Asociatia Komunitas va invita joi, 4 iunie, la Clubul Taranului din Sos.Kisselef nr.3, intre orele 13-16, la vizionarea filmelor realizate in cadrul proiectului “A mobile cinema – images connecting people”, sprijinit printr-un grant primit de la CEE Trust (Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe).
Category Archives: diy
women in punk-rock::: 1975 – 1980
A list compiled to give credit to the many women who played in punk or punk related (experimental, no wave, garage, new wave, etc.) bands from 1975-1980. This information was compiled by sharon cheslow with the help of others who submitted names and information.
you can check it out here: http://www.mindspring.com/~acheslow/AuntMary/bang/wip.html
A Pink Room of One’s Own_ un proiect de Nita Mocanu_
Feminisme
istorii, spatii libere, democratie participativa, justitie economica
___________________________________________________________
A Pink Room of One’s Own
un proiect de Nita Mocanu
27.03 – 05.04.2009
Deschiderea expozitiei: vineri, 27.03, orele 18:00
Spatiul h.arta – Str. Zugrav Nedelcu nr. 11, Timişoara (intrarea din Splaiul Tudor Vladimirescu)
In 1929, Virginia Woolf publica „A Room of One’s Own”, un eseu prin care sugera ca o femeie cu aceleasi talente ca si Shakespeare – sora lui Shakespeare – nu are aceleasi sanse pentru a se realiza ca scriitoare. Concluzia ei era ca, pentru a reusi sa scrie fictiune sau pentru a fi creativa in general, o femeie trebuie sa aiba bani si o camera proprie. In spatele unei usi incuiate femeile ar putea avea libertatea de a medita si a de a gandi de unele singure, ar avea curajul de a scrie exact ceea ce gandesc. In perioada in care Woolf scria acest text, marea majoritate a femeilor erau total legate de treburile gospodaresti, erau mame cu foarte multi copii si nu aveau o ocupatie care sa le aduca un venit al lor personal. Perspectiva de educatie si independenta a unei fete era minima, fetele se casatoreau timpuriu, nu aveau drepturi legale, nu detineau proprietati…
Continue reading
8 martie!
Feminisme
istorii, spatii libere, democratie participativa, justitie economica
___________________________________________________________
8 martie – Ziua Internaţională a Femeilor!
Spatiul h.arta
Str. Zugrav Nedelcu nr. 11, Timişoara (intrarea din Splaiul Tudor Vladimirescu)
si spatiul public al orasului
Ziua de 8 martie are o istorie legata de luptele pentru egalitate sociala, o istorie a eforturilor şi sacrificiilor depuse de femei obisnuite pentru drepturi in campul muncii. Aceasta istorie a unei zile care sa celebreze femeile care muncesc (facand atat munca salariata cat si muncile casnice neplatite, atat munca productiva cat si munca reproductiva) este acoperita de identificarea zilei de 8 martie nu cu o zi a femeilor care militeaza pentru drepturile lor ci cu o zi a femeilor pasive, care sunt, prin menire si destin doar mame si consumatoare.
Va invitam sa sarbatorim ziua de 8 martie avandu-le in minte pe femeile care s-au opus si se opun inegalitatilor de multiple feluri, pe cele care prin atitudinile si actiunile lor au participat si participa la construirea unei realitati mai echitabile.
Program Continue reading
Filme D Media, Prezentare la Cluj, 24.11 & 26.11
Va invitam la doua prezentari a celor mai recente filme realizate de grupul D Media (http://www.dmedia.ro). Prezentarile sunt organizate in colaborare cu Casa Tranzit (http://www.tranzithouse.ro).
zi de actiuni impotriva fascismului si a discriminarii: Bucuresti, Iasi, Timisoara, Cluj
Pe 9 Noiembrie, cu ocazia zilei internationale impotriva fascismului si antisemitismului in diverse orase din Romania se vor organiza actiuni, demonstratii si manifestatii.
true
Upcoming screenings of “Trial of a Child Denied”
“Trial of a Child Denied: An investigation into the coerced sterilization of Roma women in the Czech Republic”
Document 6 Film Festival
Friday 17th October at 9.30
Centre for Contemporary Arts Sauchiehall Street
Glasgow, Scotland
The Frontline Club
Preceded by a short feature – Sanctuary directed by Lovejit Dhaliwal
Followed by Q&A with director and producer of Trial of a Child Denied, Michelle Coomber and Dana Wilson
Tuesday, 21st October, 7.30pm
13 Norfolk Place, London, W2 1QJ
Golden Wheel Film Festival
29th to 31st October (exact date TBA)
Skopje, Macedonia
fwd from c.
locuri comune ale tranzitiei/commonplaces of transition (video)
de la dmedia:
“Locuri Comune ale Tranzitiei” e un proiect video realizat de D Media (Romania), in colaborare cu Ak-Kraak (Germania), Interspace (Bulgaria) si K:SAK (Moldova), care cauta sa reprezinte tranzitia dinauntru, spre deosebire de istoriile ei dominante, care o fac dinafara. Titlul exploateaza intelesul dublu pe care ‘locurile comune’ [commonplaces] il au in engleza: proiectul se concentreaza literal asupra locurilor sau spatiilor geografice ale tranzitiei si, in al doilea rand, examineaza ‘banalitatile’ sau lucrurile stiute ale tranzitiei, cu alte cuvinte acele reprezentari care populeaza taramul ideologiei. Intentia proiectului este aceea de a initia un dialog critic cu privire la semnificatia tranzitiei si a altor posibilitati care sa inlocuiasca simpla ‘ajungere din urma’ a pietei globale. Partenerii au produs 8 lucrari care exploreaza impactul tranzitiei asupra retrasarii frontierelor, transformarea caracterului muncii si diferitele forme de activism. Cele 3 filme produse de D Media [ro cu subtitrare en] sunt:
- “In tranzit” este jurnalul unei calatorii prin spatiu si timp, alcatuit din impresiile subiective ale prezentului si amintirile copilariei trecute. Povestirea acestei calatorii prin Romania in anul intrarii sale in UE, mediteaza la sensul tranzitiei postcomuniste, la rescrierea istoriei si la relatia dintre imagini si memorie. 30 min, 2008.
- “Vieti precare” monteaza imagini de arhiva infatisind munca femeilor in secolul trecut cu zece portrete de romance care muncesc din zilele noastre. Lucrarea polemizeaza cu discursul dominant despre precaritate si indiferenta acestuia la diferentele de sex si disparitatile economice intre tarile din lumea intaia si a treia a Europei. 43 min, 2008.
- “Doua sau trei chestiuni despre activism” e un contradocumentar despre activismul din Romania care chestioneaza deosebirea dintre a face un film despre politica si a face unul in mod politic. In vreme ce diversii protagonisti isi discuta angajamentul militant, comentariul din fundal reflecteaza la motivatiile din culisele filmului. 73 min, 2008.
Pentru informatii suplimentare: jori [at] riseup [dot] net
Continue reading
Joi, 4 septembrie, orele 18:00, deschiderea Spatiului de proiecte – Feminisme
Istorii, spaţii libere, democraţie participativă, justiţie economică.
Feminisme.ro
Prin intermediul evenimentelor care vor avea loc într-un Spaţiu de proiecte în Timişoara, prin campanii în spaţiul public şi prin intermediul unei cercetări care va lua forma unei publicaţii şi a unui website, proiectul Feminisme va reflecta asupra întrebărilor şi contextelor a diverse practici feministe, în cadrul unor discuţii despre ce anume este relevant şi ce anume este vizibil în spaţiul public.
„Feminism” e un cuvânt dificil de folosit în România, în prezent. Deşi politicile de emancipare a femeilor din anii ’50 au dus la o dezvoltare a mişcării femeilor, mai târziu, în timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu, “emancipare” şi “feminism” au devenit doar nişte cuvinte goale care acopereau morţile a mii de femei ca rezultat al politicii pronataliste. După 1989, în perioada de tranziţie şi în prezent, femeile şi bărbaţii care se declară în mod public ca fiind feministe/feminişti trebuie să facă faţă unor duble acuzaţii. Pe de o parte, cuvântul poartă implicaţiile fostului regim comunist şi pe de altă parte, în discursurile publice din prezent (în marea lor majoritate conservatoare) feminismul este considerat în general ca fiind un concept „importat din Vest” care nu are relevanţă pentru societatea noastră bazată pe „tradiţiile creştine”.
Ca o condiţie a integrării în Uniunea Europeana, România a adoptat o serie de legi cu un conţinut de gen: Legea pentru prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare (2002), Legea egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi (2002), Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (2003). Adoptarea unei asemenea legislaţii este un pas important. Totuşi faptul că aceste legi au fost importate la un nivel pur legislativ, fără să fie însoţite de un cadru instituţional adecvat şi faptul că au fost adoptate ca urmare a unor presiuni externe şi nu ca un câştig al presiunilor făcute de societatea civilă, de către cei cărora li se adresează, le diminuează eficacitatea şi puterea de schimbare. Aceste legi reflectă faţa „democratică” a capitalismului. Aspecte cu un important conţinut de gen, cum ar fi precaritatea, sărăcia, migraţia, care au ca rezultat direct violenţa şi discriminarea, nu intră sub incidenţa acestor legi. Dacă consideri că trăieşti într-o societate în care toate problemele cu încărcătură de gen au fost cu succes normalizate, atunci problemele pe care le trăieşti devin doar eşecul tău individual şi nu au nici o relevanţă mai generală. Aparenţa de normalitate pe care o dau aceste legi are un efect de desolidarizare în condiţiile unei societăţi în care toate faţetele vieţii sunt transformate în mărfuri şi în care fiinţele şi ideile sunt importante doar în măsura în care contribuie la acumularea de capital.
O discuţie eficientă despre patriarhat poate fi făcută doar în măsura în care este arătată legătura dintre acesta şi capitalism, în măsura în care sunt analizate relaţiile de privilegii şi putere pe care capitalismul global este structurat. O discuţie care să se refere nu doar la enumerarea diferitelor feluri de oprimare ci şi la responsabilitatea fiecăruia/fiecăreia dintre noi de a ne opune acestora.
Feminisme este un instrument pentru interpretare şi acţiune. Continue reading