[EN] Opening of Project Feminisms – Histories, free spaces, participative democracy, economic justice
Istorii, spaţii libere, democraţie participativă, justiţie economică.
Feminisme.ro
Prin intermediul evenimentelor care vor avea loc într-un Spaţiu de proiecte în Timişoara, prin campanii în spaţiul public şi prin intermediul unei cercetări care va lua forma unei publicaţii şi a unui website, proiectul Feminisme va reflecta asupra întrebărilor şi contextelor a diverse practici feministe, în cadrul unor discuţii despre ce anume este relevant şi ce anume este vizibil în spaţiul public.
„Feminism” e un cuvânt dificil de folosit în România, în prezent. DeÅŸi politicile de emancipare a femeilor din anii ’50 au dus la o dezvoltare a miÅŸcării femeilor, mai târziu, în timpul regimului lui Nicolae CeauÅŸescu, “emancipare” ÅŸi “feminism” au devenit doar niÅŸte cuvinte goale care acopereau morÅ£ile a mii de femei ca rezultat al politicii pronataliste. După 1989, în perioada de tranziÅ£ie ÅŸi în prezent, femeile ÅŸi bărbaÅ£ii care se declară în mod public ca fiind feministe/feminiÅŸti trebuie să facă faţă unor duble acuzaÅ£ii. Pe de o parte, cuvântul poartă implicaÅ£iile fostului regim comunist ÅŸi pe de altă parte, în discursurile publice din prezent (în marea lor majoritate conservatoare) feminismul este considerat în general ca fiind un concept „importat din Vest” care nu are relevanţă pentru societatea noastră bazată pe „tradiÅ£iile creÅŸtine”.
Ca o condiÅ£ie a integrării în Uniunea Europeana, România a adoptat o serie de legi cu un conÅ£inut de gen: Legea pentru prevenirea ÅŸi combaterea tuturor formelor de discriminare (2002), Legea egalităţii de ÅŸanse dintre femei ÅŸi bărbaÅ£i (2002), Legea pentru prevenirea ÅŸi combaterea violenÅ£ei în familie (2003). Adoptarea unei asemenea legislaÅ£ii este un pas important. TotuÅŸi faptul că aceste legi au fost importate la un nivel pur legislativ, fără să fie însoÅ£ite de un cadru instituÅ£ional adecvat ÅŸi faptul că au fost adoptate ca urmare a unor presiuni externe ÅŸi nu ca un câştig al presiunilor făcute de societatea civilă, de către cei cărora li se adresează, le diminuează eficacitatea ÅŸi puterea de schimbare. Aceste legi reflectă faÅ£a „democratică” a capitalismului. Aspecte cu un important conÅ£inut de gen, cum ar fi precaritatea, sărăcia, migraÅ£ia, care au ca rezultat direct violenÅ£a ÅŸi discriminarea, nu intră sub incidenÅ£a acestor legi. Dacă consideri că trăieÅŸti într-o societate în care toate problemele cu încărcătură de gen au fost cu succes normalizate, atunci problemele pe care le trăieÅŸti devin doar eÅŸecul tău individual ÅŸi nu au nici o relevanţă mai generală. AparenÅ£a de normalitate pe care o dau aceste legi are un efect de desolidarizare în condiÅ£iile unei societăţi în care toate faÅ£etele vieÅ£ii sunt transformate în mărfuri ÅŸi în care fiinÅ£ele ÅŸi ideile sunt importante doar în măsura în care contribuie la acumularea de capital.
O discuţie eficientă despre patriarhat poate fi făcută doar în măsura în care este arătată legătura dintre acesta şi capitalism, în măsura în care sunt analizate relaţiile de privilegii şi putere pe care capitalismul global este structurat. O discuţie care să se refere nu doar la enumerarea diferitelor feluri de oprimare ci şi la responsabilitatea fiecăruia/fiecăreia dintre noi de a ne opune acestora.
Feminisme este un instrument pentru interpretare ÅŸi acÅ£iune. Continue reading →
Concert la scena deschisa cu Vita de Vie, Connect-R, Sarmalele Reci si Amaro Del seara de la 6; biblioteca ad-hoc, proiectie de filme, fotografie si clipuri, rasismometrul, concurs de graffiti, Speaker’s corner de la ora 2 dupa-amiaza – toate in aceeasi zi, 6 septembrie 2008, in Parcul Tineretului din Bucuresti, intrarea Gh. Sincai, la DiversiFest.
