Reimaginând feminismul de ziua internațională a femeilor
(Reimagining feminism on International Women’s Day)

de Harsha Walia

În fiecare dimineață îi citesc fiicei mele de un an dintr-un fabulos abecedar pentru copii. Când ajungem la litera F, spunem: “F vine de la Feministă, Vrem să fim plătite egal”. Desigur, o carte pentru copii este limitată în cât de bine poate exprima o analiză cu mai multe niveluri de nuanțe, dar uneori mă întreb cât de relevantă este aceasta articulare a unei versiuni particulare de feminism pentru ea.

Feminismul liberal dominant a cerut în mod uzual drepturi egale pentru femei. Chiar și valurile ulterioare care au adus cu ele o reprezentare mai largă a diverse femei si persoane trans în același cadru feminist rareori au schimbat premiza “egalității” ca primă forță de organizare feministă, lăsând astfel nechestionată relația dintre heteropatriarhat și alte structuri de putere sociale, economice și politice. Pariarhatul nu este secundar capitalismului și imperialismului; bazele pe care capitalismul, colonialismul și violența statului sunt structurate în relație cu, și prin patriarhat. Femeile marginalizate, asfel, nu îndură numai violența de gen la cote ridicate, ci o și îndurăm într-un mod calitativ diferit.

Feminismul: prieten sau inamic al statului?

În ultimul deceniu a apărut o explozie de dezbateri despre strategiile feministe împotriva violenței care se bazează pe stat. Strategii anti-violență, precum legi de condamnare mai dure și creșterea activității poliției, au fost criticate pentru contribuția la criminalizarea care deja afectează în mod disproporțional comunitățile de culoare, comunitățile sărace și persoanele trans. Continue reading →