muncitoare imigrante in romania

“exploatarea muncitorilor imigranti in romania”

In prezent mii de muncitori straini lucreaza in Romania, suferind de pe urma atitudinii exploatatoare a companiilor angajatoare care ii forteaza sa lucreze ore suplimentare, refuzand sa ii plateasca si santajandu-i cu desfacerea contractelor de munca si deportarea. In absenta existentei unor structuri care sa le protejeze drepturile, acestia sunt nevoiti sa se descurce pe cont propriu…

(stiri mai vechi: “revolta muncitoarelor chinezoaice din bacau”)

si un eveniment relevant (14 octombrie): Lansarea studiului “Imigrant in Romania – Perspective si riscuri”

1 thought on “muncitoare imigrante in romania

  1. Imigrant in Romania: Perspective si riscuri
    COMUNICAT DE PRESA

    Barierele de limba, diferentele culturale, lipsa de relatii sociale in
    Romania, nereprezentarea sindicala, precum si absenta unui set de
    informatii legate de drepturile de care pot beneficia ca angajati in
    Romania, fac ca muncitorii straini sa reprezinte o tinta usoara pentru
    unii functionari/angajatori care intentioneaza sa profite de statutul de
    imigrant al unei persoane – atrage atentia studiul “Imigrant in Romania:
    Perspective si riscuri”, lansat marti, 14 octombrie 2008, de Fundatia
    Soros Romania.

    Realitatea din Romania (programul de munca, conditiile oferite,
    salariile etc.) este, in multe cazuri, foarte diferita fata de
    asteptarile pe care muncitorii imigranti si le facusera pe baza
    informatiilor care le-au fost furnizate inainte de semnarea contractului
    individual de munca. De pilda, in unele cazuri, muncitorii sunt nevoiti
    sa accepte servicii de masa si cazare contra cost, neavand voie sa
    opteze pentru varianta asigurarii acestora pe cont propriu.

    “Doar cand am ajuns in Romania si i-am cunoscut pe angajatori, am
    inteles ca din cei 400$ trebuie sa platim mancarea si cazarea. [?] In
    prima luna am lucrat multe ore suplimentare, dar cand am primit salariul
    am vazut ca ne scazusera 165$ pentru cazare si masa, iar orele
    suplimentare nu erau incluse deloc. Cand am intrebat de ce, ne-au scos
    contractul si am vazut ca era trecuta o norma de 500 de piese/zi, iar
    intr-o echipa ca a noastra nu puteam realiza decat jumatate din aceasta
    pe zi. In textile se stie cam care sunt cotele, iar pana acum nimeni,
    nicaieri, nu ne-a mai cerut asa ceva”, povestesc R.A. si V.I., doi
    imigranti asiatici.

    Multi dintre muncitorii straini intervievati spun ca se afla in situatia
    ca, dupa un an de munca, sa nu reuseasca nici macar sa isi plateasca
    datoriile facute pentru venirea in Romania.
    Totodata, muncitorii straini nu beneficiaza de multe drepturi politice
    si sociale pe care le au cetatenii romani. De pilda, imigrantii nu sunt
    reprezentati de sindicate, fiind adesea nevoiti sa isi creeze propriile
    forme de organizare cu ajutorul carora sa incerce sa isi apere
    drepturile in fata angajatorilor.

    “Pentru ca acestora sa le poata fi respectate drepturile fundamentale
    (umane si de munca), ar trebui infiintate anumite structuri care sa aiba
    ca principal obiectiv eradicarea oricicaror tentative si forme de abuz
    sau exploatare, in paralel cu informarea imigrantilor in legatura cu
    potentialele riscuri, precum si drepturile/ obligatiile pe care le au pe
    perioada sederii in Romania”, considera sociologa Simina Guga, unul
    dintre autorii studiului Soros.

    Potrivit statisticilor oficiale, numarul total de imigranti din Romania
    depaseste cu putin 65.000, insa in viitorul apropiat se preconizeaza
    venirea unui numar din ce in ce mai mare de imigranti care sa umple
    golurile de pe piata fortei de munca din Romania. Atat sindicatele, cat
    si patronatele sunt de acord cu opinia ca piata fortei de munca din
    Romania, cel putin pe anumite segmente, sufera blocaje generate de lipsa
    oamenilor cu pregatirea necesara.

    Legislatia muncii nu sprijina insa compensarea deficitului de forta de
    munca prin aducerea de muncitori straini. La angajare, atat migrantul,
    cat si angajatorul, trebuie sa plateasca taxe suplimentare la stat,
    indiferent de domeniul de activitate in care are loc aceasta angajare,
    ceea ce este demotivant pentru ambele parti.
    Firmele sunt lasate, practic, pe cont propriu. Statul roman nu are
    acorduri bilaterale cu alte state si nu exista o preocupare din partea
    autoritatilor romane pentru a facilita eforturile firmelor de recrutare.
    Dimpotriva, se poate spune ca exista piedici puse prin legislatia
    stufoasa si birocratia ineficienta.

    “Imigratia este singura solutie, pe termen scurt si mediu, identificata
    de principalii actori sociali din domeniu (sindicate s,i patronate)
    pentru rezolvarea problemei deficitului de forta de munca, insa este si
    cea care prezinta cele mai multe riscuri. Devine, astfel, necesara o
    politica nationala privind imigratia care sa permita acoperirea
    deficitului de forta de munca pe cale legala dar care, in acelasi timp,
    sa asigure protectia drepturilor imigrantilor”, concluzioneaza
    coordonatoarea programului Fundatiei Soros “Migratie si dezvoltare”,
    Mihaela Stefanescu.

    Studiul “Imigrant in Romania: Perspective si riscuri” face parte din
    programul “Migratie si dezvoltare” si reprezinta o continuare a
    cercetarii “Piata fortei de munca si imigratia” (2007), care a prezentat
    perspectiva angajatorilor din Romania – din trei domenii care se
    confrunta cu deficit de forta de munca (textile, constructii si
    HORECA) – asupra fenomenului imigratiei.

    Culegerea datelor s-a realizat prin metode calitative de tipul
    interviu “face to face” si studiu de caz. Au fost intervievati, in
    total, 40 de imigranti de diferite nationalitati si reprezentanti ai
    urmatoarelor domenii: sindicate, patronate, autoritati publice, ONG-uri
    care lucreaza in domeniul imigratiei. Au fost realizate si trei studii
    de caz privind companii care au angajati imigranti. Perioada de culegere
    a datelor: 1 august – 1 octombrie 2008.

    Echipa care a intocmit studiul este compusa din: Simina Guga (sociolog),
    Georgiana Toth (sociolog), Delia Bobirsc (sociolog), Ovidiu Voicu
    (Manager Programe, Fundatia Soros) si Mihaela Stefanescu (Coordonator
    Programe, Fundatia Soros).

    Studiul (in format pdf) poate fi descarcat din pagina Publicatii a
    site-ului http://www.soros.ro. Fragmente din studiu pot fi publicate numai cu
    mentionarea explicita a sursei (Fundatia Soros Romania). Republicarea
    integrala a studiului este interzisa.

    Pentru mai multe informatii, va invitam sa luati legatura cu Mirela Rus,
    manager de comunicare al Fundatiei Soros Romania, tel. 0723.532.030,
    mrus[at]soros[dot]ro.

Leave a Reply