pro si contra urii ca modus operandi

apropos de raspunsuri tipice ale romanilor la xenofobia indreptata asupra lor, mai sint si luari de atitudine impotriva xenofobiei si urii chiar din partea unora din presa (via crina):

“Jurnalul prostiei naţionale: să schimbăm “rrom” cu “ţigan””

Mai întîi, scuze pentru violenţă, nu-mi stă în fire, dar chiar a fost atinsă limita prostiei cu o ultimă “campanie” demarată de Jurnalul Naţional.

Recrudescenţa infracţiunilor comise de ţigani în Italia şi nu numai, precum şi asocierea acestor fapte cu poporul român prezentat ca un popor de violatori, hoţi are efecte negative nu numai asupra ţării noastre ca imagine, ci şi asupra românilor de bună-credinţă care merg în străinătate să câştige un ban cinstit. S-a ajuns la situaţii paradoxale, în care România nu mai înseamnă pentru presa şi opinia publică din străinătate ţara Nadiei Comăneci, a lui Constantin Brâncuşi sau a lui George Enescu, nu mai este ţara cu tradiţii şi frumuseţi tulburătoare, ci o ţară de barbari care fură, violează, dau în cap. Şi totul porneşte de la o nefericită confuzie de termeni: rom/români, termeni care în alte limbi, cum ar fi italiana – rom-rumeno, se aseamănă foarte mult, iar diferenţele dispar în mentalul colectiv, astfel că aceste cuvinte devin sinonime şi nimeni nu mai ştie dacă acela care a furat sau a violat este român sau rom.

Un monument de ignoranţă, de venin de mahala strîns într-un articol în ziar de tiraj mare. Dacă spun un lucru de bun simţ cum că cetăţenii romani sînt cetăţeni romani şi trebuie să răspundem cu “imaginea” pentru ei pentru că sînt rezultatul corupţiei tuturor, îmi vor sări în cap ăia care au învăţat fraza cu “corectitudinea politică”. E pur şi simplu bun simţ. Şi nişte idioţi care au ajuns să-şi vîndă ziarul gîdilînd sensibilităţi periculoase. Prefer cele 10 ţîţe tabloidale din Libertatea şi Click acestui soi de campanie jurnalistică tembelă.

Deci sulemeneala feţei zbîrcite a patriei era problema! Nu faptul că ăia sunt tot cetăţeni romani! Asta ne doare pe noi, etnia. Poate strîngem semnături să le schimbăm tuturor etniilor numele după cum vor romanii verzi. La prostia din Jurnalul îşi aduc preţioase contribuţii (în ediţia print) şi Păunescu sau Ludovic Orban. Citiţi şi comentariile cititorilor şi veţi ajunge în metastaza mizantropiei…

Inca ceva…

Un articol excelent publicat de Cotidianul acum ceva timp despre cuvintul ”rrom”: aici.

In limba rromani, cuvantul “tigan” nu exista. Termenul nu are nici o legatura cu autoidentificarea in limba rromani a etniei rromilor, ci este un cuvant profund peiorativ folosit de alteritate/nerromi pentru a insulta rromii. (Delia Grigore)

(de Costi Rogozanu de la Cotidianul)

este vorba de aceasta petitie/campanie demarata azi de Jurnalul National, preluata pe site-ul editie.ro alaturi de o imagine care e un afis rasist de la noua dreapta – daca mai era vreun dubiu despre natura de instigare la ura si rasismul cras al pozitiei respective (via)

pentru o analiza mai elaborata, citeva discutii de pe lista f.i.a.: Continue reading

8 martie!

Feminisme
istorii, spatii libere, democratie participativa, justitie economica

___________________________________________________________
8 martie – Ziua Internaţională a Femeilor!

Spatiul h.arta
Str. Zugrav Nedelcu nr. 11, Timişoara
(intrarea din Splaiul Tudor Vladimirescu)
si spatiul public al orasului

Ziua de 8 martie are o istorie legata de luptele pentru egalitate sociala, o istorie a eforturilor şi sacrificiilor depuse de femei obisnuite pentru drepturi in campul muncii. Aceasta istorie a unei zile care sa celebreze femeile care muncesc (facand atat munca salariata cat si muncile casnice neplatite, atat munca productiva cat si munca reproductiva) este acoperita de identificarea zilei de 8 martie nu cu o zi a femeilor care militeaza pentru drepturile lor ci cu o zi a femeilor pasive, care sunt, prin menire si destin doar mame si consumatoare.

Va invitam sa sarbatorim ziua de 8 martie avandu-le in minte pe femeile care s-au opus si se opun inegalitatilor de multiple feluri, pe cele care prin atitudinile si actiunile lor au participat si participa la construirea unei realitati mai echitabile.

Program Continue reading