program ladyfest ro 07

Niste detalii despre programul din octombrie, mai multe in curand: 
(english below)

PENTRU REZERVARI (bilete si/sau cazare), foloseste formularul de AICI!
————-
Evenimentele din cadrul festivalului se vor desfasura intre dupa-amiaza zilei de vineri, 12 octombrie, si sfarsitul zilei de duminica, 14 octombrie, cu ateliere, discutii, proiectii de film si actiuni pe timpul zilei si serii, si concerte de muzica/show-uri noaptea. Lucrari de arta vizuala vor fi expuse pe toata perioada festivalului.

Anul acesta, colectivul LF-Ro a decis sa colaboreze cu H.arta, un grup de trei artiste format in 2001. Grupul detine o galerie proprie, organizeaza expozitii, intalniri, dezbateri si ateliere si dezvolta proiecte in afara galeriei, implicand participarea unor artisti invitati sau a unor grupuri activiste si gravitand in sfera dialogului si atitudinii critice. In cadrul proiectului lor PROJECT SPACE, H.arta va gazdui portiunea din programul Ladyfest 2007 ce cuprinde ATELIERE pe teme variate – cum ar fi +++idei preconcepute: o zi in media, +++strategii anti-rasiste, +++vegan baking, +++identitati queer/(bi)sexualitate, +++maternitatea si implicatiile sale sociale si politice, +++un text colectiv despre teama, +++radical reading, +++gen si wikipedia/prezenta femeilor in spatii pe internet, +++activism video, +++corporalitatea noastra, +++feminist self-defense, +++intro to open source software, +++zine-making – precum si DISCUTII, prezentari si dezbateri pe teme ca +++femei si stiinta/tehnologie, +++comunicare ne-ierarhica, feminista, non-violenta si organizare in grup, +++prostitutie, trafic uman si violenta impotriva femeilor. In plus, festivalul va incorpora o serie de PROIECTII VIDEO si discutii organizate de Asociatia D Media/Joanne Richardson pe teme legate de post-comunism, tranzitie, munca femeilor, delocalizare si migratie, gen si precaritate. De asemenea, vor mai fi proiectate si cateva filme din biblioteca Ladyfest.
Continue reading

video ladyfest vilnius/”gender sabotage”

from the Intergenerational Feminist Dialogue affinity group for the European Feminist Forum (happening in Poland, 13 -15 june 2008):
—————
Click here to download and view the video from the women’s festival “Gender Sabotage” in Vilnius, which took place on May 10-12, 2007. The video includes clips from performances by various artists, clips of lectures and an interview with one of the organizers.
—————
Ladyfest Vilnius ’07

despre sufragiu

asta ar putea intra in seria “intreaba-ma orice despre feminism”:

intrebare: tu crezi ca obtinerea dreptului la vot de catre femei a fost ceva asa de bun?

raspuns scurt: da

raspuns mai lung si neserios: nu, deloc, eu cred ca acum 100 de ani ar fi trebuit ca femeile, adica 50% din populatie, sa se puna cum e frumos pe planul doi si sa se lase pe mina celeilalte 50%, sa continue se ocupe exclusiv de sfera domestica si sa se multumeasca sa aiba drepturi limitate in cea publica, sa asteptam cu totii sa vina mai intii revolutia anarhista, ca abia apoi societatea sa inceapa sa rezolve ce probleme “de gen” ar mai fi ramas la momentul ala (care sigur ar fi fost, in mod miraculos, putine).

raspuns prin intrebare: tu ai intreba o persoana de culoare daca crede ca abolirea sclaviei a fost ceva asa de bun? daca nu ai intreba (desi, e drept, faptul ca sclavia s-a abolit nu a dus deloc la disparitia unui sistem bazat pe inegalitati intre oamenii ce apartin diferitor rase si clase sociale, ci intr-un fel a servit sa le mascheze chiar mai bine… si desi putem spune ca faptul de-a fi considerat “cetatean deplin” — cind pentru majoritate egalitatea si libertatea asigurate de “democratie” sunt doar praf in ochi — nu inseamna mai nimic real in viata unui om), deci daca nu ai intreba o persoana de culoare daca se bucura de faptul ca e oficial recunoscuta ca cetatean cu drepturi legale depline in ciuda culorii sale, atunci nu ai de ce sa intrebi o femeie daca se bucura de faptul ca e recunoscuta ca cetatean deplin in ciuda sexului ei. iar daca da, ti se pare ok sa pui astfel de intrebari, atunci poate ca trebuie sa te gindesti la nivelul de privilegiu care pe tine te lasa/determina sa pui astfel de intrebari.

raspuns cu trimitere la referinte: verifica mai intii ce-au avut de spus si criticat, si cum au actionat, cu privire la sufragiu macar urmatoarele femei: sojourner truth, mother (mary harris) jones, emma goldman, rosa luxembourg, esther roper, virgina woolf. (e usor, fa o cautare pe net dupa numele pe care il vrei + “suffrage”; vezi si ce zice wikipedia despre fiecare si despre f. diferitele lor coloraturi politice). de exemplu, ca fosta sclava, sojourner truth se lupta pentru emancipari, dar critica miscarea pentru drepturile femeilor pentru ca nu dadea atentie faptului ca nu toate femeile erau albe si privilegiate. iar mother jones, cea cu indemnul “whatever your fight, don’t be ladylike” din antetul acestui site, nu avea nici o simpatie pentru miscarea sufragista pentru ca ea considera ca trece cu vederea problema “ei”, adica drepturile muncitorilor; din cele sase femei (feministe) enumerate, trei nu sustineau cauza pentru obtinerea sufragiului de catre femei, printre ele numarindu-se si singura care NU era muncitoare… vezi care si cum. apoi mai fa o cautare la “radical suffragists”… citeste cit de mult. si apoi, hai sa discutam.

dar pe scurt, daca au existat critici fata de importanta votului pentru femei ideea nu era ca e un lucru rau ca femeile sa aiba si ele votul (intr-o societate in care se voteaza), ci ca obtinerea votului nu e nici pe departe destul, ca nu e suficienta ca tactica izolata si ca scop. ceea ce constituie deja un punct banal daca vrei sa-l discuti acum cu o feminista cit de cit non-liberala (vezi glosarul lf), si e doar un subpunct al feminismului ca “miscare pentru a pune capat opresiunii” (vezi declaratia de intentie a lf), care cauta nu doar sa obtina o egalitate a femeilor cu barbatii in cadrul aceluiasi sistem nedrept (sau, si mai rau, sa-i inlocuiasca pe barbati cu femei), ci sa schimbe sistemul din radacini.

e drept, sint multe de discutat la capitolul “unde a gresit miscarea sufragista si ce avantaje/privilegii/obligatii confera dreptul la vot, in fond?”. sau despre sufragiu/dreptul de vot/democratie in general. insa “miscarea sufragista” feminista a fost mult mai eterogena decit se crede in general (altfel nici n-ar fi putut avea un asa succes, exact ca in cazul miscarii abolitioniste), iar o singura opinie vehiculata nu poate acoperi toata realitatea; ca si in alte contexte, o femeie, oricine ar fi ea, nu poate vorbi in numele tuturor celorlaltor femei… iar un barbat nici atit (desi multe persoane – declarindu-se feministe – au incercat si incearca asta).

emma goldman spunea despre miscarea sufragista americana vs. cea britanica de la sfirsitul secolului xix:
Continue reading

PROJECT SPACE — 15 sept.-15 oct. @Bucuresti

– un proiect h.arta

Romania a trecut de la un sistem totalitar in care nu exista nici un fel de spatiu pentru o dezbatere critica, la un sistem in care parem sa ne cedam de bunavoie dreptul de a judeca critic nedreptatile din jur si in care parem sa consimtim la un alt fel de dominatie, insotita de o crestere a nationalismului, rasismului si sexismului, care au existat in forme mai ascunse si inainte de 1989, dar care acum sunt aratate si promovate in mod deschis. Toate acestea in cadrul unei economii de piata care permeaza toate aspectele vietii.
Evenimentele din cadrul proiectului vor aduce in prim plan oameni, atitudini, actiuni care depasesc o situatie constrangatoare sau neprielnica, oameni care isi asuma responsabilitatea si inteleg ca depinde de ei sa schimbe ceva, initiative care au in comun lupta impotriva autoritatii si disponibilitatea de a-si asuma riscuri, care incearca sa creeze conditiile pentru a gandi diferit.
Programul spatiului este structurat pe aceste patru module:

POSTCOMUNISM
Evenimentele din acest modul se refera la felul in care putem analiza trecutul si prezentul, construind spatii libere in care putem fi critici si putem influenta realitatea. Este important sa se arate cu claritate ce a insemnat cu adevarat comunismul in Romania, dar, de asemenea, este important sa fim constienti ca de multe ori critica comunismului este folosita pentru a justifica pozitii conservatoare, nationaliste, xenofobe, sexiste, etc si pentru a arata ca drumul pe care este acum Romania este singura alternativa posibila.
FEMINISM
Evenimentele din acest modul se refera la necesitatea de a contura si de a declara public pozitii feministe, intr-un context in care in revistele pentru femei, in emisiunile de la televizor, in viata de zi cu zi este promovata aproape exclusiv o imagine stereotipica despre femei si in conditiile in care cultura majoritara si toate aspectele vietii sunt privite dintr-un punct de vedere masculin si heterosexual.
EDUCATIE
Evenimentele din acest modul se refera la o educatie care sa nu se bazeze pe competitie ci pe colaborare, la moduri de impartasire a cunoasterii care sa nu fie ierarhice, la strategii de invatare care sa determine constientizarea faptului ca felul in care construim realitatea depinde de noi.
DISPLAY
Evenimentele din acest modul se refera la felul in care ideologiile dominante devin manifeste in spatiul public (al orasului, in mass media, in felul in care sunt organizate institutiile, in imaginea acestora) , dar si la felurile in care se creaza locuri care se sustrag dominatiei ideologice, in care oamenii isi exercita dreptul de a pune in discutie lucrurile, de a gandi critic, locuri in care ramane deschisa posibilitatea de a alege altceva.

Prezentarile, discutiile, atelierele, performance-urile care vor avea loc la Project Space se vor referi la una sau mai multe dintre aceste patru teme.

PROGRAMUL (Word) / versiunea fara diacritice

Evenimentele vor avea loc la sediul Ordinului Arhitectilor din Romania de pe strada Pictor Arthur Verona nr 19, sector 1, Bucuresti. La toate evenimentele intrarea este libera.

Project Space este parte din proiectul Spatiul Public Bucuresti | Public Art Bucharest 2007, curatoriat de Marius Babias si Sabine Hentzsch (www.spatiul-public.ro).

must read post & discussion

Feminism & Prison Reform (or Feminism vs. Prison Reform?) @ feministe

but i’d say that the work of people like angela davis and elaine brown shows that feminist and prison justice activism can fit together very well indeed… because (or if) they are based on the same incentive of addressing injustice in the short and long term.

—-
some additional relevant info can be found in this older post on the history and problems with the feminist anti-violence movement
—-
si ceva ce comentam eu recent pe lista (discutia ar putea continua):

… in cazul organizatiilor care printre altele ofera concret servicii sociale faza cu “legaturile institutionale” e un pic diferita, si voi da un exemplu la ce ma refer: un centru de rape crisis, de ex., oricit de radical ar fi (deci sa zicem daca e unul din cele intr-adevar putine care evita cit mai mult problemele celor f. “ongiste” si axate strict pe asistenta sociala, nu pe schimbare radicala), deci *orice* centru de rape crisis trebuie sa aiba o “legatura”, printre altele, cu *politia*… dar realitatea e ca aceasta “legatura cu politia” este una pe care cred ca n-o intelegi exact daca nu ai fost la spital cu o survivor care fara tine ar fi trebuit sa interactioneze ea direct cu politia in mijloc de criza, dar tu ca “advocate” erai singura persoana care putea ajuta, putea sa medieze asa incit de fapt victima sa-si stie drepturile si sa NU trebuiasca sa se lase pe mina politiei… si daca nu stii ca de fapt “legatura formalizata cu politia” a centrului respectiv nu e nici pe departe una de amicitie si nici de colaborare, ci de suspiciune reciproca – dar macar tu ca advocate ai o putere, sau posibilitatea de a exercita presiune… si legatura asta nu e pentru ca tie iti place de politie sau de institutii ci pentru ca *trebuie* sa fie daca persoanele in criza vor primi vreun ajutor… ideea e ca ce inseamna “legatura” depinde. si ca pina la utopie cind totul va fi asa cum vrem, sint multi oameni pe care ca activisti ori ii consideram din start victime colaterale ori putem sa ne luptam sa aiba acces la resurse – iar activismul pt. schimbare NU inseamna neaparat abandonarea celor care au avut nenorocul sa fie afectati mai tare de sistemul curent. … chiar dimpotriva… sigur, e o discutie lunga despre tactici radicale vs. tactici reformiste si tot restul…

Women and ICTs at the European Feminist Forum – Invitation

forward widely, get involved!

INVITATION:

Since the end of last year a process has started to prepare the first European Feminist Forum (EFF), planned for 13-15 June 2008.

The EFF secretariat had called last year to start ‘Affinity Groups’ on different subjects to prepare the Forum, and so a group was started focussing on women and tech, ICT, New Media – called ‘agitate’ (Affinity Group InformaTion And new TEchnologies).

We are now looking for and inviting more women and women’s groups to join us in this process.

The general aim of the group is to increase visibility of women in IT, with a focus on FLOSS (Free/Libre/Open Source Software) and new media.

From our application to co-ordinate this topic for the EFF:

===

Our affinity group will discuss, analyse, raise awareness and get active around issues of women and new media and information and communication technologies (ICTs). The percentage of women who are actively interested in these issues is extremely small, due to different reasons. The roots can be found in education, gender roles, homogeneous and exclusive male structures in existing gender-mixed groups and networks (most of them in fact not mixed but instead almost all-male).

We want to build a stronger network to

* give visibility to our actions,
* carry on the debate about why it seems to be just ‘natural’ that women and computers don’t go together well and what the real reasons are,
* develop more activities with a clear feminist focus (wonderful recent example: Take back the tech),
* share experiences and empower each other and others
* help make access to new media easier for feminist activists
* interrogate and address the ways in which both gender and race are factors that prevent people from having full and equal access to virtual and tech spaces
Continue reading

[zina lf-ro#2] Femeia in Orientul Mijlociu

-Intre dorinta de emancipare si conservatorism-

De ce un astfel de subiect? Din necesitate… In ultima perioada de timp, Orientul Mijlociu a constituit un subiect de discutie extrem de abordat si mai ales controversat, insa ce ma nemultumeste cel mai mult este faptul ca problema conditiei si viziunii femeii in acest areal este inexistenta si astfel am simtit nevoia sa ma documentez ceva mai mult despre ceea ce multa lume nu vrea sa vada si auda.
Primul lucru si probabil cel mai important in cultura islamica este religia: citind putin despre inceputurile islamismului am gasit un lucru ce mi-a atras atentia, si anume ca femeia avea mai multa libertate atunci decat astazi, surprinzator, nu-i asa? De ce s-a ajuns in situatia de astazi? Sa stea oare raspunsul in scrierea alegorica a Coranului, care are un inalt grad de subiectivism? Eu inclin sa cred ca da, de-a lungul timpului s-au facut tot felul de interpretari asupra lui, iar factorii sociali si economici nu au facut decat sa stirbeasca din libertatea femeii.
Continue reading

more normalized bigoted violence

Lesbians sentenced for self-defense
All-white jury convicts Black women

By Imani Henry
New York
Published Jun 21, 2007 2:58 AM

On June 14, four African-American women—Venice Brown (19), Terrain Dandridge (20), Patreese Johnson (20) and Renata Hill (24)—received sentences ranging from three-and-a-half to 11 years in prison. None of them had previous criminal records. Two of them are parents of small children.

Their crime? Defending themselves from a physical attack by a man who held them down and choked them, ripped hair from their scalps, spat on them, and threatened to sexually assault them—all because they are lesbians.

The mere fact that any victim of a bigoted attack would be arrested, jailed and then convicted for self-defense is an outrage. But the length of prison time given further demonstrates the highly political nature of this case and just how racist, misogynistic, anti-gay, anti-youth and anti-worker the so-called U.S. justice system truly is.

The description of the events, reported below, is based on written statements by a community organization (FIERCE) that has made a call to action to defend the four women, verbal accounts from court observers and evidence from a surveillance camera.

The attack

On Aug. 16, 2006, seven young, African-American, lesbian-identified friends were walking in the West Village. The Village is a historic center for lesbian, gay, bi and trans (LGBT) communities, and is seen as a safe haven for working-class LGBT youth, especially youth of color.
Continue reading

some anti-violence history

from Rethinking Rape – A Site for Resistance and Activism:
(Laws and Definitions)

History of Rape Laws in the US:

In the mid-seventeenth century, Sir Matthew Hale introduced the idea of “a woman scorned” into English common law. The myth of the woman who is rejected by a man and then seeks revenge by falsely accusing him of rape remains prevalent in society even today. The creation of the myth of this vindictive woman serves to exonerate perpetrators of rape and in essence, perpetuate the notion that real rape is a rare offense that occurs between strangers. Until the 1970’s in America, jurors in rape cases were read Hale’s warning that although rape is a horrific crime “it is an accusation easy to be made, hard to be proved, but harder to be defended by the party accused, though innocent” (Reeves Sanday, 1996). Until only recently in our nation’s history, women in the United States were subject to male violence and had little to no recourse or any means of achieving justice.

The women’s movement of the 1960’s spawned the anti-rape movement which incited change in the legal arena and was the first time that acquaintance rape was identified and studied. Rape crisis centers, Take Back the Night marches, Speak Outs, feminist organizations, and published research accounts challenged the public’s ideologies regarding the definitions as well as the prevalence of the act of rape.

Rape law reform was an important aspect of the anti-rape movement. At this time, many traditional ideas and commonly held notions about rape were challenged; such as, the idea that the degree of a woman’s resistance was the deciding factor as to whether a rape occurred. Since the 70’s, resistance has become a less important determining factor in the law and the issue of verbal consent has become increasingly significant. The link between rape and alcohol, as well as other sedating substances, has only recently come into the anti-rape discourse and laws. Even today, the idea that a man could rape his wife is considered impossible to many in our society; in fact, marital rape remains noticeably absent from many state’s rape laws.

For a more thorough account of the evolution of rape laws in America check out Peggy Reeves Sanday’s amazing book: A Woman Scorned: Acquaintance Rape on Trial (1996)

OTHER HISTORIES:

More from the history of the movement, its impact on laws, policies and public views and attitudes, its successes and failures:
Continue reading

[zina lf-ro#2] “Reimaginarea justitiei sociale de jos in sus: Includerea experientelor femeilor rome”

Pentru note de subsol, referinte si intregul text al lucrarii:
– http://projects.essex.ac.uk/EHRR/archive/pdf/51.pdf –
Alexandra Oprea, “Re-invisioning Social Justice from the Ground Up: Including the Experiences of Romani Women“

[Lucrarea se concentreaza pe excluderea femeilor rome din discursurile feministe si anti-rasiste dominante (in mainstream) in Europa. Aceasta excludere este atribuita intersectionalitatii si politicilor de identitate problematice. Autoarea discuta invizibilitatea femeilor rome perpetuata de programe si rapoarte ale organizatiilor ne-guvernamentale (ONG-uri) si explica absenta femeilor rome din discursuri rome si feministe, privirea ne-critica asupra culturii rome si vulnerabilitatea femeilor rome din Romania la violenta domestica. Textul pune accentul pe faptul ca analiza problemelor sociale trebuie facuta de jos in sus, luand in considerare experientele celor care intampina greutati multiple, cum ar fi femeile rome sarace. In concluzie, lucrarea discuta importanta recunoasterii privilegiilor ca fundatie a unor discursuri si a unei cercetari atotcuprinzatoare.]

Femeile rome neglijate de politicile anti-rasiste, politicile feministe si ONG-uri locale si internationale
Dinamicile care tin de rasa, clasa economica si gen plaseaza femeile rome intr-o pozitie precara, a carei consecinta sunt de multe ori casatoria timpurie, lipsa de acces la munca decenta, la servicii de sanatate si la educatie precum si o vulnerabilitate mai mare la violenta domestica. Date statistice dezagregate, o unealta esentiala pentru a adresa acest tip de subordonare structurala, s-au dovedit a fi greu de colectionat in cazul femeilor rome. Deoarece astfel de date sunt adeseori colectionate pe criteriul rasa sau pe criteriul gen, ele nu reflecta cu exactitate situatia femeilor rome. Excluziunea ubicua produsa de rasism, sexism si saracie inseamna de multe ori un acces redus la sfera politica pentru femeile rome. In afara de barierele de rasa, clasa si gen care le impiedica pe femeile rome de la a deveni activiste, odata ce au inceput sa-si implementeze propriile idealuri activiste anti-patriarhale, constructia problematica a politicilor de gen si rasa, in Europa si in alte zone, face ca, in cel mai bun caz, munca lor sa fie relegata la periferie. Cand femeile rome reusesc sa treaca peste aceste obstacole si sa participe in ONG-uri, ele descopera ca problemelor lor nu li se acorda aceeasi importanta ca problemelor “mainstream” ce ii privesc pe romi. Munca efectuata de femei rome pentru a combate tripla marginalizare nu este considerata a face parte din “politici rome”. De asemenea, nu i se acorda respect ca politica de gen, din moment ce priveste romnia [femei rome], care sunt considerate “tigani” si nu femei. Practic vorbind, discursurile feministe din Europa ignora existenta femeilor rome si altor femei minoritare atunci cand propovaduiesc doctrinele de “imputernicire” de gen. Cei doi termeni, “roma” si “femei”, au fost construiti in asa fel incat nu sunt considerati a avea intersectii.
Continue reading