunt barbati, si concluziile sunt ca 90% dintre cei chestionati considera hartuirea sexuala o problema grava, dar doar 54% stiu ca exista o lege care pedepseste aceste fapte.
Atitudinea de blamare a victimei este inca foarte raspandita, majoritatea dintre respondenti chiar cred ca victima este cea care provoaca, prin tinuta si comportament.
Mai grav cred ca este faptul ca in Romania au fost facute doua sau trei plangeri, fara NICI O URMARE in ce priveste pedepsirea in vreun fel a hartuitorului, desi majoritatea au spus ca au fost victime sau au cunostinte/ prieteni victime ale hartuirii.
Centrul care a cerut studiul a facut si un ghid practic pentru persoana hartuita. …
a.

mai multe:
Pe site-ul Centrului Parteneriat pentru Egalitate, cu link la raport (Word)

Un comentariu cu date, informatii

“War Zone” (alte date si idei intr-un post mai vechi)

The Iroquois model for gender equity

“The Untold Story of The Iroquois Influence On Early Feminists”
by Sally Roesch Wagner

I had been haunted by a question to the past, a mystery of feminist history: How did the radical suffragists come to their vision, a vision not of Band-Aid reform but of a reconstituted world completely transformed?

For 20 years I had immersed myself in the writings of early United States women’s rights activists — Matilda Joslyn Gage (1826-1898), Elizabeth Cady Stanton (1815-1902), Lucretia Mott (1793-1880) — yet I could not fathom how they dared to dream their revolutionary dream. Living under the ideological hegemony of nineteenth-century United States, they had no say in government, religion, economics, or social life (“the four-fold oppression” of their lives, Gage and Stanton called it.) Whatever made them think that human harmony — based on the perfect equality of all people, with women absolute sovereigns of their lives — was an achievable goal?

Surely these white women, living under conditions of virtual slavery, did not get their vision in a vacuum. Somehow they were able to see from point A, where they stood — corseted, ornamental, legally nonpersons — to point C, the “regenerated” world Gage predicted, in which all repressive institutions would be destroyed. What was point B in their lives, the earthly alternative that drove their feminist spirit — not a utopian pipe dream but a sensible, do-able paradigm?

Then I realized I had been skimming over the source of their inspiration without noticing it. My own unconscious white supremacy had kept me from recognizing what these prototypical feminists kept insisting in their writings: They caught a glimpse of the possibility of freedom because they knew women who lived liberated lives, women who had always possessed rights beyond their wildest imagination — Iroquois women.

The more evidence I uncovered of this indelible Native American influence on the vision of early United States feminists, the more certain I became that this story must be told.

A Vision of Everyday Decency [more]

About the Iroquois Confederacy/Six Nations (Mohawk, Oneida, Onondaga, Cayuga, Seneca, Tuscarora Nations)

Matilda Joslyn Gage, Elizabeth Cady Stanton, Lucretia Mott

Elias Johnson, Legends, traditions and laws, of the Iroquois, or Six Nations, and history of the Tuscarora Indians

Paula Gunn Allen

Audrey Shenandoah activism

Ce pot face bărbaţii pentru a pune capăt sexismului şi violenţei împotriva femeilor

Notă: ceea ce urmează reprezintă o colecţie de sfaturi despre ce pot face bărbaţii pentru a opri sexismul şi violenţa împotriva femeilor. Textul este compilat de către Michael Flood, dintr-o căutare pe Google întreprinsă în data de 17 februarie, 2006. Sub fiecare listă vei găsi URL-ul din care provine.

————-
Ce pot face bărbaţii (şi femeile):

o— opreşte-te din a te gândi la femei fie ca la nişte târfe, fie ca la nişte puritane; surprinde-te umblând după “târfe” şi demonizându-le mai apoi. De asemenea, încetează să gândeşti că bărbaţii trebuie să fie duri, sau să “marcheze”, pentru a fi “bărbaţi adevăraţi” – ce o mai fi însemnând şi asta.

o— citeşte studii de gen. Cercetează modul în care au funcţionat societăţile în care violul nu a existat (Iroquois, etc.).

o— încearcă să găseşti un film care să-ţi placă şi ale căror personaje principale să nu fie doar bărbaţi sau o singură femeie într-un club masculin, sau un film în care o femeie nu trebuie să se dezbrace, să fie obiectul interesului sexual sau amoros, să fie nebună, sau să fie slabă. Imaginează-ţi cum ar arăta emisiunile TV sau filmele, dacă toţi bărbaţii ar fi femei, iar toate femeile ar fi bărbaţi.

o— nu trece cu vederea atunci când prietenii sau colegii tăi fac comentarii sexiste sau analizează femeile doar funcţie de corpurile lor, sau de cât de “disponibile” sunt.

o— nu întrerupe femeile atunci când vorbesc; s-ar putea să pierzi ceva important.

o— nu analiza femeile politician după aspectul fizic, sau după cât de mult sex practică.

o— nu presupune că feministele urăsc bărbaţii. Nu mai fi atât de defensiv când o femeie încearcă să deschidă o discuţie despre problemele femeilor. Subiectele legate de sexism nu sunt ceva ce poate fi pus deoparte pentru o anumită lună, pentru o vacanţă sau pentru un articol de ziar.

o— boicotează corporaţiile care folosesc publicitate sexistă (sunt foarte multe!) sau, măcar, încearcă să devii conştient de sexismul din reclame.

o— încearcă să te împiedici să mai obiectifici/sexualizezi corpurile femeilor (asta e greu de realizat, deoarece obişnuinţa este atât de însămânţată în fiecare dintre noi).

o— alătură-te/înfiinţează un grup care să lupte împotriva sexismului. Alege acest grup cu înţelepciune.

o— nu-ţi fie teamă să declari că eşti feminist. Suntem cu toţii încă sexişti (şi rasişti şi homofobi), chiar dacă facem parte dintre cei oprimaţi. Societatea devine închistată. Pune umărul pentru schimbare. Dacă te gândeşti că prietenii te vor ridiculiza pentru că spui că eşti feminist, poate ar trebui să iei în considerare ideea de a-ţi căuta noi prieteni (sau măcar de a-i educa pe cei vechi).

o— şi las-o baltă cu ascultatul de muzică sexistă!!! Chiar nu e cool. Dacă nu eşti sigur dacă muzica e sexistă, sau te gândeşti că poate “e doar o glumă”, încearcă să-ţi imaginezi că toate referinţele astea la gen ar fi referinţe la rasă, şi vezi dacă nu cumva cântecul ar fi rasist, sau încearcă să-ţi imaginezi rolurile de gen inversate în versuri.

o— realizează că dacă eşti bărbat, un tip alb, unul plin de bani, sau un heterosexual, eşti privilegiat în această societate. Realizează că toate opiniile tale se bazează pe experienţele pe care le-ai trăit având aceste privilegii.

o— spune că-ţi pare rău când îţi dai seama că te-ai purtat sexist. Fii receptiv atunci când o femeie îţi spune că se teme, sau că suferă, sau că este extrem de furioasă datorită sexismului din lumea asta. Te rog, nu-i spune că îl caută cu lumânarea, sau că se victimizează. O femeie ştie când este obiectul urii sau ridiculizării datorită sexului/genului său. NU e proastă. Încearcă să nu o subestimezi.

o— de foarte multe ori căutăm să ne dovedim, prin orice mijloace, că nu–i nimic în neregulă cu acţiunile/cuvintele/gândurile noastre sau cu acţiunile/cuvintele celor din jur. Este mai uşor decât să ne gândim că oamenii pe care îi iubim ar putea fi împotriva noastră. Dar s-ar putea să realizezi într-o zi că mulţi dintre cei de bună-credinţă sunt sexişti şi ignoranţi la durerea pe care o produc. Vine un moment când nu mai poţi ignora asta, şi nici nu-i mai poţi găsi justificări. În acel moment, fă tot ce îţi stă în puteri, dar încearcă să rămâi rezonabil. Revoluţia poate să înceapă chiar acum, daca tu o vrei.

o— iubeşte mult. Nu te teme.

– Dakota M. Walker

http://www.wemoonsarmy.com/whymen2.html

10 lucruri pe care le pot face bărbaţii pentru oprirea violului

Conştientizează că limbajul este puternic. Cuvintele care dezumanizează femeile, de cele mai multe într-o manieră sexualizată, sunt foarte comune. Atunci când descriem pe cineva ca pe un obiect menit să fie folosit, apoi înlăturat, devine mult mai uşor să ne purtăm ca atare cu acea persoană. Foloseşte un limbaj uman şi respectuos. Provoacă-i pe cei din jur să facă la fel.

Comunică despre sex. Dispunem de un mit cultural care susţine că “sexul de calitate trebuie să fie intuitiv”, dar în realitate el se bazează pe comunicare. Nu ne putem permite să presupunem acordul comun. Există de asemenea asupra bărbatului presiunea culturală de “a marca”, precum şi mitul că femeia îşi doreşte de fapt să fie forţată. Constrângerea şi forţa sunt ilegale. “Nu” înseamnă nu.

Fă-te auzit. Poate că vei avea vreodată prilejul să împiedici un viol, sau poate că nu. Totuşi, vei avea multe, multe oportunităţi de a sancţiona atitudini şi comportamente care fac parte din cuprinzătoarea cultură a violului. Atunci când vezi un act de hărţuială, trebuie să intervii. Când auzi glume despre violenţa asupra femeii, nu râde şi explică de ce nu este amuzant. Scrie-le revistelor care promovează imagini ale femeilor ca şi obiecte sexuale dezumanizate. Sprijină legile care protejează femeile împotriva violenţei şi ajută-le să-şi condamne agresorii. Tăcere = Complicitate.

Sprijină supravieţuitoarele, ascultă-le pe femeile din viaţa ta şi acordă-le credit. Informează-te despre datele statistice existente în ce priveşte violul. Sunt şanse mari ca printre femeile pe care le cunoşti să existe supravieţuitoare ale unui viol. Învaţă cum să fii de ajutor, află care sunt centrele locale de ajutor în caz de viol unde se pot obţine resurse şi ajutor, şi oferă-ţi şi tu sprijinul.

Dă din timpul tău. Oferă-te să munceşti voluntar în organizaţii care luptă împotriva violenţei asupra femeii. Antrenează-te pentru a fi un aliat eficace. Trebuie să ştii că cele mai multe centre de ajutor în caz de viol şi organizaţii comunitare sunt susţinute doar de subvenţii şi donaţii. Sprijină munca acestora prin orice îţi stă în puteri.

Vorbeşte cu femei. Află ce înseamnă să trăieşti în fiecare zi cu ameninţarea violului. Află cum doresc ele să fie sprijinite. Întreabă-le ce ar dori să faci pentru a sancţiona violul. Ascultă cu adevărat.

Vorbeşte cu bărbaţi. Află ce impact a avut violul asupra vieţilor lor. Află cât de mult pierd bărbaţii atunci când sunt văzuţi ca potenţiali violatori. Află ce au alţi bărbaţi de spus despre modalităţile de schimbare a acestor realităţi. Află cum poţi sprijini bărbaţii care au supravieţuit violului şi abuzului sexual. Acultă cu adevărat.

Organizează. Crează o mişcare a bărbaţilor împotriva violenţei masculine asupra femeilor: înfiinţează un grup de dialog pentru a examina atitudinile culturale asupra violului, înfiinţează un grup masculin anti-viol, organizează workshop-uri şi training-uri în şcoala sau la locul tău de muncă. Ia contact cu centrele locale de bărbaţi sau femei pentru resurse şi sprijin.

Lucrează împotriva oricărei forme de opresiune. Violenţa împotriva femeii, sexismul, rasismul, heterosexismul şi homofobia – toate formele de opresiune sunt legate între ele. Nu putem să punem capăt uneia dintre ele fără a le condamna pe toate. Provoacă-te în fiecare zi pentru a putea evolua, şi fii conştient că fiecare prejudecată pe care o păstrăm îi răneşte pe alţii şi ne limitează experienţa.

Crează o nouă masculinitate. Fii îndeajuns de curajos pentru a valoriza în mod deschis egalitatea. Foloseşte-ţi forţa şi privilegiile în serviciul dreptăţii. Bucură-te de atributele masculinităţii fără a face rău altora. Sărbătoreşte naşterea unei noi masculinităţi care nu depinde de dezumanizarea altora. Caută şi alte persoane care să-ţi împărtăşească viziunea. Nu eşti singur.

http://www.mrcforchange.org/challenging_rape.html

(XY Online)

pentru eradicarea violentei de gen

apropos de materialele mentionate despre ce trebuie si pot sa faca barbatii pentru a pune stop violentei de gen:

………………….
Daca esti femeie, probabil ai primit cel putin o versiune a mail-ului care te invata “ce sa faci ca sa nu fii victima unui viol”. Si chiar daca nu ai primit, stii despre ce e vorba pentru ca sunt aceleasi lucruri pe care le citesti in ziare de cate ori politia nu reuseste sa prinda pe cineva care comite atacuri sexuale. Sunt aceleasi lucruri pe care le publica revistele pentru femei la rubrica “Cum sa fii in siguranta”.

Ca femei, ni se spune mereu ca ne putem feri de viol daca nu iesim neinsotite, daca avem grija sa nu ne imbatam, daca folosim cheile de la masina ca arma, daca luam cursuri de auto-aparare, daca nu ne imbracam provocator, daca nu vorbim cu strainii, si asa mai departe. Stim aceste sfaturi. Traim cu ele in minte. Si totusi suntem violate.

Femeile pot fi violate si cand n-au baut nimic si cand sunt in stare de ebrietate. Femeile sunt violate afara sau in propria casa. Sunt violate daca poarta fuste scurte sau daca sunt acoperite din cap pana-n picioare. Sunt violate de barbati pe care ii cunosc sau de barbati pe care nu ii cunosc. Daca o femeie reuseste sa evite un viol folosindu-se de cunostintele de auto-aparare, o alta femeie este violata pentru ca nu se poate apara. Indiferent ce fac sau nu fac femeile, barbatii continua sa violeze.

Iata o idee radicala: sa adresam mesajele despre prevenirea violului direct barbatilor. Sa facem sa circule mail-uri si ziarele sa publice articole cu urmatorul sfat: nu viola. Nu viola o femeie in stare de ebrietate, o femeie singura, o femeie care doarme, o femeie care flirteaza, orice femeie. Pe bune, nu viola pur si simplu.

Barbatii care violeaza sunt poate o minoritate, dar asta nu inseamna ca nu ar trebui sa transmitem acest mesaj tuturor barbatilor. Nici o femeie nu a fost vreodata (nici macar o data!) cauza propriului viol, si totusi femeile sunt bombardate cu sfaturi care nu pot ajuta decat cel mult in sensul ca violatorul va fi nevoit sa gaseasca o alta victima.

Violul este o crima masculina. Exista si femei care violeaza dar ele sunt atat de putine incat nu conteaza din punct de vedere statistic. A constientiza acest lucru nu inseamna a scuza femeile care violeaza sau a minimiza in vreun fel suferinta victimelor lor. Insa ne ajuta sa nu mai pretindem ca violul este o crima neutra din punct de vedere al genului si mai ales ne ajuta sa-i confruntam pe cei raspunzatori de majoritatea violurilor.
Continue reading