Call for papers: Roma and Gadje

CALL FOR PAPERS: For a special issue of the Anthropology of East Europe Review on Roma and Gadje, scheduled for Fall 2007.
We are seeking papers that consider the ways Romani individuals and communities negotiate, resist and reproduce the places Roma occupy in the social and political contexts of non-Romani spheres, as well as sociological analyses of the lifeworlds and counterpublics of Roma.

As a liberal order consolidates throughout the Eastern European region, Roma everywhere are taken up either as (to borrow a term from Saidiya Hartman) the “imaginative surface” of the woes of postsocialism or as a romanticized remnant of a bygone past. Roma seem to exist in the shadow of culture – timeless, errant and enchantingly Other – while the social worlds they inhabit are circumscribed by their intensifying economic and spatial marginalization and the continued pathologization of their behavior as inadaptable and often criminal. The historical roots of such stereotyping run deep and resonate powerfully in our particular moment: the Zigeuner/Tigani/Cikán/Cigany Other continues to function within discussions of transnational European identities, even as these discourses claim a complete break with the ethnonational identities of the past. Gadje, in turn, are rarely, if ever, explicitly implicated in the public figurations of difference through which Romani and Gadje identities are mutually constituted and that set the terms of much of the scholarly and activist engagement with Romani lives.

We seek contributions that situate their analysis within this specular constitution of otherness in specific historical, political and social milieux. How are individual Roma and Gadje interpolated by the dynamic and shifting boundaries that inform the dialectics of identity? What are the micro-physics of the negotiations along this border, and how do they sustain the production of difference? How are the ambiguities and indeterminacies encountered along these borders stabilized and made commensurate in acts of recognition (or rejection) of otherness? And how does the figuration of Zigeuner/Tigani/Cikán/Cigany difference symbolically secure the emergent political orders in the eastward progression of “Europeanization?”
Continue reading

Postgraduate Course in Dubrovnik: Feminist Critical Analysis: Race, Discourse, Biopolitics

Postgraduate Course in Dubrovnik
Feminist Critical Analysis: Race, Discourse, Biopolitics

INTER-UNIVERSITY CENTER
DUBROVNIK, CROATIA

May , 21st – 25th 2007

Call for Proposals

Rutgers (State University of New Jersey) Women’s and Gender Studies
Department and Belgrade Women’s Studies and Gender Research Center,
Belgrade University are pleased to announce the 8th annual postgraduate course in Feminist Critical Analysis: Race, Discourse, Biopolitics. The course will be held at the Inter-University Centre, Dubrovnik (http://www.hr/iuc/) on May 21st – 25th, 2007. The course will be co-directed by Dasa Duhacek of the Belgrade Women´s Studies, Belgrade Universirty and Ethel Brooks of the Women’s and Gender Studies Department, Rutgers University.

Continue reading

“Ura virtuala e reala. Da DELETE la ura!”

– COMUNICAT DE PRESA –

In seria de activitati anti-discriminare si combaterea prejudecatilor fata de grupurile vulnerabile, Agentia de Monitorizare a Presei deruleaza un program cu scopul de a monitoriza si combate propagarea xenofobiei, intolerantei, discriminarii si rasismului in spatiul virtual.

In acest context, vom organiza un eveniment ce are ca scop constientizarea publicului asupra faptului ca ”Ura virtuala e reala” si ii vom invita pe cei prezenti sa ”Dea DELETE la ura!”. Evenimentul marcheaza Ziua Internationala a Drepturilor Omului si se va desfasura duminica, 10 decembrie, incepand cu orele 18.00, la Casa de Cultura a Studentilor, Calea Plevnei nr. 61, sector 1, Bucuresti.
Astfel, sub sloganul ”Ura virtuala e reala. Da DELETE la ura”, se va lansa campania de constientizare a publicului larg, dar mai ales a tinerilor si a altor utilizatori de servicii Internet, cu privire la riscurile rasismului si discriminarii in mediul virtual.

Evenimentul va fi deschis cu vizionarea a trei filme:
· Dureri ascunse, regia Michelle Kelso & Alexandru Alexe
· Gay pride, produs de You and Me cu sprijinul MMA
· Vopseste romaneste, produs de D MEDIA

La orele 20.00 vor urca pe scena artisti din mai multe zone culturale, printre care formatiile Altar, Kadja Clouds Society (MC Cogeamite Galigan, DJ Flore &DJ Rusu, Implant pentru Refuz si Electric Brother.

Evenimentul va fi precedat de o conferinta de presa in care vor fi prezentate obiectivele majore ale proiectului nostru: problema cyber-hate-ului in spatiul virtual romanesc si campania de constientizare. Conferinta va avea loc incepand cu orele 16.30, la sediul Agentiei de Monitorizare a Presei, Calea Plevnei nr 98, Bl. 10C, sector 1, Bucuresti.

La conferinta vor participa reprezentanti ai AMP si ai celor care vor purta mesajul anti-discriminare in cadrul concertului.

manifestatie, concert, violenta acceptata…

IMG_64671.JPG

9 noiembrie reprezinta ziua internationala a luptei impotriva fascismului si antisemitismului.

pe 10 noiembrie s’a organizat si la Bucuresti o actiune in memoria “Kristallnacht” – “un mini-festival impotriva diverselor forme de discriminare si excluziune existente in societate” – o manifestatie anti-discriminare urmata de proiectii de filme si de un concert.

manifestatia desfasurata pe bulevardele centrale ale Bucurestiului a iesit destul de bine: fara incidente. [exceptandu-l pe cel petrecut inaintea inceperii propriu-zise a manifestatiei] cat despre reactia spectatorilor intalniti pe marginea traseulului: am observat de la oameni care incurajau manifstatia pana la fete acre si pline de dezgust… oricum marea majoritate a celor care au asistat pasiv la manifestatie nu stia pentru ce – sau mai bine zis, contra ce – se marsaluia/protesta – am prins din mers remarci precum: “da’ ce se’ntampla?” raspuns: “nu stiu. protest contra ceva…” sau “pentru ce protestati voi?” raspunsul manifestantului: “e un mars anti-disctiminare/anti-rasism” fiind urmat de un ok dat de catre spectatorul nedumerit. toate adunate….manifestatia antifa de pe stazile Bucurestului a iesit destul de bine.

chiar si proiectia a reprezentat un punct de interes, caci au existat destule persoane care au avut curiozitatea/rabdarea/vointa de a viziona cele trei filme proiectate imediat dupa mars – filmul lui Michelle Kelso, “Dureri Ascunse” ar trebui vizionat de o masa mai mare de oameni…poate-poate ar mai deschide cativa ochi/cateva minti si n’ar mai fi atatia care ii blameaza pe cei de etnie rroma…

sa trecem acum la ceea ce constituie de fapt subiectul acestui post: concertul ce a urmat manifestatia.

la concertul din Under s’a strans foarte multa lume…si asta ar trebui sa constituie un lucru pozitiv. totusi, din punctul meu de vedere, lucrurile nu stau chiar asa, caci proportional cu cresterea numarului spectatorilor la concertele de hc/punk/etc la care am asistat si eu au crescut si vaporii de alcool si mai ales, manifestarile violente.

nici concertul de fata nu a iesit din aceasta “regula” ce pare sa se impuna din ce in ce mai des… iara s’a imbatat o gramada de lume…iar au uitat pentru ce’au venit si si’au dat drumu’ la pumni si la picioare – asta e ceea ce ei numesc “pogo” – sau poate pentru asta – alcool si violenta – au venit din start?! iar am avut senzatia ca cei de pe scena isi racesc gurile si’si consuma energia degeaba…

pai, daca multi dintre cei ce participa la concertele astea, oameni despre care s’ar presupune ca au ceva’n cap – ca doar, na, asculta o muzica ce contine un anume mesaj – se manifesta asa, chiar si cand de pe scena se aud rugaminti in favoarea unei manifestari cat mai pasnice, ce pretentii mai poti avea de la un om “obisnuit”?

mi se pare trista o atitudine de genu’: un tip din public, usor nesigur pe propriile picioare, ma’ntreba raspandind in aerul si asa destul de “afumat” si “vaporizat” o puternica aroma de drojdie: “auzi, dar tu de ce nu te bagi la pogo?”. intrebare la care eu raspund: “pentru ca mi se pare un pic cam prea violent.” tipul nedumerit de usorul meu sarcasm imi spune: “un pic? mie mi se pare ca’i foarte violent!” si zicand asta, se imbranceste si se lasa inghitit de multimea de “pogo-isti”.

hmmm. mi se pare ironic ca la “un mini-festival impotriva diverselor forme de discriminare si excluziune existente in societate” parte din publicul prezent sa dea dovada de o astfel de manifestare…pana la urma si violenta asta e tot o forma de excludere, caci poate printre cei aflati la concert exista persoane care ar vrea si ele sa vada un pic din ceea ce se petrece pe scena – caz in care aceste persoane se conformeaza frumos si stau cocotate pe marginile pit-ului de “pogo” – sau poate chiar ar vrea sa intre si ele la pogo, dar renunta la idee cu primul cot in gura sau prima glezna sucita. cum era cu intelegrea aia ca pogo-ul e o distractie si nu o bataie? cum era cu ideea ca a’i lovi intentionat pe altii – asadar a recurge la violenta – la pogo e tabu?

pacat…mai bine se oprea toata actiunea asta in fata usii Under-ului… coboram cu totii la o bere, comunicam un pic s’apoi plecam linistiti acasa…fara concert – si spun/scriu asta cu tot regretul, dar asta am ajuns sa cred: ca’n Bucuresti cel putin [nu stiu de alte orase, ca pe’acolo n’am prea fost la concerte] sunt foarte putini cei care participa la un concert pentru ca le place o formatie, de dragul muzicii si/sau al mesajului transmis, si mult mai multi cei care vin la un concert sa se “prafuiasca” si sa dea cat mai frenetic si mai violent din membrele superioare si inferioare, impartind tot felul de lovituri in stanga si’n dreapta, in fata si’n spate…ce mai, unde’apuca/unde se nimereste, ca doar nu’i frumos “sa discriminezi”…

IMG_6496.JPG

ANUNT: actiune contra discriminarii

Evenimente organizate la Bucuresti in jurul
Zilei internationale de lupta impotriva fascismului si antisemitismului:

mars antidiscriminare / eveniment antifascism
COMUNICAT
07.11.2006

Normalitate??? Nu, multumim.
Pentru ca nu mai dorim ca sexismul, rasismul, xenofobia, antisemitismul, homofobia si alte forme de discriminare sa fie prezente in gandirea si comportamentul oamenilor cu care interactionam;
Pentru ca sustinem egalitatea si respectul intre oameni, indiferent de rasa, statut social-economic, etnie, orientare sexuala, gen, etc;
Pentru ca vrem abolirea granitelor vizibile si invizibile care ingradesc dreptul la libera exprimare a grupurilor marginalizate sau minoritare;
Pentru ca suntem impotriva organizarii ierarhice a societatii si a autoritarismului, care face ca cei puternici sa fie stapanii celor slabi, ca cei multi sa fie asupritorii celor minoritari.

Am hotarat sa iesim in strada si sa organizam un mini-festival impotriva diverselor forme de discriminare si excluziune existente in societate.

Vineri, 10 noiembrie, va avea loc o manifestatie anti-discriminare.
Locul si ora intilnirii: Piata Victoriei, in fata sediului Orange, orele 14.00
Ora plecarii: 14:30
Traseul: Lascar Catargiu, Piata Romana, Bd. Magheru, Piata Universitatii, Bd. Bratianu, pana la Piata Unirii – Sf Vineri; stationare 10 minute in fata Sinagogii de la Sf Vineri. Marsul se va indrepta apoi spre Splaiul Independentei, pana la statia Izvor.

Dupa mars, va asteptam la evenimentele din clubul Underworld (Bd Kogalniceanu nr 3), cu incepere de la ora 17:00.
Filme: Dureri ascunse (Michelle Kelso), Viata lui Elie Wiesel (OTER), Gay Pride 2005-2006, Vopseste romaneste (D Media), Folclor (D Media).
Concerte: Pavilionul 32, Nihilistic, Planet Jam, Mohawks, Tep Zepi, Buzz, Aku.

Acest eveniment este organizat de o retea informala de grupuri, cu sprijinul:
Asociatia Aqvarius, Accept, Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Komunitas, Romani Criss, Centrul romilor Amare Rromentza, Centrul de Resurse pentru participare publica, D MEDIA, Indymedia Romania, Ladyfest Romania, Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania, Organizatia Femeilor Refugiate, reteaua UNITED (retea europeana impotriva nationalismului, rasismului, fascismului si in sprijinul imigrantilor si refugiatilor), You and Me.

Contact: Razvan Martin, razvan@mma.ro, tel: 0729199393

MANIFEST – “De ce o actiune antifascista”

six easy steps to invincible ignorance

six easy steps to invincible ignorance.

coffeeandink launches an exciting new product: tired of discussions of racism in literature, television, and film? worn out from the unexpected criticism of your leisure pursuits? exhausted by the effort of having to respond to each new argument carefully and conscientiously?
we can help!
we’ll teach you how to suppress discussion of racism in six easy steps. soon suppressing dissent will be so easy you can do it in your sleep!
especially designed for your online needs!
find out what how to suppress discussions of racism can do for you. in just 6 easy steps, you can make sure any discussion of race is so unpleasant that nobody will ever broach the subject in your earshot again.

1.control what your audience sees
2.attack the person, not the argument
3.argue against straw men
4.deflect attention away from the specific criticism
5.racism, however ugly, is better than the alternative
6.prove your opponent has mistaken some other quality for racism

0003d4a3.jpg

via alternet

critica sociala cu ochelari de cal

pentru unii, stastistici de genul:

-25% dintre copiii rromi nu pot merge la scoala si tot 25 % au paduchi
-sunt plini de boli care nu mai exista demult in alte tari civilizate
-60% dintre pensionarii rromi nu au dreptul la medicamente gratuite sau compensate
-40% dintre femei nu au medic de familie si nu pot merge la un control periodic
-jumatate dintre comunitatile de rromi sunt asezate in localitati care nu au apa potabila si nici curent electric.

nu denota nici o discriminare a unei minoritati pe criterii etnice, deoarece nu inseamna cazuri de discriminare individuala pe care le putem numi legitime – de genul “[cind unul] bine pregatit fiind, nu capata o slujba pe motiv de ten aramiu” – ci reflecta doar faptul ca e vorba de un segment social care se complace in situatii si conditii de viata ce rezulta in aceste statistici. mai mult, din punctul respectiv de vedere a lua in considerare astfel de date este condamnabil – pentru ca reprezinta o tragere la raspundere prea mare a majoritatii, iar majoritatea nu are din start nici o responsabilitate de a nu contribui la perpetuarea problemelor. de fapt, singurul punct din care i se poate cere majoritatii sa actioneze cumva este de la o “jumatate a drumului” care presupune mai intii rezolvarea tuturor problemelor minoritatii de catre minoritate. cu alte cuvinte, discriminarea insitutionalizata si sistemica nu exista si intreaga raspundere pentru a schimba ceva este pe umerii celor dezavantajati.

bineinteles, aceasta concluzie (foarte importanta pentru linistea sufleteasca a celor investiti la un anumit nivel in sustinerea sistemul actual) se bazeaza pe ignorarea datelor si statisticilor care redau realitatea in toata complexitatea sa; de aceea, din acest punct de vedere orice critica ce incearca sa plaseze problema in contextul mai larg, cu o privire de ansamblu a situatiei, devine “periculoasa”. este de maxima importanta ca cei care vin cu astfel de critici sa fie redusi la tacere.

conform acestui rationament, odata stabilit ca nu are nici o responsabilitate in general, majoritatea poate actiona local in cazuri specifice cu care ei se simt confortabili. dar ramine esential ca nici aceste actiuni sa nu se bazeze pe vreo analiza de ansamblu a situatiei; a incerca sa adaugi o alta dimensiune la aceste actiuni e condamnabil. din nou, din acest punct de vedere singurul tip de atitudine si actiune legitim din partea majoritatii este de a-si arata marinimia si toleranta dupa plac, la intimplare (nu sistematic), si doar in cazuri pe un anumit tipar, facind abstractie de lucrurile pe care le spune si face in restul cazurilor.

in esenta, ideea pe care se merge este ca majoritatea nu are raspunderea de a se purta consistent in privinta minoritatii discriminate; doar minoritatea ar trebui sa se poarte consistent asa incit sa nu mai atraga discriminarea. astfel, o atitudine discriminatoare din partea majoritatii punctata de cite o “marinimie” accidentala nu constituie o problema. dimpotriva, daca se poate vorbi de vreo problema in afara de cea a minoritatii care atrage discriminarea ea este de partea “categoriei de persoane” care insista pe consistenta din partea tuturor.

nu este surprinzator ca pe acesti oameni ii socheaza cind realizeaza ca exista instante clare de discriminare grava, si ca cei care sufera de pe urma lor pot fi altfel decit stereotipul cu cei discriminati care trebuie sa ajunga la acea “jumatate a drumului” inainte de a fi respectati si luati in considerare. dar pentru ca refuza sa considere implicatiile, ei nu vad ca aceasta discrepanta intre realitatea la care se asteapta si realitatea de care se lovesc este determinata de propria lor atitudine. din acelasi motiv, ei rareori vad realitatea din jurul lor cu un ochi obiectiv, si au nevoie de anumite criterii speciale pentru a observa cind exista discriminare si realiza ca si ei pot face ceva pentru a adresa problema (o situatie pe care o pot romanticiza – de exemplu, “descoperirea” unei comunitati izolate, la munte, pe o bucata de pamint care a apartinut odata bunicului lor).

bineinteles, nu este surprinzator nici ca din acest punct de vedere obstacolul cel mai serios in calea eliminarii discriminarilor si intilnirea la “jumatatea drumului” este nu natura sistemica a discriminarilor si contributia fiecaruia la status quo, ci tocmai acele persoane care privesc problema in ansamblu. de asemenea, nu este total surprinzator ca a le critica pozitia este pentru acesti oameni echivalent cu un extremism care nu se deosebeste cu nimic de “terorism” (!) si a vorbi despre nedreptati si nevoia de-a schimba starea lucrurilor inseamna a declara ca toata tara si locuitorii ei sint “de c***t” – atit de important e pentru ei ca sistemul (aka “mina care te hraneste”) sa nu fie criticat in nici un fel. si nu este surprinzator ca oricine nu e de acord cu ei trebuie sa fie pus in categoria celor care vorbesc si nu fac nimic, ca sa poata fi considerati la fel de “irelevanti” ca datele care le contrazic pozitia.

in acest context al conflictului ideologic si practic intre cei care ofera o “critica sociala” cu ochelari de cal si cei care insista ca ochelarii de cal fac parte din problema, orice caz specific devine ceva de contestat din start.

astfel, cu ochelarii de cal intr-o discutie despre discriminare este irelevant ca in romania, ca in alte tari din europa de est, exista cazuri de sterilizare fortata a femeilor rome. daca a fost investigata mai putin in romania si nu exista rapoarte oficiale (desi, sa nu uitam, rapoartele oficiale sint la rindul lor irelevante), atunci problema nu poate fi legitima, credibila, relevanta. nu conteaza ca faptul ca nu exista date “oficiale” si acoperire in mass media face parte din problema, investigarea fiind ingreunata de complicitatea si/sau lipsa de interes a doctorilor, oficialitatilor si jurnalistilor – lucruri demonstrate in alte parti (demonstratii irelevante, insa, daca provin din alte parti – “pe noi ne intereseaza doar ograda noastra“, altfel n-am mai avea ochelari de cal). este “normal”, atunci, ca si urmatoarele statistici privind parerile romanilor despre minoritatea roma in general si despre sterilizarea fortata sint cel putin irelevante:

“93% would not accept a Roma as a family member, 45% did not want them in their area, 36% thought they should live separately. 50% agreed with measures like sterilisation to prevent the growth of the Roma population.”
[sondaj gallup publicat in raportul UNICEF la 1 octombrie 2004]

intr-adevar obiectiv vorbind, insa, acest tip de statistici ce reflecta cum gindeste majoritatea sint unul din punctele cele mai importante – de la ele ar trebui sa se plece cind cineva vorbeste despre discriminare si intoleranta, despre cine ar trebui sa actioneze si cum. la fel de important este a nu fi redus la tacere si a nu accepta judecatile persoanelor care tin la ochelarii lor de cal privind ce este relevant/”ne” afecteaza si ce nu.

in urma discutiilor pe care le-am avut recent si pentru ca eu consider ca este relevant, intentionez acum sa scriu un material amplu despre problema sterilizarii fortate in romania – comparativ cu alte tari si cu situatia de dinainte de ’89. voi avea nevoie de ajutor cu cercetarea si redactarea materialului si as ruga pe oricine care este interesat(a) si doreste sa contribuie cumva sa ia legatura cu mine.

in sfirsit, o resursa pentru cei care doresc sa se implice cumva concret si sa ajute comunitati care au nevoie fara sa trebuiasca sa astepte sa aiba “norocul” sa dea ei insisi peste situatii grave care sa li se para legitime:

Agentia de Dezvoltare Comunitara “IMPREUNA”
Adresa: Str. Mihai Eminescu, nr. 160, sector 5, Bucuresti
Telefon / fax: +40-021.210.05.39
E-mail: office@agentiaimpreuna.ro
URL: http://www.agentiaimpreuna.ro
Persoane de contact:
Gelu Duminica – Director executiv
Iuliana Mardare – Contabil
Crina Muresanu – Secretara
Program de lucru:
Luni-Vineri: 08:00-16:00

anti-rasism II

Despre situatia femeilor rrome in Romania/ECE/Europa:

  • audio: Creation of Roma women’s networks, a key challenge to promote their human rights
  • puncte de baza
    “The Challenges of and for Romani Women”
    “Romani Women’s Participation in Public Life”
  • despre multipla-discriminare in general:
    “Femeile rrome dublu discriminate in Bulgaria”
    “Roma Women Organize to Fight Triple Bias”
  • sau mai specific:
    “Femei rrome cer modificarea legislatiei privind egalitatea de sanse”
  • numai un exemplu de discriminare institutionalizata:
    “Sterilizare fortata – Tigancile vor dreptate” (presa mainstream)
    “Forced Sterilization and Other Assaults on Roma Reproductive Freedom”
  • —–
    Pentru punere in context, ca privire de ansamblu asupra miscarilor feministe:
    Printre feminisme | Topics in feminism

    anti-rasism

    De ce e anti-rasismul tema feminista, citeva raspunsuri:

    ro:

    Feminismul, ca lupta pentru eliberare, trebuie sa existe atat separat de, cat si ca parte din lupta pentru eradicarea dominatiei in toate formele sale. Trebuie sa realizam ca dominatia patriarhala are in comun cu rasismul si alte forme de opresiune aceeasi fundatie ideologica, si ca nu exista speranta ca unul din sisteme sa fie eradicat atata timp cat celelalte raman intacte. Aceasta informatie ar trebui sa contribuie in mod consistent la directia practicii si teoriei feministe. …Cred ca daca definim feminismul ca “miscare pentru eliminarea sexismului si opresiunii sexiste” vom putea avea un scop politic comun… bell hooks

    Cand feminismul nu se opune explicit rasismului, si cand antirasismul nu include o opozitie la patriarhat, miscarile politice pe baza de rasa si gen ajung de multe ori sa fie antagoniste una fata de alta si astfel amandoua interesele pierd. Kimberly Crenshaw

    Aceasta idee de alteritate este fara indoiala forta cea mai pernicioasa… In spiritul “nu-ca-noi” se ajunge la atatea forme de bigotism: rasismul, sexismul, homofobia.
    Anna Quindlen

    Oroarea stratificarii de clasa, rasismului si prejudecatilor este ca unii oameni incep sa creada ca siguranta familiilor si comunitatilor lor depinde de opresiunea altora, si ca pentru ca unii sa aiba vieti bune trebuie sa existe altii ale caror vieti sunt trunchiate si brutale. Dorothy Allison

    Rasism: Convingerea ca una din rase e inerent superioara tuturor celorlaltor rase si de aceea are dreptul sa domine.
    Sexism: Convingerea ca unul din sexe e inerent superior celuilalt si de aceea are dreptul sa domine.
    Heterosexism: Convingerea ca un tipar pentru a iubi este inerent superior si de aceea are dreptul sa domine.
    Homofobia: Teama de sentimentele de iubire pentru membri ai aceluiasi sex si de aceea ura pentru aceste sentimente la altii.
    Formele de orbire umana de mai sus provin din aceeasi radacina – inabilitatea de a vedea sau tolera notiunea de diferenta ca fiind o forta umana benefica si dinamica, o forta care imbogateste in loc sa ameninte sinele definit.
    Audre Lorde

    en:

    Feminism, as liberation struggle, must exist apart from and as a part of the larger struggle to eradicate domination in all its forms. We must understand that patriarchal domination shares an ideological foundation with racism and other forms of group oppression, and that there is no hope that it can be eradicated while these systems remain intact. This knowledge should consistently inform the direction of feminist theory and practice. … I suggest that defining feminism broadly as “a movement to end sexism and sexist oppression” would enable us to have a common political goal… bell hooks

    When feminism does not explicitly oppose racism, and when antiracism does not incorporate opposition to patriarchy, race and gender politics often end up being antagonistic to each other and both interests lose. Kimberly Crenshaw

    This sense of otherness is the single most pernicious force… Its not-like-us ethos makes so much bigotry possible: racism, sexism, homophobia. Anna Quindlen

    The horror of class stratification, racism, and prejudice is that some people begin to believe that the security of their families and communities depends on the oppression of others, that for some to have good lives there must be others whose lives are truncated and brutal. Dorothy Allison

    Racism: The belief in the inherent superiority of one race over all others and thereby the right to dominance.
    Sexism: The belief in the inherent superiority of one sex and thereby the right to dominance.
    Heterosexism: The belief in the inherent superiority of one pattern of loving and thereby its right to dominance.
    Homophobia: The fear of feelings of love for members of one’s own sex and therefore the hatred of those feelings in others.
    The above forms of human blindness stem from the same root – the inability to recognize or tolerate the notion of difference as a beneficial and dynamic human force, and one which is enriching rather than threatening to the defined self.
    Audre Lorde

    Femei rrome cer modificarea legislatiei privind egalitatea de sanse

    salvat din: Buletin Divers nr. 8 (248) / 9 martie 2006

    Femei rrome cer modificarea legislatiei privind egalitatea de sanse

    BUCURESTI – Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse in Romania este in curs de modificare, insa la definirea conceptului de discriminare a femeilor nu este inclus si criteriul rasei sau etniei, considera reprezentante ale mai multor organizatii rrome. La o intilnire recent organizata de Comisia Nationala pentru Egalitatea de Sanse (CONES), activistele rrome prezente s-au lovit de reticenta Ministerului Muncii in a recunoaste discriminarea multipla a femeii rrome. “Consideram ca imperativa introducerea la art.4 al prezentei legi a conceptului de discriminare bazata si pe criteriile rasei sau etniei, pe linga aceea de gen, deoarece femeile rrome nu apar explicit pe agenda nici unei institutii nationale pentru egalitatea de gen, desi directive si documente internationale stipuleaza discriminarea multipla a femeii rrome si masuri pentru combaterea ei. Consideram, de asemenea, ca Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse trebuie sa puna accent nu numai pe oportunitatile egale intre femei si barbati, dar si pe oportunitati egale intre femei ce provin din grupuri minoritare defavorizate. Pentru aceasta, solicitam sprijinul tuturor celor care doresc sa se alature initiativei femeilor rrome in recunoasterea si dobandirea drepturilor lor”, se arata intr-un comunicat de presa.