Category Archives: romania

2 texte de 8 martie

Posted on by
2
  • andreaua si uterul
    emmeline

    • boabe de fasole lipite pe hartie in forma de ghiocei. Felicitari cu scris greoi de clasa I. Poezii cu limbaj de lemn care amintesc de o mama cu m mare, elena ceausescu. Descoperirea unei carti despre avort, de fapt a pozelor din ea, in marea lor parte, fotografii cu utere intepate de andrele.
    Pubertate, deja incep sa ma lecuiesc de efuziuni sentimentale legate de 1 si 8 martie. Lumea de hartie ornata cu boabe de fasole incepe sa se naruie. Rand pe rand, gasesc indicii care ma ajuta sa raspund la intrebarea sfinxului “care e legatura dintre o andrea si un uter?” . Politicile pronataliste care alimentau delirul unui megaloman, controlul si represiunea corpului feminin, transformarea acestuia in simpla masina reproducatoare de soimi, pionieri, utc-isti sau ceea ce mai tarziu avea sa fie cunoscut sub denumirea de “decretei”. Disidentele erau ilustrate in carti asemenea celei amintite mai sus, dar tot la modul incriminator.

  • 8 martie = “mama e numai una”
    ruxi

    • am invatat ca 8 martie e ziua “femeii” in sensul ca e ziua mamelor… era frumos si asa, nu e nimic rau intr-o zi pe an dedicata mamelor. sau in felicitari, flori, superlative la adresa fiecarei mame si declaratii de dragoste. in masura in care astea inseamna ceva. dar n-am invatat niciodata despre istoria acestei zile, de unde vine ea si numele femeilor ale caror actiuni au insemnat ceva in trecutul ei, desi ca tara “socialista” chiar am fi putut tine la radacinile socialiste ale sarbatorii (acum, stiind ca era vorba de miscari si femei din statele unite, rusia si vestul europei, imi este clar de ce nu erau mentionate). copil fiind, nu mi-am pus niciodata intrebarea de unde vine sarbatoarea de 8 martie si de ce nu stim nimic despre asta.
    pentru mine 8 martie a fost intotdeauna o zi a mamei, dar in acelasi timp chiar mama mi-a spus cind eram foarte mica bancul cu bula care in compunerea de 8 martie pentru scoala scrie despre ultima chiftea din frigider (“mama, e numai una!”). pina in ziua de azi, eu ii spun mamei mele ca “e numai una!” si ne distram – iar asta inseamna mai mult decit un cadou sau ceva mai sobru sau traditional. nu stiu cita lume a luat vreodata in serios nivelul artificial de exaltare al “zilei de 8 martie” ca sarbatoare a femeii in ipostaza suprema de mama. pentru mine, mai interesant a fost intotdeauna faptul ca de 8 martie femeile se solidarizau, petreceau impreuna (parte din zi libera, cluburile femina, etc.); era atit de evident o iesire din tipar, ca un fel de intrerupere a unei stari a lucrurilor. mai ales in contextul in care nimic nu intrerupea starea de fapt a lucrurilor, mie mi se parea in fiecare an ceva extraordinar… cred ca mai mult decit orice, m-a invatat (la un nivel subconstient, dar totusi m-a invatat), importanta simpla dar decisiva a solidaritatii.

    Femeile trebuie sa stie cum se urca in lift!

    Posted on by
    5

    …apropos de cazurile de agresiune recente de la Iasi si de cazuri de agresiune contra femeilor in general:

    Un psiholog “expert criminalist” este de parere ca, intr-adevar, femeile se pot apara – mai exact, isi pot modifica orice comportament ‘provocator’ si inceta sa mai invite agresiunile, pentru ca, evident, este vina lor ca sint agresate (“Femeile pot şi trebuie sǎ fie prudente. Femeile trebuie sǎ ştie cum se urcǎ în lift şi sǎ nu ne nǎpǎdeascǎ pe noi cǎ au fost violate în lift. Când şi cu cine. Sǎ ştie sǎ umble pe cǎrǎri care sunt luminate şi care sunt populate. Sǎ nu se batǎ ca exploratorii în miez de noapte parcurile şi sǎ vinǎ apoi la adresa poliţiei cǎ au fost violate. Şi sǎ ştie cu cine intrǎ în discuţie şi cu cine accept relaţii şi aşa mai departe. Comportamentul ǎsta de leliţǎ balcanicǎ, din pǎcate, cu excepţia acestor victime … ǎǎǎǎ, care nu au dat dovadǎ de el, este caracteristic piţipoancelor şi devin victime pentru cǎ sunt victime de tip provocator, mare majoritate din ele.” – T. Butoi)

    Culpabilizarea victimei @ Blogul Medusei

    Ieri pe Realitatea tv, în toiul discuţiilor despre agresiunile de la Iaşi, a fost contactat telefonic un expert criminalist, Tudorel Butoi. Care spre finalul intervenţiei sale în direct, mândru de înţeleptele cuvinte care-i ieşeau pe gură, s-a apucat să găsească vinovăţii femeilor care suferă agresiuni pe stradă, în parcuri sau în ascensoare. […]

    Domnul Tudorel Butoi, reprezentant al forţelor Statului, le găseşte agresorilor justificări pentru actele de violenţă pe care le comit. Are exact gândirea unui violator care îşi spune sieşi că a fost provocat de victimă să comită violenţa. Că victima şi-a meritat-o. Şi pe deasupra, domnul Butoi nu se fereşte să jignească femeile care sunt agresate, spunând că în majoritatea cazurilor este vorba de piţipoance şi femei cu comportamente de „leliţe balcanice”. Culpabilizarea victimei are efectul de a elibera agresorul de stigmatul social, oferindu-i o legitimare a acţiunilor. Iar efectul asupra victimei este extrem de nociv, îngreunându-i recuperarea.

    După astfel de declaraţii, domnul Butoi ar trebui să aibă interzis în a mai apărea public vreodată în calitate de expert criminalist. Acest om nu poate reprezenta vocea autorităţii judiciare din România având asemenea mentalităţi!

    “Femeile trebuie sa stie cum se urca in lift”… ar fi amuzant, daca nu ar fi atit de tragic!

    Probabil ca prof. univ. dr. Butoi nu a auzit de “Sexual Assault Prevention Tips Guaranteed to Work!” – care la rindul lor ar fi amuzante, daca pareri ca a d-nului Butoi mai mult sau mai putin experte despre vinovatia victimelor si justificarea violentei si lipsa de responsabilitate a agresorilor nu ar fi atit de raspindite incit sa faca orice altfel de sfat nu numai amuzant, dar de neconceput…

    1. Don’t put drugs in people’s drinks in order to control their behavior.

    2. When you see someone walking by themselves, leave them alone!

    3. If you pull over to help someone with car problems, remember not to assault them!

    4. NEVER open an unlocked door or window uninvited.

    5. If you are in an elevator and someone else gets in, DON’T ASSAULT THEM!

    6. Remember, people go to laundry to do their laundry, do not attempt to molest someone who is alone in a laundry room.

    7. USE THE BUDDY SYSTEM! If you are not able to stop yourself from assaulting people, ask a friend to stay with you while you are in public.

    8. Always be honest with people! Don’t pretend to be a caring friend in order to gain the trust of someone you want to assault. Consider telling them you plan to assault them. If you don’t communicate your intentions, the other person may take that as a sign that you do not plan to rape them.

    9. Don’t forget: you can’t have sex with someone unless they are awake!

    10. Carry a whistle! If you are worried you might assault someone “on accident” you can hand it to the person you are with, so they can blow it if you do.

    And, ALWAYS REMEMBER: if you didn’t ask permission and then respect the answer the first time, you are commiting a crime- no matter how “into it” others appear to be.

    din istorie III

    Posted on by
    Reply

    Ella Negruzzi

    S-a remarcat în perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele Asociaţiei “Emanciparea femeii”. Asociaţia fondată de ea a urmărit emanciparea femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile şi ocuparea de funcţii în raport cu pregătirea şi capacitatea fiecăreia. Şi-a concentrat atenţia asupra femeilor de la sate, iniţiind cercuri culturale şi fondând cămine culturale unde a arătat sătencelor cum să-şi organizeze gospodăria şi cum să-şi educe copiii

    In anii care au urmat instaurarii fascismului in Germania, Ella Negruzzi a luptat alaturi de numerosi intelectuali impotriva razboiului si a invadarii Romaniei. In cadrul organizatiei “Grupul avocatilor democrati”, creata in 1935, s-a manifestat ca reprezentanta a femeilor antifasciste. Fondatoare a organizatiei “Frontul feminin” (1936), Ella Negruzzi a organizat numeroase intruniri si conferinte menite sa contribuie la antrenarea femeilor in actiunile pentru apararea drepturilor lor economice, politice, sociale si culturale. A desfasurat o activitate sustinuta si in publicistica vremii. A militat pina la adinci batrineti pentru emanciparea femeii, pentru promovarea culturii, impotriva razboiului. [surse wikipedia, evenimentul]

    din istorie II

    Posted on by
    Reply

    Maria Plop

    Un alt documentar Partizanii libertatii (2009), produs de Televiziunea Română in colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in România (IICCR), reconstituie viata, lupta si moartea ultimilor partizani din Grupul de rezistenta de la Nucşoara. Maria Plop a murit in ianuarie 1962, dupa ce fiica de doi ani i-a fost luata din inchisoarea de la Miercurea Ciuc si trimisa intr-un orfelinat.
    Fiica nascuta în munţi a Mariei Plop şi a lui Toma Arnăuţoiu, arestata odata cu mama ei,  va  impartasi de la varsta de doi ani conditia de detinut politic.

    Despre Maria Plop nu am gasit prea multe referinte…o femeie simpla, venita de pe langa Prut si care va ajunge la Nucsoara unde va lucra pentru doua familii,  una fiind Arnautoiu. Ea se va alatura fiilor familiei atunci cand acestia se vor retrage in munti si va ramane acolo pana la arestarea grupului . Pe pagina http://www.tomaarnautoiu.ro am descoperit o mica arhiva de fotografii in care apar o Marie surazatoare si adolescentina, inainte de arestare si o alta, cu o Marie deja maturizata .

    din istorie I

    Posted on by
    2

    Argument:  Acest dosar despre activismul feminin din Romania de dinainte de 1989 este creat din nevoia [ personala] de a gasi repere,de a nu mai ceda cu atata usurinta atunci cand lucrurile se misca incet sau cand  sunt sufocate de absurdul cotidian.

    Elisabeta Rizea – grupul de rezistenta de la Nucusoara

    I.B.: Ce imagine îţi vine acum în minte cu Elisabeta Rizea?

    C.P.: Momentul în care soţul ei plânge, la marginea unei păduri, după ce şi-a ascuns hainele pline de sânge, ca ea să nu vadă cât de rău îl băteau la postul de miliţie. Plânge pentru că nu mai poate, iar ea îl consolează, dar încearcă printre lacrimi să-i explice că trebuie să se ducă înapoi la miliţie. (Gheorghe Rizea era bătut în fiecare zi, la oră fixă, cerându-i-se de către miliţienii din sat să furnizeze informaţii despre grupul Arnăuţoiu.) Elisabeta îi dă nişte ţuică să bea, adusă de fiica lor, pentru a-i face curaj, îmbărbătându-l, dar explicându-i ferm că trebuie să se ducă să mănânce bătaie. Ea şi fata vor fi arestate dacă el fuge în munţi, şi n-o să mai aibă cine să le ducă haine şi mâncare celor din grupul Arnăuţoiu, “băieţilor”, cum le spunea ea. Amândoi ispăşiseră deja, când se întâmpla acest moment, câte şase ani de închisoare. Mi se pare impresionant. [ sursa interviul cu C-tin Popescu, Liternet]

    http://www.elisabetarizea.ro/

    http://en.wikipedia.org/wiki/Elisabeta_Rizea ( pagina este mai completa decat cea in limba romana)

    Portretul luptatorului la tinerete este un film-documentar (regizor Constatin Popescu) care are ca subiect rezistenta anticomunista din munti. Este primul film dintr-o trilogie despre miscarea din Fagaras condusa de Ion Gavrila, miscarea Haiducii Muscelului condusa de fratii Arnautoiu si despre Elisabeta Rizea.

    http://agenda.liternet.ro/articol/7433/Iulia-Blaga-Constantin-Popescu/Viata-cotidiana-a-luptatorilor-rezistentei-din-munti-Portretul-luptatorului-la-tinerete.html

    Nota: Comentariul lui Brechtorama despre acuzatiile de antisemitism ce planeaza asupra filmului, face necesara urmatoarea precizare.

    Eu nu am vazut filmul, ceea ce pe mine personal ma pune in imposibilitatea de a comenta natura lui antisemita si filo-legionara. De asemenea sunt convinsa ca nici cei de la E Wiesel nu l au vazut.

    „Au fost voci grăbite care au afirmat răstit că mişcarea de rezistenţă anticomunistă a fost opera legionarilor. E o minciună. În acelaşi timp, printre partizani au fost şi legionari. Trebuie luat caz cu caz. E o prostie enormă să acreditezi ideea că a fost o mişcare a legionarilor de fapt, iar în mediile germane, în special, s-au făcut câteva extrapolări ne avenite. Trebuie, pur şi simplu, acceptat acest episod din trecutul lui Ogoranu, ca şi faptul că a fost un luptător adevărat. Trebuie discutat concret, dacă e cazul, ce anu me a făcut el ca legionar. Sunt două lucruri distincte”, spune istoricul Armand Goşu.

    de-ale romanticizarii si exotizarii prea des intilnite

    Posted on by
    Reply

    “Ce misto e viata de tigan” la un beso

    […] Si ma tot gandesc, ca intr-o tara in care “Inima de tigan” bate toate ratingurile, “tiganca imputita” e atat de acceptat….

    Si ca tot scriam aici de minoritati, un articol interesant pe tema romi si vizunea romantic-idioata asupra lor (si nu numai) de g.m.tamas.

    referinte recomandate de asemenea:

    “Sexy-minoritati” @ un beso

    “Hei, ţigane!” de G.M. Tamás in Observator Cultural

    […] Cînd cei care se află sus le recunosc celor de jos meritele care n-au de-a face cu Raţiunea, atunci este vorba întotdeauna de subjugare.

    Nu a fost oare lăudată timp de milenii frumuseţea femeilor, disponibilitatea lor amoroasă, cuvioşia, smerenia lor, dragostea de mamă, în timp ce li se negau capacităţile raţionale şi chiar sufletul uman? Oare nu e ilustrată şi astăzi, în revistele onorabile, orice temă despre femei cu imagini seminude ale unor fete frumoase? Oare nu apreciază orice idiot homofob meritele designerilor de interior, ale creatorilor de modă, coaforilor sau cîntăreţilor de operă homosexuali? (Care sînt conotaţiile? Senzual, alunecos, frivol, fapt divers, secundar.)

    Nu sînt oare emoţionaţi adepţii romantici şi conservatori ai ierarhiei şi ai sistemului de caste de truda agricultorului, care lucrează din zori pînă la apus? Ei sînt de fapt emoţionaţi de hărnicia lor simplă, de „frăţia cu natura“, de umilinţa lor superstiţioasă şi de supunerea faţă de preoţi şi stăpîni. Oare nu se înduioşează şi jurnalismul burghez de disciplina şi rezistenţa celui ce lucrează din greu?

    Poporul este, precum ştim, o adunătură de fraieri de bună credinţă, atîta timp cît agitatori nemiloşi, pe ungureşte lelketlen izgatók („subversivi fără suflet“ – expresie minunată de pe vremea monarhiei cezaro-crăieşti), nu îi îndeamnă la grevă.

    De minte, raţiune şi de aripile imaginaţiei conceptuale cei asupriţi şi prigoniţi nu au parte. (Critica intimă nazistă a „hiper-raţionalităţii“ evreilor nu este nici ea altceva decît mirarea că cei condamnaţi îşi permit să gîndescă – chiar mai mult, îşi permit să gîndească conceptual.)

    Susţinătorii romilor văd foarte des în aceştia (la fel ca în indienii americani sau în eschimoşi) o enclavă premodernă, precapitalistă, şi astfel găsesc în ei pretextul pentru exprimarea antimodernismului şi a anticapitalismul lor romantic. Evident, după părerea lor, acest lucru nu e valabil în privinţa noastră, a albilor. Albii sînt, desigur, moderni şi raţionali. Ce putem asculta la întruniri antirasiste? Muzică ţigănească, folclor. Ce iubesc la romi cei care pretind că îi iubesc? Obiceiurile poetice, credinţa, legendele, melodiile, muzicalitatea religioasă. Inima, nu mintea. Romul (precum şi femeia, indigenul sau cel cu pielea colorată) este ori infantil, ori de o „sălbăticie nobilă“. Este nestricat, nereglementat, spontan, needucat, instinctiv. Într-un cuvînt, iraţional.

    Convieţuirea cu romii (a se înţelege: siguranţa albilor alături de romi) trebuie să fie un compromis între indivizii raţionali (cei care respectă regulile juridice şi sociale) şi protejaţii lor iraţionali şi infantili. Evident, conform „elitei“ albe. Conflictul milenar dintre sedentari şi nomazi colorează acest lucru. Limba străină, predominarea oralităţii, portul tradiţional, călăritul – lucruri cunoscute din mitul nobilului beduin şi din povestea despre ultimul mohican, precum şi din dulcea şi nostalgica complezenţă a westernului în privinţa genocidului. […]

    o resursa: Dosta! / Is this a stereotype?, Stereotye n° 10: Women

    Comunicat de presa: În 2015, 56 de milioane de copii nu vor merge la şcoală

    Posted on by
    Reply

    Bucureşti, 21 ianuarie 2009 – În cadrul Campaniei Globale pentru Educaţie, a fost lansat Raportul Global de Monitorizare a Obiectivelor Educaţiei pentru Toţi 2010, cu titlul „Reaching the marginalized”.

    Raportul analizează motivele pentru care atât de mulţi copii continuă să nu aibă acces la educaţie şi modul în care inegalităţile sociale – precum sărăcia, apartenenţa etnică, conflictele armate, poziţionarea geografică, limba vorbită şi sexul – joacă un rol esenţial, deseori în dezavantajul copiilor. Raportul concluzionează că prioritatea în politicile guvernamentale trebuie acordată combaterii excluziunii sociale.

    Preşedintele Campaniei Globale pentru Educaţie, Kailash Satyarthi, a declarat pe marginea acestui document: „Raportul arată că cei mai săraci copii din lume sunt şi cei care suferă cel mai mult din cauza crizei financiare globale. Aceşti copii lucrează în fabrici, trăiesc în zone rurale sau în zone afectate de dezastre, au dizabilităţi – nu au avut niciun rol în declanşarea crizei economice – şi este scandalos ca viitorul lor să fie acum expus celui mai mare pericol”.

    Raportul atrage atenţia că progresele realizate la nivel global pentru îndeplinirea obiectivului de a oferi acces la educaţie obligatorie şi gratuită pentru toţi copiii sunt lente. În 2007, în lume se înregistrau 72 de milioane de copii neşcolarizaţi iar dacă lucrurile continuă în acelaşi ritm, în 2015 – anul limită pentru îndeplinirea obiectivelor Educaţie pentru Toţi – vor mai exista încă 56 de milioane de copii care nu vor merge la şcoală.

    Raportul estimează că pentru îndeplinirea acestor obiective este nevoie de 17 miliarde dolari US, ceea ce reprezintă doar 2% din fondurile cheltuite pentru salvarea de la faliment a 4 mari bănci din Marea Britanie şi S.U.A.

    În ceea ce priveşte România, raportul evidenţiază problema şcolarizării copiilor cu dizabilităţi, a căror rată de includere în învăţământ este de doar 58%, comparativ cu cea de peste 90% înregistrată în rândul copiilor cu vârste între 7 şi 15 ani. Documentul mai prezintă faptul că 30% dintre copiii romi din ţara noastră urmează mai puţin de patru clase, subliniind că rata sărăciei în rândul acestei etnii este de aproape trei ori mai mare decât media naţională.
    Continue reading →

    “european person of the year 2010”: iana matei

    Posted on by
    Reply

    “‘Europeanul Anului 2010’ este o hunedoreancă născută în municipiul Orăştie”

    Iana Matei a fost recompensată de o revistă de talie mondială pentru lupta sa împotriva prostituţiei juvenile, dar şi pentru salvarea victimelor traficului de carne vie.
    De la o adresă secretă din Piteşti, voluntarii organizaţiei „Reaching Out” salvează vieţile copiilor care cad victime traficanţilor de fiinţe umane. În fruntea lor este Iana Matei de 50 de ani, preşedinta şi fondatoarea organizaţiei, care şi-a dedicat şi chiar riscat viaţa pentru salvarea acestor copii.

    (via c.)

    “Europeanul Anului 2010 este romanca Iana Matei”
    —
    “‘Européenne de l’année 2010’: Iana Matei, l’ange des persécutés”
    —
    “‘Europäerin des Jahres 2010’: Iana Matei, der Engel der Verschleppten”
    —
    “Romanian named European Person of the Year 2010”

    The 19-strong jury of the Reader’s Digest magazine, offered the title of ‘European Person of the Year’ to a Romanian, a first in the 15-year history of this award, a hero who has dedicated and risked her life to save the girls who fell victim to traffickers in persons.

    It’s been 11 years since Iana Matei, aged 50, founder and executive director of ‘Reaching Out’, has been using her organization as a weapon against this most cruel form of modern slavery.

    Reaching out, a shelter for trafficked girls

    date despre prezenta online a femeilor si barbatilor in ro.

    Posted on by
    Reply

    un comunicat de presa din decembrie 2009 de la trafic.ro:

    (PDF: comunicatul, “studii demografice barbati” si “studii demografice femei”)

    Utilizatorii romani de Intrenet sunt impartiti in doua tabere – nu, nu este vorba de cei care folosesc Firefox sau Internet Explorer, ci de femei si barbati. Astfel, conform Studiilor demografice trafic.ro din noiembrie-decembrie, profilul utilizatorilor difera semnificativ in functie de sexe.

    Desi femeile sunt mai educate: doar 5,76% cu 10 clase sau scoala profesionala, fata de un procent dublu la barbati – 10,13%; si 50,17% femei cu studii superioare si post-universitare, fata de numai 43,2% barbati cu aceeasi pregatire, reprezentantele sexului frumos sunt incadrate in munca pe pozitii de excutie si nu de management.

    Astfel, 46,15% dintre femei declara ca sunt profesionisti angajati fara functie de conducere fata de doar 30,86% dintre barbati aflati in aceeasi situatie. Mai mult, procentul de actionari sau patroni barbati este dublu fata de femei: 13,32%, respectiv 7,5%. Ca un amanunt picant, un procent nesemnificativ dintre barbatii participanti la studiu declara ca se afla in concediul de ingrijire a copilului: 0,35%.

    Cum era de asteptat in aceste conditii, femeile cu venituri ce depasesc 1000 de Euro sunt de doua ori mai putine fata de barbatii care castiga atat: 3,05% fata de 6,5%. Dintre acestia, 2.04% castiga peste 7000 Ron, comparativ cu doar 0,7% dintre femei cu acelasi venit. Totodata, numarul femeilor fara niciun fel de venit este sensibil mai mare fata de cel al barbatilor: 22,65%, respectiv 18,38%.

    Pe internet, atentia reprezentantilor celor doua sexe se indreapta preponderent catre stiri, e-mail si social media, respectiv bloguri si forumuri. Diferente procentuale apar la comertul electronic si tranzactii financiare – 19,63% barbati fata de doar 10,96% femei, urmarit clipuri/ filmulete – 31,76% barbati, 22,05% femei, si jocuri online – 21,14% barbati, respectiv 15,66% femei. In ceea ce priveste categoria de site-uri accesate preponderent, deosebirile majore se remarca la site-urile auto: un procent de 41,11% dintre barbati le viziteaza, fata de numai 8,85% dintre femei si cele de comert electronic: 28,95 % barbati si de doua ori mai putine femei (14,67%).
    Continue reading →