Istorii, spaţii libere, democraţie participativă, justiţie economică.
Feminisme.ro
Prin intermediul evenimentelor care vor avea loc într-un Spaţiu de proiecte în Timişoara, prin campanii în spaţiul public şi prin intermediul unei cercetări care va lua forma unei publicaţii şi a unui website, proiectul Feminisme va reflecta asupra întrebărilor şi contextelor a diverse practici feministe, în cadrul unor discuţii despre ce anume este relevant şi ce anume este vizibil în spaţiul public.
„Feminism” e un cuvânt dificil de folosit în România, în prezent. Deşi politicile de emancipare a femeilor din anii ’50 au dus la o dezvoltare a mişcării femeilor, mai târziu, în timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu, “emancipare” şi “feminism” au devenit doar nişte cuvinte goale care acopereau morţile a mii de femei ca rezultat al politicii pronataliste. După 1989, în perioada de tranziţie şi în prezent, femeile şi bărbaţii care se declară în mod public ca fiind feministe/feminişti trebuie să facă faţă unor duble acuzaţii. Pe de o parte, cuvântul poartă implicaţiile fostului regim comunist şi pe de altă parte, în discursurile publice din prezent (în marea lor majoritate conservatoare) feminismul este considerat în general ca fiind un concept „importat din Vest” care nu are relevanţă pentru societatea noastră bazată pe „tradiţiile creştine”.
Ca o condiţie a integrării în Uniunea Europeana, România a adoptat o serie de legi cu un conţinut de gen: Legea pentru prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare (2002), Legea egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi (2002), Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (2003). Adoptarea unei asemenea legislaţii este un pas important. Totuşi faptul că aceste legi au fost importate la un nivel pur legislativ, fără să fie însoţite de un cadru instituţional adecvat şi faptul că au fost adoptate ca urmare a unor presiuni externe şi nu ca un câştig al presiunilor făcute de societatea civilă, de către cei cărora li se adresează, le diminuează eficacitatea şi puterea de schimbare. Aceste legi reflectă faţa „democratică” a capitalismului. Aspecte cu un important conţinut de gen, cum ar fi precaritatea, sărăcia, migraţia, care au ca rezultat direct violenţa şi discriminarea, nu intră sub incidenţa acestor legi. Dacă consideri că trăieşti într-o societate în care toate problemele cu încărcătură de gen au fost cu succes normalizate, atunci problemele pe care le trăieşti devin doar eşecul tău individual şi nu au nici o relevanţă mai generală. Aparenţa de normalitate pe care o dau aceste legi are un efect de desolidarizare în condiţiile unei societăţi în care toate faţetele vieţii sunt transformate în mărfuri şi în care fiinţele şi ideile sunt importante doar în măsura în care contribuie la acumularea de capital.
O discuţie eficientă despre patriarhat poate fi făcută doar în măsura în care este arătată legătura dintre acesta şi capitalism, în măsura în care sunt analizate relaţiile de privilegii şi putere pe care capitalismul global este structurat. O discuţie care să se refere nu doar la enumerarea diferitelor feluri de oprimare ci şi la responsabilitatea fiecăruia/fiecăreia dintre noi de a ne opune acestora.
Feminisme este un instrument pentru interpretare şi acţiune.
Feminisme este o structură care aduce împreună diferite iniţiative, cu diferitele lor scopuri şi abordări şi care creează o platformă pentru discuţii, interacţiuni, alianţe, pentru o multiplă definire a termenului de „feminism”, nu ca o etichetă ci ca o bază mobilă şi flexibilă de interpretare şi acţiune asupra realităţii.
Feminisme este un proiect artistic izvorând din nevoia noastră de a ne demonstra că există alternative, că există instrumente eficiente prin care o realitate văzută întotdeauna ca un monolit, sufocantă, atotcuprinzătoare şi de neschimbat, poate fi chestionată şi transformată. Chiar daca transformarea aceasta se construieşte din gesturi mărunte.
Participanţi/e: Centrul CARE, Lovekills, Eva Egermann, Simina Guga, Reni Hofmüller, Vida Knezević, Katharina Koch, Ladyfest Romania/F.I.A., Ivana Marjanović, Nita Mocanu, Emil Moise, Katharina Morawek, Joanne Richardson, şi, la invitaţia Galeriei Kontekst, Belgrad: Elke Auer, Eva Egermann, Ksenija Forca, Katharina Morawek, Danilo Prnjat, Jelena Radić, Esther Straganz, Julia Wieger.
Proiect iniţiat şi coordonat de grupul h.arta, grup fondat de trei artiste (Maria Crista, Anca Gyemant şi Rodica Tache) in 2001. Proiectele h.arta iau diferite formate (spaţii de proiecte, publicaţii, filme video, acţiuni), referindu-se la subiecte cum ar fi producerea cunoaşterii, (re)scrierea istoriilor, probleme de gen în condiţiile capitalismului global, etc, în contextul diferitelor colaborări cu persoane şi grupuri din variate domenii.
Proiect realizat cu sprijinul: ERSTE Stiftung, Kultur Kontakt Austria, Administraţia FCN, Consiliul Local Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Autoritatea Naţională pentru Tineret, Centrul Cultural German Timişoara, Oesterreichischen Kulturforum.
Feminisme este o continuare a Project Space, din cadrul proiectului Spaţiul Public Bucureşti | Public Art Bucharest 2007, curat de Marius Babias şi Sabine Hentzsch (www.spatiul-public.ro).
PROGRAMUL (PDF)