in mai multe episoade
1. e prima seara in timisoara, suntem vreo 15 fete intr un restaurant cu specific romanesc, putin cam inghesuite (ca sa incapem toate, plus cativa rucsaci), din timp in timp cate cineva soseste de la gara, sau de la hotel, se vbeste in cel putin 3 limbi, se comanda mancare cat mai specific romaneasca si in general vegana, se primesc si se dau telefoane, este, deci, o oarecare agitatie, si cu toate astea la un moment dat realizez surprinsa ca nu facem zgomot aproape deloc! e destul de liniste… si linistitor…
2. prima dimineata la etc: lumea se aduna, spre mirarea mea, inainte de ora 9,30… amenajam spatiul… oare de cand nu am mai carat atat de multe mese si scaune?… iata ca mai pot!
3. dupa-amiaza primei zile: stam in cerc pe scaunele, donna a facut o prezentare a istoriei etc, urmeaza sa ne prezentam si noi; observ ca lumea e foarte relaxata, unele dintre fete sunt descultze (asta pentru mine inseamna libertate, incredere in tine si chill), eu tremur pentru ca stiu ca nu exista scapare, mai devreme sau mai tarziu tot va trebui sa spun 2 vorbe, asa ca ma descaltz, in speranta ca o sa ma simt mai bine… in minutul urmator, privirea donnei se indreapta spre mine, asa ca ma ridic desculta si incep sa vorbesc cu o voce gatuita despre cum am 10 de ani de cand ma ocup cu computere, si totusi ma simt intimidata de domeniu, si, da , am venit aici sperand sa depasesc inhibitiiiile… uff, am scapat, ma pot aseza la loc, celalalte fete se prezinta pe rand, si la un moment dat ma surpind lacrimand… ! pfui, numai eu puteam sa patesc asta… sper ca nu m a vazut nimeni :-)
4.dimineata celei de a doua zile: atelierul de audio al lui reni… n am vazut in viata mea asa aproape un mixer… cu siguranta m am aflat de cateva ori f aproape de asa ceva, dar n am indraznit sa ma uit la el, de teama sa nu par penibila in ochii celoralti sau ai zeului dj… de data asta ajung sa conectez un MiniDisc player (asa o fi numit?) la mixer si apoi la laptop, si prin firele alea sunetul chiar se transmite! uau! :-)
legat de atelierul lui reni de audio, am invatat sa compresez bine de tot un mp3 file,
transformandu-l in ogg, cu audacity!… micsoreaza de 10 ori, si n am observat nici o diferenta de calitate a sunetului!… pe cat ma pricep si eu…
5.dupa amiaza celei de a doua zile: de sub nasul nostru dispare portofelul cu actele donnei!… suntem in caldirea casei tineretului, la intrare exista cel putin doi portari, din incaperile pe care le ocupam se mai poate ajunge intr un birou unde sta un baiat de la nu stiu ce centru, dar in rest, suntem numai femei (deci orice tip suspect trebuie sa sara in ochi!), si cu toate astea un individ a intrat si a sustras portofelul..spun individ, pentru ca multe dintre noi l au si vazut, dar nimeni nu s a gandit ca un hot ar putea sa intre asa in spatiul ala, sa stea si sa ne studieze, pretinzand ca-l asteapta pe baiatul din camera vecina…
zic pretinzand, pentru ca baiatul nu l cunostea, de fapt… sunt absolut sigura ca individul era mana in mana cu careva din personalul cladirii, care stia de evenimentul nostru… cand s a intamplat asta, mi am zis: e clar, donnei n o sa i mai arda de etc, o sa fie prea ocupata sa alerge dupa acte, si cu siguranta asta va fi o pierdere… si cred ca a fost chiar asa…
donna imi pare a fi unul dintre acei oameni care coalizeaza si canalizeaza energiile…
7.atelierul de hardware: pun mana pe suruberlnita si desfac tot in bucati, anca face echipa cu mine dar, din fericire, trebuie sa vorbeasca si la telelefon (e dintre organizatoare), asa ca jucarica ramane pe mana mea… aham, deci coolerul sta pe radiator care sta pe procesor, si procesorul are cateva zeci de pinisori (din aur, zice sara) pe care tbuie sa ai grija sa nu i rupi cand ii pui la loc!
8. intalnirea de la gradina japoneza: sara face o scurta prezentare a etc, nita spune si ea cum a adus etc la timisoara, apoi toate fetele sunt poftite sa si dea cu parerea… si multe dintre ele chiar isi dau :-)… eu nu, fireste… filmul kathei despre femeile artiste in romania (“We are girls, but…Women artists in Romania between
everyday life and visions”) chiar imi place… se incheie cu o punere fata in fata a celor doua atitudini feminine la adresa feminismului: “i am in, il imbratisez si activez” vs “asta nu mai e necesar, e prea politic pentru mine, nu e suficient de personal, nu vreau sa ma asociez cu…”…
9.ultima seara impreuna: ca de obicei, ne despartim abia cand am reusit sa ne imprietenim… :-)…
turul barurilor din oras, ca sa o facem cat mai lata la final… pupaturi si imbratisari…