1 thought on “muncitoare imigrante in romania”

1. Imigrant in Romania: Perspective si riscuri
   COMUNICAT DE PRESA

   Barierele de limba, diferentele culturale, lipsa de relatii sociale in
   Romania, nereprezentarea sindicala, precum si absenta unui set de
   informatii legate de drepturile de care pot beneficia ca angajati in
   Romania, fac ca muncitorii straini sa reprezinte o tinta usoara pentru
   unii functionari/angajatori care intentioneaza sa profite de statutul de
   imigrant al unei persoane – atrage atentia studiul “Imigrant in Romania:
   Perspective si riscuri”, lansat marti, 14 octombrie 2008, de Fundatia
   Soros Romania.

   Realitatea din Romania (programul de munca, conditiile oferite,
   salariile etc.) este, in multe cazuri, foarte diferita fata de
   asteptarile pe care muncitorii imigranti si le facusera pe baza
   informatiilor care le-au fost furnizate inainte de semnarea contractului
   individual de munca. De pilda, in unele cazuri, muncitorii sunt nevoiti
   sa accepte servicii de masa si cazare contra cost, neavand voie sa
   opteze pentru varianta asigurarii acestora pe cont propriu.

   “Doar cand am ajuns in Romania si i-am cunoscut pe angajatori, am
   inteles ca din cei 400$ trebuie sa platim mancarea si cazarea. [?] In
   prima luna am lucrat multe ore suplimentare, dar cand am primit salariul
   am vazut ca ne scazusera 165$ pentru cazare si masa, iar orele
   suplimentare nu erau incluse deloc. Cand am intrebat de ce, ne-au scos
   contractul si am vazut ca era trecuta o norma de 500 de piese/zi, iar
   intr-o echipa ca a noastra nu puteam realiza decat jumatate din aceasta
   pe zi. In textile se stie cam care sunt cotele, iar pana acum nimeni,
   nicaieri, nu ne-a mai cerut asa ceva”, povestesc R.A. si V.I., doi
   imigranti asiatici.

   Multi dintre muncitorii straini intervievati spun ca se afla in situatia
   ca, dupa un an de munca, sa nu reuseasca nici macar sa isi plateasca
   datoriile facute pentru venirea in Romania.
   Totodata, muncitorii straini nu beneficiaza de multe drepturi politice
   si sociale pe care le au cetatenii romani. De pilda, imigrantii nu sunt
   reprezentati de sindicate, fiind adesea nevoiti sa isi creeze propriile
   forme de organizare cu ajutorul carora sa incerce sa isi apere
   drepturile in fata angajatorilor.

   “Pentru ca acestora sa le poata fi respectate drepturile fundamentale
   (umane si de munca), ar trebui infiintate anumite structuri care sa aiba
   ca principal obiectiv eradicarea oricicaror tentative si forme de abuz
   sau exploatare, in paralel cu informarea imigrantilor in legatura cu
   potentialele riscuri, precum si drepturile/ obligatiile pe care le au pe
   perioada sederii in Romania”, considera sociologa Simina Guga, unul
   dintre autorii studiului Soros.

   Potrivit statisticilor oficiale, numarul total de imigranti din Romania
   depaseste cu putin 65.000, insa in viitorul apropiat se preconizeaza
   venirea unui numar din ce in ce mai mare de imigranti care sa umple
   golurile de pe piata fortei de munca din Romania. Atat sindicatele, cat
   si patronatele sunt de acord cu opinia ca piata fortei de munca din
   Romania, cel putin pe anumite segmente, sufera blocaje generate de lipsa
   oamenilor cu pregatirea necesara.

   Legislatia muncii nu sprijina insa compensarea deficitului de forta de
   munca prin aducerea de muncitori straini. La angajare, atat migrantul,
   cat si angajatorul, trebuie sa plateasca taxe suplimentare la stat,
   indiferent de domeniul de activitate in care are loc aceasta angajare,
   ceea ce este demotivant pentru ambele parti.
   Firmele sunt lasate, practic, pe cont propriu. Statul roman nu are
   acorduri bilaterale cu alte state si nu exista o preocupare din partea
   autoritatilor romane pentru a facilita eforturile firmelor de recrutare.
   Dimpotriva, se poate spune ca exista piedici puse prin legislatia
   stufoasa si birocratia ineficienta.

   “Imigratia este singura solutie, pe termen scurt si mediu, identificata
   de principalii actori sociali din domeniu (sindicate s,i patronate)
   pentru rezolvarea problemei deficitului de forta de munca, insa este si
   cea care prezinta cele mai multe riscuri. Devine, astfel, necesara o
   politica nationala privind imigratia care sa permita acoperirea
   deficitului de forta de munca pe cale legala dar care, in acelasi timp,
   sa asigure protectia drepturilor imigrantilor”, concluzioneaza
   coordonatoarea programului Fundatiei Soros “Migratie si dezvoltare”,
   Mihaela Stefanescu.

   Studiul “Imigrant in Romania: Perspective si riscuri” face parte din
   programul “Migratie si dezvoltare” si reprezinta o continuare a
   cercetarii “Piata fortei de munca si imigratia” (2007), care a prezentat
   perspectiva angajatorilor din Romania – din trei domenii care se
   confrunta cu deficit de forta de munca (textile, constructii si
   HORECA) – asupra fenomenului imigratiei.

   Culegerea datelor s-a realizat prin metode calitative de tipul
   interviu “face to face” si studiu de caz. Au fost intervievati, in
   total, 40 de imigranti de diferite nationalitati si reprezentanti ai
   urmatoarelor domenii: sindicate, patronate, autoritati publice, ONG-uri
   care lucreaza in domeniul imigratiei. Au fost realizate si trei studii
   de caz privind companii care au angajati imigranti. Perioada de culegere
   a datelor: 1 august – 1 octombrie 2008.

   Echipa care a intocmit studiul este compusa din: Simina Guga (sociolog),
   Georgiana Toth (sociolog), Delia Bobirsc (sociolog), Ovidiu Voicu
   (Manager Programe, Fundatia Soros) si Mihaela Stefanescu (Coordonator
   Programe, Fundatia Soros).

   Studiul (in format pdf) poate fi descarcat din pagina Publicatii a
   site-ului http://www.soros.ro. Fragmente din studiu pot fi publicate numai cu
   mentionarea explicita a sursei (Fundatia Soros Romania). Republicarea
   integrala a studiului este interzisa.

   Pentru mai multe informatii, va invitam sa luati legatura cu Mirela Rus,
   manager de comunicare al Fundatiei Soros Romania, tel. 0723.532.030,
   mrus[at]soros[dot]ro.