[Sibiu] Comunicat de presa: actiuni de combatere a violentei domestice

via c.

Evenimente publice cu rol de constientizare
„Prin indiferentã permiti violenta. Aratã cã îti pasã!”
martorele-tacute.jpg fotografie-robert-cziszer_un-nou-inceput.jpg fotografie-robert-cziszer.jpg
Pe plan mondial, Organizatia Natiunilor Unite a stabilit ca în fiecare an între 25 noiembrie si 10 decembrie sã aibã loc 16 zile internationale de combatere a violentei împotriva femeii. La Sibiu Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen – A.L.E.G. organizeazã în 8-9 decembrie actiuni publice care au rol de constientizare si informare. Mesajul nostru este „Prin indiferentã permiti violenta. Aratã cã îti pasã! Continue reading

Action Research & Feminism Conference, Cluj

Program

2008.12.05.
Location: Faculty of Political, Administrative and Communication Sciences, Room 5, Floor 4, Str. G-ral Traian Moşoiu nr. 71

11:00 – 12:30 (public lectures)
Well-come talk by Gabriel Bădescu (head of the Department of Political Sciences)
Barbara Einhorn: Mass dictatorships and gender politics
Sue Thornham: Feminism, post-feminism and the academy
Jasmina Lukič: Problems of disciplinization of an ‘interdisciplinary discipline’

Location: Tranzit House, Str. Bariţiu nr. 16
15:00 – 16:30
Panel 1/ Interdisciplinarity and participatory research Continue reading

Fw: call for papers European Roma Women’s Magazine

via crina

Timisoara, 03.11.2008.

Dear colleague and friend,

The Association of Gypsy Women ‘For Our Children’ from Timisoara and of Foundation Desire from Cluj, Romania, launches a new journal, entitled European Roma Women’s Magazine. This became possible due to the financial support of the Open Society Foundation’s Roma Participation Program.

The magazine will be published once in a year in English with Romani abstracts. We prepare and print out its first issue by the end of March 2009 (collecting its articles by the end of January 2009).

Our Magazine addresses the complex and complicated issue of “Roma women” at the intersection of their geopolitical position, ethnicity, social and economic status and age with the aim to represent the socio-cultural diversity of the European Roma women, seen in their immediate communities, and in the context of their relationship with both Roma men and non-Roma women. Crucial for us is the understanding of how they are subjected to multiple and intersectional discrimination, but also how they are acting as powerful agencies by fighting for the enhancement of the society within which they live, and for the changing into better the condition of their own, but as well as of other subordinated and disadvantaged social categories.
Continue reading

Campania Femei în umbră. Umbre.

www.violentaimpotrivafemeii.ro

Cele 16 zile de Activism pentru Combaterea Violenţei Împotriva Femeilor reprezintă o campanie care a fost concepută în cadrul Institutului Women’s Global Leadership, finanţat de Center for Women’s Global Leadership din 1991. Participanţii au ales aceste zile – 25 noiembrie, Ziua Internaţională pentru combaterea violenţei împotriva femeilor şi 10 decembrie, Ziua internaţională a Drepturilor Omului, pentru a lega simbolic ideea de violenţă împotriva femeilor de cea a drepturilor omului şi pentru a scoate în evidenţă faptul că astfel de forme de violenţă reprezintă o încălcare a drepturilor omului.

În perioada 25 noiembrie – 10 decembrie, UNFPA, alături de alte organizaţii din întreaga lume, aduce în prim planul atenţiei generale violenţa împotriva femeilor, o încălcare a drepturilor omului extrem de răspândită şi adânc înrădăcinată în societate. În Campania de 16 zile pentru Combaterea Violenţei împotriva Femeilor sunt implicate grupări din întreaga lume care cer crearea de servicii de ajutorare a victimelor care supravieţuiesc, îndeamnă la intensificarea eforturilor pentru prevenirea actelor de violenţă şi militează pentru o reformă legală şi juridică precum şi pentru aplicarea instrumentelor internaţionale pentru apărarea drepturile omului în scopul soluţionării acestei probleme.

Pentru a avea un ecou în rândul publicului larg şi a face ca acest subiect să fie acceptat şi integrat în discursul public, semn al recunoaşterii drepturilor omului ca valori universale, este nevoie de o expunere susţinută a oamenilor nu numai la fapte şi statistici, dar şi la documentare, mărturii sau manifestări artistice care abordează acest fenomen.

De aceea, în România, campania de 16 zile „Femei în umbră. Umbre.” are în centru seria de documentare “Femeile din linia întâi” produsă de UNFPA, UNIFEM, Austrian Development Cooperation în colaborare cu Oneplanet Pictures şi Dev.tv. Difuzată în primăvara aceasta de BBC World şi prezentată de Annie Lennox, această serie ilustrează poveştile personale ale unor femei care au supravieţuit abuzurilor şi care vor ca vocile lor să fie auzite. În cadrul campaniei vor fi organizate vizionări ale documentarelor, difuzarea lor la TVR, spectacole de teatru si o expozitie de afise la Casa ONU.

Campania de 16 zile leagă între ele 4 zile semnificative pentru problema violenţei împotriva femeilor;
Continue reading

Chestionar studii de gen/ feminism

Buna.

Sunt o studenta in feminism/ studii de gen, cu (putina) experienta si in predarea studiilor de gen/ a feminismului. La inceputul lui decembrie voi participa la o masa rotunda despre gen si educatie (mai ales universitara) si, pe langa propria mea experienta si cateva concluzii ale unui studiu despre masteratele de studii de gen din Romania, as vrea sa includ in scurta mea prezentare gandurile si parerile voastre despre necesitatea, forma si continutul unor (posibile) cursuri de studii de gen la nivel universitar in Romania.

Mai jos sunt patru intrebari la care as vrea sa raspundeti, iar daca sunt aspecte/ perspective pe care eu nu le-am prins in intrebari, dar pe care voi le considerati importante, va rog sa adaugati aceste lucruri.

Va multumesc si astept raspunsul vostru.

Theodora Eliza Vacarescu
theoeliza [@] yahoo [.] com

1. Crezi ca este necesar/ util sa existe (macar) un curs de studii de gen/ feminism in cadrul facultatilor si departamentelor de stiinte socio-umaniste la nivel de licenta? De ce?

2. Ai urmat vreodata un curs de studii de gen sau feminism (in cadrul unei universitati sau altundeva)? Daca da, descrie/ povesteste in cateva fraze:
– cand si unde (“institutional”) a avut loc cursul;
– care a fost structura/ formatul;
– ce tematici a acoperit;
– cine a participat la curs (ca studente/ti);
– cum te-ai simtit in colectivul cursului;
– cum a fost relatia dintre studente/ti si persoana/ele care a/u coordonat cursul.

3. Daca ar trebui sa concepi un curs (introductiv) de studii de gen/ feminism la nivel de licenta (care sa se predea intr-o facultate sau departament de stiinte socio-umaniste din Romania), care ar fi cele mai importante cinci tematici pe care le-ai include?
Ce format/ structura ai propune?
Care ar fi cele mai importante/ relevante (dupa parerea ta) trei texte sau materiale pe care le-ai folosi (articole, carti, poezii, filme, melodii, imagini, bloguri etc.)?

4. Ce alternativa la un astfel de curs de studii de gen/ feminism, predat in unversitate, la nivel de licenta, crezi ca ar fi?
Crezi ca universitatea este un loc potrivit pentru educatia de gen/ feminista? De ce?

violenta domestica

un studiu foarte interesant din 2004:

“Violenta domestica si criminalitatea feminina”: REZUMAT + STUDIU

al carui titlu e insa inexact/limitat. raportul cuprinde si sectiuni axate pe “criminalitatea feminina” si barbati ca “‘victime ascunse’ ale violentei domestice”, dar in mod neasteptat abordarea nu e facuta dintr-un punct de vedere anti-feminist, ci consta dintr-o analiza destul de profunda si contine multe date interesante si utile, relevante pentru abordarea violentei domestice per ansamblu, pentru o mai buna intelegere a cauzelor, dinamicilor de gen si utilitatii diverselor solutii, cit si pentru o critica a practicilor de condamnare (sociala si legala) a femeilor vinovate de crime violente si privind situatia femeilor incarcerate.

din rezumat (si el foarte limitat fata de diversitatea de fatete ale problemelor oferita de studiu, desi aceasta complexitate nu se extinde si la un punct mentionat de autori doar in treacat: “femeile …din orice categorie sociala si de orice rasa sunt victimizate, chiar daca diferite grupuri de femei se pot confrunta cu forme particulare ale violentei”; sa nu uitam ca tocmai pentru ca diferite grupuri de femei se confrunta cu diferite violente, atunci cind discutam “violenta ce afecteaza femeile din orice categorie” putem vorbi “despre solutii care agraveaza problema – si solutii reale”!):

… Cu toate eforturile de a asigura un climat de egalitate între sexe în sfera publică, o privire mai atentă asupra familiei, relaţiilor intrafamiliale şi a relaţiilor în cuplu, a evidenţiat contraste şi realităţi disfuncţionale. Presiunile către modernizarea şi democratizarea relaţiilor intrafamiliale au dus, în mod paradoxal, la supraîncărcarea femeii şi la criminalizarea ei în raport cu statutul parental.

În România, violenţa domestică, ca preocupare a specialiştilor din diferite domenii, a politicienilor, mass mediei şi publicului larg, s-a impus în perioada 1995-1996, iar acest lucru s-a petrecut în bună parte datorită presiunilor externe, nevoii de aliniere la spiritul şi standardele europene şi internaţionale şi, mai ales, în dimensiunea ei de protecţie şi ajutor acordat victimei, fie ea copil sau femeie. Toate acestea s-au făcut în contextul în care politicile de promovare a femeii au obligat la considerarea raporturilor ei cu bărbatul, la reconsiderarea familiei, rolului ei social şi la statutul ei legal.

Pe fondul transformărilor de ordin social, politic, economic, cultural şi al mentalităţilor, tranziţia a generat în ţara noastră probleme sociale noi, legate mai ales de anomie şi disfuncţionalităţi la nivelul comportamentelor individuale. După 1990, ne-am confruntat cu o recrudescenţă la nivelul tuturor categoriilor de infracţiuni şi persoane. În acest context, infracţiunile cu violenţă contra persoanei au înregistrat global creşteri semnificative. În cazul crimelor violente, numărul femeilor condamnate definitiv este cu mult mai mic decât al bărbaţilor, care îşi folosesc mai frecvent forţa fizică ca argument esenţial în rezolvarea unor situaţii conflictuale. Nu se poate nega însă că şi numărul femeilor autoare de crime cu violenţă împotriva persoanei a crescut semnificativ. Semnele de îngrijorare privind violenţa se referă în principal la prevalenţa spaţiului privat ca generator de violenţă. Conform unui studiu elaborat în 2003, în ianuarie 2002 în unităţile penitenciare din România se găseau 2122 de femei, iar dintre acestea 431 erau condamnate pentru infracţiuni contra persoanei, peste 75% dintre ele comiţând infracţiune de omor asupra partenerului de viaţă.

Timp de trei decenii, bărbaţii au rămas „victimele ascunse” ale violenţei domestice. Pe măsură ce corpul de date şi investigaţii privind criminalitatea feminină a crescut, s-a simţit nevoia considerării acestui subiect şi găsirii unor explicaţii şi interpretări care să distingă şi să apropie în acelaşi timp criminalitatea feminină de cea masculină. Comportamentul violent al femeilor a fost mai puţin studiat comparativ cu cel al bărbaţilor, în parte din cauză că femeile comit mai puţine crime cu violenţă, dar şi pentru că agresiunea feminină extremă are loc mai ales în ariile private sau domestice. Actele homicidale s-au dovedit a rezulta, în cea mai mare parte, din conflictele interpersonale şi au fost îndreptate de regulă împotriva partenerilor intimi, fiind considerate represalii ca răspuns la victimizarea iniţiată de partenerul bărbat. În România, VD nu apare în statistici rafinate – deşi se distinge între criminalitatea masculină şi cea feminină -, care să includă categorii nuanţate de victimizare, probabil şi pentru faptul că statisticile dau predominant atenţie agresorilor şi mai ales criminalităţii masculine.

În acest context, ni s-a părut necesară şi utilă o cercetare asupra criminalităţii feminine cu referire specială la omorul comis asupra
partenerilor de viaţă, mai ales în situaţia în care un astfel de studiu nu a existat în România, iar o astfel de investigare ar deschide în timp o perspectivă exhaustivă asupra femeii criminal şi a relaţiilor conflictuale de cuplu.

În consecinţă, am considerat că structurarea studiului nostru trebuie să pornească de la general la particular, respectiv de la analizarea violenţei domestice în general la criminalitatea feminină şi profilul socio-psihologic al femeii autoare de omor asupra partenerului de viaţă (soţ/concubin).

Prezentul raport cuprinde un capitol dedicat violenţei domestice – Aurora Liiceanu – (abordări conceptuale, cercetări în domeniu, statistici, specific românesc), un altul consacrat abordării socio-psihologice a femeii criminal şi a violenţei domestice ca factor diferenţiator al criminalităţii feminine- Doina-Ştefana Săucan- , ultimul capitol fiind focalizat pe interviu şi studiu de caz, ca tehnici de cunoaştere în profunzime a femeilor investigate – Mihai Micle.

Definirea profilului socio-psihologic al femeii încarcerate pentru omor săvărşit în context familial duce, în viziunea noastră, la schiţarea unor căi mai eficiente de intervenţie şi recuperare (psihologică şi socială) în cadrul penitenciarelor/în afara lor şi la regândirea politicii de executare a pedepselor.

mai pe larg, doar citeva extrase din studiu: Continue reading

scrisoare deschisa catre clubul fire

Scrisoare deschisa trimisa de catre o fata…

Stimati administratori si nu in ultimul rand, oameni. Obisnuiam sa-mi beau cu placere cafeaua sau berea in cadrul clubului Fire, pana nu demult. Pana in seara asta (joi, 30 octombrie), cand am aflat ca va avea loc un concert a unor persoane de care nu as fi vrut sa aud vreodata.
Niste oameni (daca pot fi numiti asa) care isi vand muzica prin umilirea altor oameni, mai precis, prin umilirea femeilor.Astfel de persoane, care promoveaza violenta intr-un mod atat de evident … si brutal, nu fac decat sa ma raneasca, sa ma umileasca si sa-mi afecteze stima de sine, ca femeie, ca OM.

restul scrisorii se poate citi aici