date despre prezenta online a femeilor si barbatilor in ro.

un comunicat de presa din decembrie 2009 de la

(PDF: comunicatul, “studii demografice barbati” si “studii demografice femei”)

Utilizatorii romani de Intrenet sunt impartiti in doua tabere – nu, nu este vorba de cei care folosesc Firefox sau Internet Explorer, ci de femei si barbati. Astfel, conform Studiilor demografice din noiembrie-decembrie, profilul utilizatorilor difera semnificativ in functie de sexe.

Desi femeile sunt mai educate: doar 5,76% cu 10 clase sau scoala profesionala, fata de un procent dublu la barbati – 10,13%; si 50,17% femei cu studii superioare si post-universitare, fata de numai 43,2% barbati cu aceeasi pregatire, reprezentantele sexului frumos sunt incadrate in munca pe pozitii de excutie si nu de management.

Astfel, 46,15% dintre femei declara ca sunt profesionisti angajati fara functie de conducere fata de doar 30,86% dintre barbati aflati in aceeasi situatie. Mai mult, procentul de actionari sau patroni barbati este dublu fata de femei: 13,32%, respectiv 7,5%. Ca un amanunt picant, un procent nesemnificativ dintre barbatii participanti la studiu declara ca se afla in concediul de ingrijire a copilului: 0,35%.

Cum era de asteptat in aceste conditii, femeile cu venituri ce depasesc 1000 de Euro sunt de doua ori mai putine fata de barbatii care castiga atat: 3,05% fata de 6,5%. Dintre acestia, 2.04% castiga peste 7000 Ron, comparativ cu doar 0,7% dintre femei cu acelasi venit. Totodata, numarul femeilor fara niciun fel de venit este sensibil mai mare fata de cel al barbatilor: 22,65%, respectiv 18,38%.

Pe internet, atentia reprezentantilor celor doua sexe se indreapta preponderent catre stiri, e-mail si social media, respectiv bloguri si forumuri. Diferente procentuale apar la comertul electronic si tranzactii financiare – 19,63% barbati fata de doar 10,96% femei, urmarit clipuri/ filmulete – 31,76% barbati, 22,05% femei, si jocuri online – 21,14% barbati, respectiv 15,66% femei. In ceea ce priveste categoria de site-uri accesate preponderent, deosebirile majore se remarca la site-urile auto: un procent de 41,11% dintre barbati le viziteaza, fata de numai 8,85% dintre femei si cele de comert electronic: 28,95 % barbati si de doua ori mai putine femei (14,67%).
Continue reading

women’s stories and climate change

Climate change is already having a disproportionate impact on women, as witnessed in her homeland Bangladesh, says Anushay Hossain. But where are women’s voices and outrage in response to this growing concern?

[…] The scenario in Bangladesh reveals that climate change is real and is already impacting populations and ecosystems around the world. But the case of Bangladesh shows us something more: It’s the world’s poor who will feel the impact of this change the hardest. And women make up approximately 65 percent of the world’s poorest populations, according to the International Labor Organization.

Climate change is already having a disproportionate impact on women, concluded a report released yesterday by The United Nations Population Fund. “The State of World Population 2009,” which focuses on women, population and climate change, also says that women have been largely overlooked in the debate on how to address climate change-related problems, and that success in combating this concern is more likely if policies, programs and treaties consider women’s rights and needs.

This report is more evidence that though the gender angle of climate change will not be part of the agenda at upcoming U.N. Climate Change Conference, which takes place in Copenhagen from Dec. 7-18, it should be. Negotiations leading up to the conference, at which it is hoped an international agreement will be adopted for curbing greenhouse gas emissions, have already hit a wall as developing and developed nations disagree on how to fight climate change. […]

“Feminist Voices Missing in Climate Change Debate”

On “State of World Population 2009”:
State of World Population 2009 – Facing a changing world: women, population and climate

How do population dynamics affect greenhouse gases and climate change? Will urbanization and an ageing population help or hinder efforts to adapt to a warming world? And could better reproductive health care and improved relations between women and men make a difference in the fight against climate change? Find the answers in the State of World Population 2009.

The whole world has been talking about carbon credits, carbon trading and emissions targets. But not enough has been said about the people whose activities contribute to those emissions or about those who will be most affected by climate change, especially women.

The climate-change debate needs to be reframed, putting people at the centre. Unless climate policies take people into account, they will fail to mitigate climate change or to shield vulnerable populations from the potentially disastrous impacts.

From Worldwatch Institute:

[…] One major finding of the report is that cultural, legal, and other barriers, such as poverty, keep women from having a say in the decisions that affect their environments, their families, and their livelihoods—in other words, their lives.
Who is telling the stories of women who are thriving despite the daily challenges they face? On-the-ground, first-person research is what tends to be missing in a lot of publications and news sources these days. […] Worldwatch is placing staff in the field to find out what is really working in agriculture—from policies designed to empower women and communities to innovative ways to produce nutritious food for vulnerable populations.
Nourishing the Planet: Evaluating Environmentally Sustainable Solutions to Reduce Global Hunger and Rural Poverty

More on the report at RH Reality Check

march 8th: women and climate change

“Women and Climate Change: Vulnerabilities and Adaptive Capacities” by Lorena Aguilar
from State of the World 2009: Into a Warming World

— “Celebrating International Women’s Day and 35 Years of Gender Work” from Worldwatch Institute
Continue reading

Action Research & Feminism Conference, Cluj


Location: Faculty of Political, Administrative and Communication Sciences, Room 5, Floor 4, Str. G-ral Traian Moşoiu nr. 71

11:00 – 12:30 (public lectures)
Well-come talk by Gabriel Bădescu (head of the Department of Political Sciences)
Barbara Einhorn: Mass dictatorships and gender politics
Sue Thornham: Feminism, post-feminism and the academy
Jasmina Lukič: Problems of disciplinization of an ‘interdisciplinary discipline’

Location: Tranzit House, Str. Bariţiu nr. 16
15:00 – 16:30
Panel 1/ Interdisciplinarity and participatory research Continue reading

Fw: call for papers European Roma Women’s Magazine

via crina

Timisoara, 03.11.2008.

Dear colleague and friend,

The Association of Gypsy Women ‘For Our Children’ from Timisoara and of Foundation Desire from Cluj, Romania, launches a new journal, entitled European Roma Women’s Magazine. This became possible due to the financial support of the Open Society Foundation’s Roma Participation Program.

The magazine will be published once in a year in English with Romani abstracts. We prepare and print out its first issue by the end of March 2009 (collecting its articles by the end of January 2009).

Our Magazine addresses the complex and complicated issue of “Roma women” at the intersection of their geopolitical position, ethnicity, social and economic status and age with the aim to represent the socio-cultural diversity of the European Roma women, seen in their immediate communities, and in the context of their relationship with both Roma men and non-Roma women. Crucial for us is the understanding of how they are subjected to multiple and intersectional discrimination, but also how they are acting as powerful agencies by fighting for the enhancement of the society within which they live, and for the changing into better the condition of their own, but as well as of other subordinated and disadvantaged social categories.
Continue reading

Chestionar studii de gen/ feminism


Sunt o studenta in feminism/ studii de gen, cu (putina) experienta si in predarea studiilor de gen/ a feminismului. La inceputul lui decembrie voi participa la o masa rotunda despre gen si educatie (mai ales universitara) si, pe langa propria mea experienta si cateva concluzii ale unui studiu despre masteratele de studii de gen din Romania, as vrea sa includ in scurta mea prezentare gandurile si parerile voastre despre necesitatea, forma si continutul unor (posibile) cursuri de studii de gen la nivel universitar in Romania.

Mai jos sunt patru intrebari la care as vrea sa raspundeti, iar daca sunt aspecte/ perspective pe care eu nu le-am prins in intrebari, dar pe care voi le considerati importante, va rog sa adaugati aceste lucruri.

Va multumesc si astept raspunsul vostru.

Theodora Eliza Vacarescu
theoeliza [@] yahoo [.] com

1. Crezi ca este necesar/ util sa existe (macar) un curs de studii de gen/ feminism in cadrul facultatilor si departamentelor de stiinte socio-umaniste la nivel de licenta? De ce?

2. Ai urmat vreodata un curs de studii de gen sau feminism (in cadrul unei universitati sau altundeva)? Daca da, descrie/ povesteste in cateva fraze:
– cand si unde (“institutional”) a avut loc cursul;
– care a fost structura/ formatul;
– ce tematici a acoperit;
– cine a participat la curs (ca studente/ti);
– cum te-ai simtit in colectivul cursului;
– cum a fost relatia dintre studente/ti si persoana/ele care a/u coordonat cursul.

3. Daca ar trebui sa concepi un curs (introductiv) de studii de gen/ feminism la nivel de licenta (care sa se predea intr-o facultate sau departament de stiinte socio-umaniste din Romania), care ar fi cele mai importante cinci tematici pe care le-ai include?
Ce format/ structura ai propune?
Care ar fi cele mai importante/ relevante (dupa parerea ta) trei texte sau materiale pe care le-ai folosi (articole, carti, poezii, filme, melodii, imagini, bloguri etc.)?

4. Ce alternativa la un astfel de curs de studii de gen/ feminism, predat in unversitate, la nivel de licenta, crezi ca ar fi?
Crezi ca universitatea este un loc potrivit pentru educatia de gen/ feminista? De ce?

violenta domestica

un studiu foarte interesant din 2004:

“Violenta domestica si criminalitatea feminina”: REZUMAT + STUDIU

al carui titlu e insa inexact/limitat. raportul cuprinde si sectiuni axate pe “criminalitatea feminina” si barbati ca “‘victime ascunse’ ale violentei domestice”, dar in mod neasteptat abordarea nu e facuta dintr-un punct de vedere anti-feminist, ci consta dintr-o analiza destul de profunda si contine multe date interesante si utile, relevante pentru abordarea violentei domestice per ansamblu, pentru o mai buna intelegere a cauzelor, dinamicilor de gen si utilitatii diverselor solutii, cit si pentru o critica a practicilor de condamnare (sociala si legala) a femeilor vinovate de crime violente si privind situatia femeilor incarcerate.

din rezumat (si el foarte limitat fata de diversitatea de fatete ale problemelor oferita de studiu, desi aceasta complexitate nu se extinde si la un punct mentionat de autori doar in treacat: “femeile …din orice categorie sociala si de orice rasa sunt victimizate, chiar daca diferite grupuri de femei se pot confrunta cu forme particulare ale violentei”; sa nu uitam ca tocmai pentru ca diferite grupuri de femei se confrunta cu diferite violente, atunci cind discutam “violenta ce afecteaza femeile din orice categorie” putem vorbi “despre solutii care agraveaza problema – si solutii reale”!):

… Cu toate eforturile de a asigura un climat de egalitate între sexe în sfera publică, o privire mai atentă asupra familiei, relaţiilor intrafamiliale şi a relaţiilor în cuplu, a evidenţiat contraste şi realităţi disfuncţionale. Presiunile către modernizarea şi democratizarea relaţiilor intrafamiliale au dus, în mod paradoxal, la supraîncărcarea femeii şi la criminalizarea ei în raport cu statutul parental.

În România, violenţa domestică, ca preocupare a specialiştilor din diferite domenii, a politicienilor, mass mediei şi publicului larg, s-a impus în perioada 1995-1996, iar acest lucru s-a petrecut în bună parte datorită presiunilor externe, nevoii de aliniere la spiritul şi standardele europene şi internaţionale şi, mai ales, în dimensiunea ei de protecţie şi ajutor acordat victimei, fie ea copil sau femeie. Toate acestea s-au făcut în contextul în care politicile de promovare a femeii au obligat la considerarea raporturilor ei cu bărbatul, la reconsiderarea familiei, rolului ei social şi la statutul ei legal.

Pe fondul transformărilor de ordin social, politic, economic, cultural şi al mentalităţilor, tranziţia a generat în ţara noastră probleme sociale noi, legate mai ales de anomie şi disfuncţionalităţi la nivelul comportamentelor individuale. După 1990, ne-am confruntat cu o recrudescenţă la nivelul tuturor categoriilor de infracţiuni şi persoane. În acest context, infracţiunile cu violenţă contra persoanei au înregistrat global creşteri semnificative. În cazul crimelor violente, numărul femeilor condamnate definitiv este cu mult mai mic decât al bărbaţilor, care îşi folosesc mai frecvent forţa fizică ca argument esenţial în rezolvarea unor situaţii conflictuale. Nu se poate nega însă că şi numărul femeilor autoare de crime cu violenţă împotriva persoanei a crescut semnificativ. Semnele de îngrijorare privind violenţa se referă în principal la prevalenţa spaţiului privat ca generator de violenţă. Conform unui studiu elaborat în 2003, în ianuarie 2002 în unităţile penitenciare din România se găseau 2122 de femei, iar dintre acestea 431 erau condamnate pentru infracţiuni contra persoanei, peste 75% dintre ele comiţând infracţiune de omor asupra partenerului de viaţă.

Timp de trei decenii, bărbaţii au rămas „victimele ascunse” ale violenţei domestice. Pe măsură ce corpul de date şi investigaţii privind criminalitatea feminină a crescut, s-a simţit nevoia considerării acestui subiect şi găsirii unor explicaţii şi interpretări care să distingă şi să apropie în acelaşi timp criminalitatea feminină de cea masculină. Comportamentul violent al femeilor a fost mai puţin studiat comparativ cu cel al bărbaţilor, în parte din cauză că femeile comit mai puţine crime cu violenţă, dar şi pentru că agresiunea feminină extremă are loc mai ales în ariile private sau domestice. Actele homicidale s-au dovedit a rezulta, în cea mai mare parte, din conflictele interpersonale şi au fost îndreptate de regulă împotriva partenerilor intimi, fiind considerate represalii ca răspuns la victimizarea iniţiată de partenerul bărbat. În România, VD nu apare în statistici rafinate – deşi se distinge între criminalitatea masculină şi cea feminină -, care să includă categorii nuanţate de victimizare, probabil şi pentru faptul că statisticile dau predominant atenţie agresorilor şi mai ales criminalităţii masculine.

În acest context, ni s-a părut necesară şi utilă o cercetare asupra criminalităţii feminine cu referire specială la omorul comis asupra
partenerilor de viaţă, mai ales în situaţia în care un astfel de studiu nu a existat în România, iar o astfel de investigare ar deschide în timp o perspectivă exhaustivă asupra femeii criminal şi a relaţiilor conflictuale de cuplu.

În consecinţă, am considerat că structurarea studiului nostru trebuie să pornească de la general la particular, respectiv de la analizarea violenţei domestice în general la criminalitatea feminină şi profilul socio-psihologic al femeii autoare de omor asupra partenerului de viaţă (soţ/concubin).

Prezentul raport cuprinde un capitol dedicat violenţei domestice – Aurora Liiceanu – (abordări conceptuale, cercetări în domeniu, statistici, specific românesc), un altul consacrat abordării socio-psihologice a femeii criminal şi a violenţei domestice ca factor diferenţiator al criminalităţii feminine- Doina-Ştefana Săucan- , ultimul capitol fiind focalizat pe interviu şi studiu de caz, ca tehnici de cunoaştere în profunzime a femeilor investigate – Mihai Micle.

Definirea profilului socio-psihologic al femeii încarcerate pentru omor săvărşit în context familial duce, în viziunea noastră, la schiţarea unor căi mai eficiente de intervenţie şi recuperare (psihologică şi socială) în cadrul penitenciarelor/în afara lor şi la regândirea politicii de executare a pedepselor.

mai pe larg, doar citeva extrase din studiu: Continue reading

Canada: Indigenous Women and Violence (in English and French)

FAQNW [en/fr]

  • “Indigenous Women and Violence”. A report presented to Yakin Ertürk, UN Special Rapporteur on Violence Against Women, its Causes and Consequences
    Published in January 2008; View document
  • “Les femmes autochtones et la violence au Canada”, mémoire présenté à la Rapporteure spéciale des Nations unies contre la violence à l’égard des femmes, ses causes et ses conséquences.
    Publié en janvier 2008; Consultez le document

Studies have shown that indigenous women have a greater risk than any other group in Canada of being victims of domestic violence. According to the available evidence, they are also significantly more likely than non Indigenous women to report the most severe and potentially life- threatening forms of violence, including being beaten or choked, having had a gun or knife used against them, or being sexually assaulted. This study examines some of the possible reasons behind these figures, as well as providing some historical background on indigenous populations within Quebec. It notes that contributing factors include: systemic discrimination against Indigenous peoples, creating insecurities and tensions; economic and social deprivation; high levels of alcohol and substance abuse; poor, overcrowded living conditions; and the breakdown of traditional systems that granted indigenous women positions of equality and authority within their communities as a result of colonisation. Despite the problems faced by indigenous women, they often have restricted access to services such as women’s refuges because they cannot travel the long distances to reach them, or leave behind their jobs and families to do so. They are also often afraid their children will be taken from them by provincial or white authorities or by Indigenous child welfare workers. The report concludes that there is a need for better funded shelters and other services that indigenous women can access easily.

Violence Against Indigenous Women resources @ International Indigenous Women’s Forum [en/es]

h/t crina