program ladyfest ro 07

Niste detalii despre programul din octombrie, mai multe in curand: 
(english below)

PENTRU REZERVARI (bilete si/sau cazare), foloseste formularul de AICI!
————-
Evenimentele din cadrul festivalului se vor desfasura intre dupa-amiaza zilei de vineri, 12 octombrie, si sfarsitul zilei de duminica, 14 octombrie, cu ateliere, discutii, proiectii de film si actiuni pe timpul zilei si serii, si concerte de muzica/show-uri noaptea. Lucrari de arta vizuala vor fi expuse pe toata perioada festivalului.

Anul acesta, colectivul LF-Ro a decis sa colaboreze cu H.arta, un grup de trei artiste format in 2001. Grupul detine o galerie proprie, organizeaza expozitii, intalniri, dezbateri si ateliere si dezvolta proiecte in afara galeriei, implicand participarea unor artisti invitati sau a unor grupuri activiste si gravitand in sfera dialogului si atitudinii critice. In cadrul proiectului lor PROJECT SPACE, H.arta va gazdui portiunea din programul Ladyfest 2007 ce cuprinde ATELIERE pe teme variate – cum ar fi +++idei preconcepute: o zi in media, +++strategii anti-rasiste, +++vegan baking, +++identitati queer/(bi)sexualitate, +++maternitatea si implicatiile sale sociale si politice, +++un text colectiv despre teama, +++radical reading, +++gen si wikipedia/prezenta femeilor in spatii pe internet, +++activism video, +++corporalitatea noastra, +++feminist self-defense, +++intro to open source software, +++zine-making – precum si DISCUTII, prezentari si dezbateri pe teme ca +++femei si stiinta/tehnologie, +++comunicare ne-ierarhica, feminista, non-violenta si organizare in grup, +++prostitutie, trafic uman si violenta impotriva femeilor. In plus, festivalul va incorpora o serie de PROIECTII VIDEO si discutii organizate de Asociatia D Media/Joanne Richardson pe teme legate de post-comunism, tranzitie, munca femeilor, delocalizare si migratie, gen si precaritate. De asemenea, vor mai fi proiectate si cateva filme din biblioteca Ladyfest.
Continue reading

[zina lf-ro#2] A fi “unul dintre punkisti”

Prin `97-`98 am gustat prima data din ceea ce mai general se numeste “altfel de muzica decat ce ne dau sa inghitim posturile de televiziune sau de radio”. Odata cu stilul muzical diferit de al “majoritatii”, au venit un altfel de stil vestimentar, frecventarea unor altfel de locuri, altfel de obiceiuri si, per total, o altfel de atitudine, care ma detasa complet de “majoritate”. Ceea ce intelegeam mai putin la momentul respectiv era ca aceasta atitudine ma detasa mai degraba de celelalte fete de varsta mea, decat de o majoritate generala. Spre deosebire de muzica ascultata de ceilalti, in care se regaseau frecvent destule modele feminine, muzica rock si toate derivatele ei pareau o “chestie de baieti”. Putinele femei care realmente cantau in trupe de gen erau aproape complet masculinizate si in general despre ele se spuneau lucruri de genul “tipa asta e extraordinara, nici nu-ti vine sa crezi ca-i femeie” sau “ce bine ca reuseste totusi sa se remarce printre atatia barbati”. O “rockerita” era echivalentul de atunci al unei femei sofer de tir [ambele stereotipuri inca persista].
De atunci am trecut prin cateva asa numite “scene”, fara sa-mi pun intrebarea de ce felul in care ma comport si muzica pe care-o ascult e considerata “o chestie de baieti” si de ce asta e unul dintre motivele pentru care eu credeam ca ma regasesc in ea. Prima explicatie care imi vine acum in minte e ca acea muzica era asociata unui mesaj profund, fie sentimental, fie politic, profunzime care era, desigur, apanajul baietilor care de altfel se si pricepeau mult mai bine la matematica decat fetele, in vreme ce fetele erau asociate cu superficialitate, pantofi, culoarea roz si pisicute pufoase. Eu insami asociam fetele cu aceleasi lucruri si presiunea familiei, venita odata cu trecerea anilor, de a fi “mai mult ca o fata”, ma facea sa le urasc.
Incet-incet, muzica pe care o ascultam la inceput a intrat in mainstream si am descoperit punk-ul, o muzica si o cultura aparte ce se doreau a fi “pentru toata lumea”, indiferent de categoria sociala din care facea parte. Insasi provenienta termenului o declara clar. Un “punk” era denumit la inceput un fel de gunoi al societatii, un respins, sau chiar, in sens mai restrans, un detinut de sex masculin care “servea” drept parte pasiva in relatiile sexuale dintre detinuti. Asadar, punk-ul era pentru toti si aduna la un loc pe toti cei ce nu se regaseau in alte culturi, cu toate astea, fetele erau la fel de putine daca nu chiar mai putine ca in celelalte scene prin care trecusem, iar lucrul asta m-a facut, in sfarsit, sa ma gandesc ca poate, pe undeva, se face o nedreptate. N-a fost nevoie sa ma intreb de ce, explicatia venea chiar din versurile unor trupe foarte populare in randul punkistilor sau din spusele putinelor fete care ascultau si “traiau” punk [“e greu ca fata sa fii punk”, “cele mai multe fete o fac doar ca sa impresioneze, sa para altfel”, etc.].
Continue reading