intr-un caz recent de violenta domestica din canada, o tanara agresata de partenerul ei a fost retinuta de politie in momentul in care a refuzat sa depuna marturie impotriva agresorului. despre caz – si felul in care in numele “protectiei” victimelor sistemul abuzeaza, in loc sa ajute, persoanele cele mai vulnerabile – la: “stop abuse with abuse” @ woc phd.

este doar un exemplu de esec al legilor contra violentei domestice si implementarii lor, atata timp cat se acorda prea putina atentie factorilor multipli ce intervin in vietile femeilor ne-majoritare. mai multe informatii (si resurse) in acest post mai vechi despre istoria si criticile aduse miscarii contra violentei de gen (en).

o alta ilustratie a aceleiasi probleme e data de alexandra oprea (in textul ei despre necesitatea integrarii experientelor femeilor rome in orice activism “feminist”, ca si in orice activism antirasist):

In Romania exista numeroase bariere in orice proces ce implica violenta domestica; spre exemplu: victimei ii revine sarcina de a inainta o plangere preliminara inainte ca agresorul sa fie arestat, un certificat medical eliberat in conditiile legii este necesar pentru a inregistra o plangere, nu exista reprezentare legala gratuita, de multe ori politia impiedica aducerea in instanta a cazurilor si este o mare criza de adaposturi in toata tara. In 2002, in Romania erau in total sapte adaposturi pentru victime ale violentei domestice.
Aceste bariere afecteaza femeile rome in mod disproportionat din cauza pozitiei lor la intersectia intre rasism, saracie si sexism. Cerinta de a obtine un certificat medico-legal inseamna o mare greutate pentru femeile rome carora deseori le sunt refuzate tratamentele medicale in spitale din cauza rasismului. Problema inregistrarii unei plangeri fara a avea acces la reprezentare legala gratuita inseamna o alta bariera pentru femei rome sarace, multe dintre care, pe langa faptul ca nu au o stabilitate financiara, nu detin nici capitalul social necesar pentru a naviga sistemul legal. Pe langa faptul ca sunt atat de putine adaposturi in Romania in general, numarul de adaposturi care sa fie accesibile femeilor rome este probabil zero, din cauza atitudinilor rasiste prevalente in societatea romaneasca. In plus, apelarea la politie inseamna o bariera cat se poate de serioasa, data fiind brutalitatea epidemica a politiei impotriva comunitatilor rome. Cand femeile rome suna la politie, de multe ori politia refuza sa vina in zone populate de romi – mai ales in ghetto-uri…

… O abordare de jos in sus a acestei probleme ne-ar obliga sa luam in considerare femeile rome sarace, care de multe ori se tem sa dea telefon la politie din cauza brutalitatii acesteia fata de comunitati rome, carora de multe ori le este refuzat tratamentul medical la spitale si care nu au acces la tribunal si la sistemul legal, sau slujbe care sa le permita sa paraseasca situatii abuzive. Folosirea acestor experiente ca fundatie pentru cercetarea pe violenta domestica din Romania ar avea ca rezultat un discurs mai aproape de realitate.

din pacate, chiar informatiile-stas oferite ca ajutor de organizatii altfel pozitive ca artemis (si chiar si aceasta brosura in care noi am preluat acele informatii) se fac vinovate de trecerea cu vederea a diverselor circumstante in care se pot afla persoanele agresate. subiectul este de maxima importanta si actualitate: pe langa faptul ca aplicarea legii 217/2003 privind combaterea violentei domestice lasa in continuare foarte mult de dorit, anul acesta asteptam imbunatatiri si sa fie introdus ordinul de restrictie [ca fapt divers, Moldova tocmai a promulgat si ea o lege anti-violenta] si in acelasi timp “deputatii cer masuri europene pentru stoparea discriminarii romilor”. insa asa cum arata alexandra, numai o abordare de jos in sus si luand in considerare factori ca genul, etnia, statutul economic etc. impreuna ne poate fi de vreun folos daca vrem sa rezolvam ceva si sa existe ajutoare reale pentru toti cei care se gasesc in situatii vulnerabile!

(un articol recent, de asemenea util aici: “Rom European – Discriminare la medic?”)