un studiu foarte interesant din 2004:<\/p>\n
“Violenta domestica si criminalitatea feminina”<\/strong>: REZUMAT<\/strong><\/a> + STUDIU<\/strong><\/a><\/p>\n al carui titlu e insa inexact\/limitat. raportul cuprinde si sectiuni axate pe “criminalitatea feminina” si barbati ca “‘victime ascunse’ ale violentei domestice”, dar<\/strong> in mod neasteptat abordarea nu e facuta dintr-un punct de vedere anti-feminist, ci consta dintr-o analiza destul de profunda si contine multe date interesante si utile, relevante pentru abordarea violentei domestice per ansamblu, pentru o mai buna intelegere a cauzelor, dinamicilor de gen si utilitatii diverselor solutii, cit si pentru o critica a practicilor de condamnare (sociala si legala) a femeilor vinovate de crime violente si privind situatia femeilor incarcerate.<\/p>\n din rezumat (si el foarte limitat fata de diversitatea de fatete ale problemelor oferita de studiu, desi aceasta complexitate nu se extinde si la un punct mentionat de autori doar in treacat: “femeile …din orice categorie sociala si de orice rasa sunt victimizate, chiar daca diferite grupuri de femei se pot confrunta cu forme particulare ale violentei”; sa nu uitam ca tocmai pentru ca diferite grupuri de femei se confrunta cu diferite violente<\/em>, atunci cind discutam “violenta ce afecteaza femeile din orice categorie” putem vorbi “despre solutii care agraveaza problema – si solutii reale”<\/a>!):<\/p>\n … Cu toate eforturile de a asigura un climat de egalitate \u00eentre sexe \u00een sfera public\u0103, o privire mai atent\u0103 asupra familiei, rela\u0163iilor intrafamiliale \u015fi a rela\u0163iilor \u00een cuplu, a eviden\u0163iat contraste \u015fi realit\u0103\u0163i disfunc\u0163ionale. Presiunile c\u0103tre modernizarea \u015fi democratizarea rela\u0163iilor intrafamiliale au dus, \u00een mod paradoxal, la supra\u00eenc\u0103rcarea femeii \u015fi la criminalizarea ei \u00een raport cu statutul parental. <\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, violen\u0163a domestic\u0103, ca preocupare a speciali\u015ftilor din diferite domenii, a politicienilor, mass mediei \u015fi publicului larg, s-a impus \u00een perioada 1995-1996, iar acest lucru s-a petrecut \u00een bun\u0103 parte datorit\u0103 presiunilor externe, nevoii de aliniere la spiritul \u015fi standardele europene \u015fi interna\u0163ionale \u015fi, mai ales, \u00een dimensiunea ei de protec\u0163ie \u015fi ajutor acordat victimei, fie ea copil sau femeie. Toate acestea s-au f\u0103cut \u00een contextul \u00een care politicile de promovare a femeii au obligat la considerarea raporturilor ei cu b\u0103rbatul, la reconsiderarea familiei, rolului ei social \u015fi la statutul ei legal.<\/p>\n Pe fondul transform\u0103rilor de ordin social, politic, economic, cultural \u015fi al mentalit\u0103\u0163ilor, tranzi\u0163ia a generat \u00een \u0163ara noastr\u0103 probleme sociale noi, legate mai ales de anomie \u015fi disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i la nivelul comportamentelor individuale. Dup\u0103 1990, ne-am confruntat cu o recrudescen\u0163\u0103 la nivelul tuturor categoriilor de infrac\u0163iuni \u015fi persoane. \u00cen acest context, infrac\u0163iunile cu violen\u0163\u0103 contra persoanei au \u00eenregistrat global cre\u015fteri semnificative. \u00cen cazul crimelor violente, num\u0103rul femeilor condamnate definitiv este cu mult mai mic dec\u00e2t al b\u0103rba\u0163ilor, care \u00ee\u015fi folosesc mai frecvent for\u0163a fizic\u0103 ca argument esen\u0163ial \u00een rezolvarea unor situa\u0163ii conflictuale. Nu se poate nega \u00eens\u0103 c\u0103 \u015fi num\u0103rul femeilor autoare de crime cu violen\u0163\u0103 \u00eempotriva persoanei a crescut semnificativ. Semnele de \u00eengrijorare privind violen\u0163a se refer\u0103 \u00een principal la prevalen\u0163a spa\u0163iului privat ca generator de violen\u0163\u0103. Conform unui studiu elaborat \u00een 2003, \u00een ianuarie 2002 \u00een unit\u0103\u0163ile penitenciare din Rom\u00e2nia se g\u0103seau 2122 de femei, iar dintre acestea 431 erau condamnate pentru infrac\u0163iuni contra persoanei, peste 75% dintre ele comi\u0163\u00e2nd infrac\u0163iune de omor asupra partenerului de via\u0163\u0103.<\/p>\n Timp de trei decenii, b\u0103rba\u0163ii au r\u0103mas \u201evictimele ascunse\u201d ale violen\u0163ei domestice. Pe m\u0103sur\u0103 ce corpul de date \u015fi investiga\u0163ii privind criminalitatea feminin\u0103 a crescut, s-a sim\u0163it nevoia consider\u0103rii acestui subiect \u015fi g\u0103sirii unor explica\u0163ii \u015fi interpret\u0103ri care s\u0103 disting\u0103 \u015fi s\u0103 apropie \u00een acela\u015fi timp criminalitatea feminin\u0103 de cea masculin\u0103. Comportamentul violent al femeilor a fost mai pu\u0163in studiat comparativ cu cel al b\u0103rba\u0163ilor, \u00een parte din cauz\u0103 c\u0103 femeile comit mai pu\u0163ine crime cu violen\u0163\u0103, dar \u015fi pentru c\u0103 agresiunea feminin\u0103 extrem\u0103 are loc mai ales \u00een ariile private sau domestice. Actele homicidale s-au dovedit a rezulta, \u00een cea mai mare parte, din conflictele interpersonale \u015fi au fost \u00eendreptate de regul\u0103 \u00eempotriva partenerilor intimi, fiind considerate represalii ca r\u0103spuns la victimizarea ini\u0163iat\u0103 de partenerul b\u0103rbat. \u00cen Rom\u00e2nia, VD nu apare \u00een statistici rafinate – de\u015fi se distinge \u00eentre criminalitatea masculin\u0103 \u015fi cea feminin\u0103 -, care s\u0103 includ\u0103 categorii nuan\u0163ate de victimizare, probabil \u015fi pentru faptul c\u0103 statisticile dau predominant aten\u0163ie agresorilor \u015fi mai ales criminalit\u0103\u0163ii masculine.<\/p>\n \u00cen acest context, ni s-a p\u0103rut necesar\u0103 \u015fi util\u0103 o cercetare asupra criminalit\u0103\u0163ii feminine cu referire special\u0103 la omorul comis asupra \u00cen consecin\u0163\u0103, am considerat c\u0103 structurarea studiului nostru trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la general la particular, respectiv de la analizarea violen\u0163ei domestice \u00een general la criminalitatea feminin\u0103 \u015fi profilul socio-psihologic al femeii autoare de omor asupra partenerului de via\u0163\u0103 (so\u0163\/concubin).<\/p>\n Prezentul raport cuprinde un capitol dedicat violen\u0163ei domestice \u2013 Aurora Liiceanu – (abord\u0103ri conceptuale, cercet\u0103ri \u00een domeniu, statistici, specific rom\u00e2nesc), un altul consacrat abord\u0103rii socio-psihologice a femeii criminal \u015fi a violen\u0163ei domestice ca factor diferen\u0163iator al criminalit\u0103\u0163ii feminine- Doina-\u015etefana S\u0103ucan- , ultimul capitol fiind focalizat pe interviu \u015fi studiu de caz, ca tehnici de cunoa\u015ftere \u00een profunzime a femeilor investigate \u2013 Mihai Micle.<\/p>\n Definirea profilului socio-psihologic al femeii \u00eencarcerate pentru omor s\u0103v\u0103r\u015fit \u00een context familial duce, \u00een viziunea noastr\u0103, la schi\u0163area unor c\u0103i mai eficiente de interven\u0163ie \u015fi recuperare (psihologic\u0103 \u015fi social\u0103) \u00een cadrul penitenciarelor\/\u00een afara lor \u015fi la reg\u00e2ndirea politicii de executare a pedepselor.<\/font><\/p><\/blockquote>\n mai pe larg, doar citeva extrase din studiu: <\/p>\n Violen\u0163a uman\u0103 are nenum\u0103rate forme de manifestare. Securitatea personal\u0103 este amenin\u0163at\u0103 cotidian \u00een diferite locuri \u015fi diferite circumstan\u0163e: acas\u0103 sau \u00een alte locuin\u0163e, la \u015fcoal\u0103, la locul de munc\u0103, \u00een cursul desf\u0103\u015fur\u0103rii unor evenimente sportive, pe strad\u0103. O clasificare general\u0103 ar urma distinc\u0163ia \u00eentre spa\u0163iul privat \u015fi cel public \u2013 locuin\u0163e \u015fi spa\u0163ii publice – pe de o parte \u015fi combina\u0163ia acestora: spa\u0163iul public-privat ca spa\u0163ii comune \u00een cl\u0103diri reziden\u0163iale. Violen\u0163a \u015fi frica de a fi victimizat afecteaz\u0103 ne\u00eendoielnic calitatea vie\u0163ii oric\u0103rui individ, dar diferite grupuri \u2013 femeile, copiii \u015fi persoanele v\u00eerstnice \u2013 sunt deobicei considerate drept \u0163inte predilecte ale actelor de violen\u0163\u0103.<\/p>\n … Comportamentul violent \u015fi violen\u0163a extrem\u0103 \u00een abuzul intim domestic a fost ignorat p\u00een\u0103 acum \u00een criminologie, explica\u0163iile violen\u0163ei intime tinz\u00eend a fi incluse \u00een violen\u0163\u0103 ca un fenomen mai larg. Teoretiz\u0103rile recente, beneficiind de schimburile interdisciplinare, au rafinat domeniul VD, consider\u00eend c\u0103 natura \u015fi con\u0163inutul rela\u0163iei \u00eentre agresor \u015fi victim\u0103 trebuie s\u0103 conduc\u0103 la subtipologii pentru a \u00een\u0163elege mai bine diferen\u0163ele \u00eentre diferitele forme de violen\u0163\u0103 interpersonal\u0103 \u015fi mecanismele trecerii la actul violent. Teoriile mai tradi\u0163ionale ale VD, astfel ca teoria schimbului, dezorganizarea social\u0103 \u015fi teoriile subculturii sunt astfel treptat adaptate la \u00een\u0163elegerea VD fie c\u0103 ele sunt insuficient acurate sau complete. Dac\u0103 este necesar\u0103 pentru criminologie extinderea repertoriului de … S-a constatat c\u0103 aproape jum\u0103tate din popula\u0163ia Rom\u00e2niei nu \u015ftie de existen\u0163a unui instrument juridic care reglementeaz\u0103 violen\u0163a \u00een familie, iar 80% din victimele violen\u0163ei nu au apelat niciodat\u0103 la institu\u0163ii specializate. Popula\u0163ia Rom\u00e2niei este mai tolerant\u0103 fa\u0163\u0103 de problematica violen\u0163ei \u00een familie dec\u00eet popula\u0163ia altor \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103, \u00eentruc\u00eet patru din zece rom\u00e2ni consider\u0103 c\u0103 violen\u0163a fizic\u0103 \u00een familie nu sunt acte foarte grave, comparativ cu alte \u0163\u0103ri din UE \u00een care doar un individ din zece este mai tolerant.<\/p>\n Violen\u0163a \u00eempotriva femeii este generat\u0103 \u00een majoritatea cazurilor de b\u0103rba\u0163i \u2013 mai ales de parteneri \u015fi rude, dar \u015fi de cuno\u015ftin\u0163e sau necunoscu\u0163i -, cu scopul de a exercita control, iar cauzele sale sunt istorice, av\u00eendu-\u015fi originea \u00een inegalitatea de gen. Unii autori6 se \u00eentreab\u0103 \u201cde ce discut\u0103m unilateral chestiunea violen\u0163ei \u00eempotriva femeilor\u201d \u015fi r\u0103spund c\u0103 acest lucru se \u00eent\u00eempl\u0103 \u201cpentru c\u0103 exist\u0103 o asimetrie evident\u0103 \u00eentre propor\u0163iile agresiunilor reciproce \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i. Cu sau f\u0103r\u0103 statistici, femeile suport\u0103 sistematic \u015fi simptomatic violen\u0163e de diferite tipuri, de la cele fizice la cele subtil psihologice. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u015fi 1.2 \u00ceNCADRARE TEORETIC\u0102 \u015eI CONCEPTUALIZARE Cu toate dificult\u0103\u0163ile pe care le creaz\u0103 includerea unor aspecte diferite \u2013 uneori acestea de combin\u0103 sau se suprapun – ca violen\u0163a fizic\u0103, sexual\u0103 \u015fi psihologic\u0103 \u2013 \u00een definirea violen\u0163ei, se recunoa\u015fte c\u0103 ea se structureaz\u0103 \u00een patru tipuri generale: VD are, \u00een definirea ei, apropieri sau suprapuneri cu alte dou\u0103 concepte: Violen\u0163a \u00eempotriva Femeii \u015fi Violen\u0163a \u00een Familie sau Violen\u0163a Intrafamilial\u0103. Datorit\u0103 faptului c\u0103 \u00een VD , din punct de vedere victimologic, femeia este suprareprezent\u0103, \u00een discursul oficial despre VD primeaz\u0103 viziunea privind violen\u0163a fa\u0163\u0103 de femei. Astfel, se fac referiri frecvente la defini\u0163ia derivat\u0103 din Declara\u0163ia Na\u0163iunilor Unite privind Violen\u0163a \u00eempotriva Femeii (1003), prin care se precizeaz\u0103: \u201corice act de violen\u0163\u0103, bazat pe diferen\u0163a de gen \u015fi care are ca rezultat o r\u0103nire sau o suferin\u0163\u0103 fizic\u0103, sexual\u0103 sau psihologic\u0103, produs\u0103 femeii, incluz\u00eend amenin\u0163\u0103ri sau ac\u0163iuni de coerci\u0163ie, precum \u015fi de privare arbitrar\u0103 de libertate, fie c\u0103 aceasta se petrece \u00een public, fie c\u0103 se petrece \u00een via\u0163a privat\u0103.\u201d8<\/p>\n Proximitate, acces \u015fi vulnerabilitate VD exprim\u0103, astfel, controlul \u015fi coerci\u0163ia masculin\u0103, manifestat\u0103 prin violen\u0163\u0103 fizic\u0103, verbal\u0103 \u015fi\/sau psihologic\u0103, av\u00eend ca rezultat privarea de libertate, dezvoltarea unui sentiment de insecuritate, imagine de sine negativ\u0103 \u015fi subordonare, fiind, \u00een cele din urm\u0103, o amenin\u0163are la integritatea fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 a victimei.<\/p>\n … Unii speciali\u015fti opteaz\u0103 pentru acea defini\u0163ie care ia \u00een considerare toate rela\u0163iile, contextele \u015fi circumstan\u0163ele \u00een care VD are loc, preciz\u00eend c\u0103 femeile \u2013 dar mai pu\u0163in copiii – din orice categorie social\u0103 \u015fi de orice ras\u0103 sunt victimizate, chiar dac\u0103 diferite grupuri de femei se pot confrunta cu forme particulare ale violen\u0163ei, iar altele, tr\u0103ind \u00een culturi sau contexte diferite, fie c\u0103 prezint\u0103 o victimizare nesemnificativ\u0103 \u00een termeni statistici, fie c\u0103 se sustrag unor forme de victimizare.14<\/p>\n \u00cen general, defini\u0163iile VD con\u0163in asocierea dintre femeie \u015fi victimizare, definind, mai degrab\u0103, violen\u0163a \u00een cuplu, indiferent de tipul de cuplu: \u201cVD este un abuz de putere, \u00een principal \u2013 dar nu numai \u2013 al b\u0103rba\u0163ilor \u00eempotriva femeilor at\u00eet \u00een rela\u0163ie, c\u00eet \u015fi dup\u0103 separare. Ea are loc c\u00eend un partener \u00eencearc\u0103 fizic sau psihologic s\u0103-l domine \u015fi controleze pe cel\u0103lalt. VD ia diferite forme [incluz\u00eend]\u2026violen\u0163a fizic\u0103 \u015fi sexual\u0103, amenin\u0163\u0103ri \u015fi intimidare, abuz emo\u0163ional \u015fi social \u015fi deprivare economic\u0103\u201d.15 VD este, deci, un abuz fizic, sexual, psihologic, emo\u0163ional, social sau economic., produc\u00eend fric\u0103, umilin\u0163\u0103 sau v\u0103t\u0103m\u0103ri ale cuiva care se afl\u0103 \u00een rela\u0163ie … \u00centruc\u00eet nu exist\u0103 stabilit\u0103 \u00een literatura criminologic\u0103 o consisten\u0163\u0103 terminologic\u0103 privind ex-partenerul intim \u015fi partenerul intim prezent sau actual, propunem ob\u0163inerea unor categorii diferite pentru a particulariza tipul de rela\u0163ie folosind dou\u0103 variabile: timpul (rela\u0163ia \u0163ine de trecut sau este prezent\u0103) \u015fi legalitatea rela\u0163iei ( cuplu legitim constituit sau \u00een uniunea consensual\u0103; pentru DIMENSIUNI ALE VD: STATISTICI INTERNA\u0162IONALE \u015eI NA\u0162IONALE Majoritatea agresorilor nu sunt pedepsi\u0163i, nici aresta\u0163i, ei r\u0103m\u00een\u00eend nedescoperi\u0163i, nefiind raporta\u0163i. Majoritatea victimelor sau victimele poten\u0163iale previn victimiz\u0103rile ulterioare prin metode informale de control: ele nu apeleaz\u0103 la poli\u0163ie, evit\u0103 agresorul, p\u0103r\u0103sesc temporar locuin\u0163a sau spa\u0163iul de cohabitare, revenind dup\u0103 ce consider\u0103 c\u0103 pericolul a trecut. Ele resimt ru\u015fine, caut\u0103 s\u0103 uite experien\u0163ele lor de victimizare, sunt speriate, manifest\u0103 ne\u00eencredere sau fric\u0103 fa\u0163\u0103 de poli\u0163ie \u015fi autorit\u0103\u0163i. \u00cen cazul copiilor, victime ale agresiunilor sexuale, se consider\u0103 c\u0103 la v\u00eerste mici \u2013 \u00eentre 4 \u015fi 9 ani -, ei nu realizeaz\u0103 statutul lor de victim\u0103, ne\u00een\u0163eleg\u00eend natura sexual\u0103 \u015fi caracterul agresiv al interac\u0163iunii \u00een care este implicat, \u015ftiind c\u0103 adultul, \u015fi mai ales p\u0103rintele, este o surs\u0103 de securitate \u015fi de iubire.<\/p>\n … La noi, un studiu privind omuciderea \u00een anul 2002 arat\u0103 c\u0103 at\u00eet \u00een categoria inculpa\u0163ilor, c\u00eet \u015fi \u00een cea a victimelor sunt inclu\u015fi at\u00eet b\u0103rba\u0163ii, c\u00eet \u015fi femeile.27 De\u015fi studiul este structurat pe dou\u0103 sec\u0163iuni mari \u2013 inculpa\u0163i \u015fi victime -, deci f\u0103r\u0103 a interpreta datele prin variabila gender, se pot extrage informa\u0163ii referitoare la acest aspect. Astfel, autorii, \u00een propor\u0163ie cov\u00eer\u015fitoare, sunt b\u0103rba\u0163i Diferen\u0163e de gen DIMENSIUNEA GEN: CRIMINALITATEA MASCULIN\u0102 \u015eI CRIMINALITATEA FEMININ\u0102<\/p>\n … Violen\u0163a \u00een familie nu este dec\u00eet o parte a violen\u0163ei \u00eempotriva femeilor \u015fi implic\u0103 rela\u0163ii personale sau intime \u00eentre agresori \u015fi victime. Dar, c\u00eend vorbim despre violen\u0163\u0103 \u00eempotriva femeilor, aria violen\u0163ei se l\u0103rge\u015fte, incluz\u00eend \u015fi violen\u0163e care au loc \u00een spa\u0163iul public, fie atunci c\u00eend agresorii sunt cunoscu\u0163i \u2013 la locul de munc\u0103, de pild\u0103 -, fie c\u00eend agresorii sunt necunoscu\u0163i, situa\u0163ia ultim\u0103 Violen\u0163a care are loc \u00een familie este cel mai delicat aspect al violen\u0163ei \u00eempotriva femeilor, dar \u015fi al violen\u0163ei \u00een general. Violen\u0163a \u00een familie sau VD este un fenomen foarte r\u0103sp\u00eendit, dar victimele pot fi nu numai femeile, ci \u015fi b\u0103rba\u0163ii \u015fi copiii, sau alte rude apropiate.29 \u00centruc\u00eet VD \u015fi VI sunt incluse \u00een categoria mai larg\u0103 a violen\u0163ei \u00eempotriva persoanei \u015fi recunosc\u00eend c\u0103 victimizarea predilect\u0103 este feminin\u0103, trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een considera\u0163ie concep\u0163ia profan\u0103 despre violen\u0163a \u00eempotriva femeilor. Unii consider\u0103 c\u0103 femeile \u00eense\u015fi o provoac\u0103 \u015fi c\u0103 agresorul masculin trebuie scuzat atunci c\u00eend este stresat, \u00een stare de ebrietate sau bolnav. De\u015fi alcoolul este asociat cu violen\u0163a, el nu este cauz\u0103 a violen\u0163ei. Exist\u0103 agresori care sunt abuzivi c\u00eend nu sunt \u00een stare de ebrietate \u015fi exist\u0103 indivizi \u00een stare de ebrietate care nu manifest\u0103 comportament abuziv. Folosirea violen\u0163ei presupune o alegere, iar streotipul de b\u0103rbat violent este considerat inexact \u015fi periculos.30<\/p>\n Defini\u0163iile legale, ca \u015fi sensurile sim\u0163ului comun nu reflect\u0103 \u015fi aspecte mai subtile ale violen\u0163ei, fenomenologia violen\u0163ei psihologice fiind mult mai complex\u0103, nuan\u0163at\u0103 \u015fi variat\u0103 dec\u00eet formele pe care le are violen\u0163a fizic\u0103. \u00cen plus, orice form\u0103 de violen\u0163\u0103 fizic\u0103 are o component\u0103 psihologic\u0103, at\u00eeta vreme c\u00eet durerea antreneaz\u0103 o stare mental\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103 cu expresii diferite de la individ la individ.<\/p>\n Consiliul Europei a recunoscut mai demult c\u0103 violen\u0163a \u00eempotriva femeilor este legat\u0103 de inegalit\u0103\u0163ile structurale mai largi din societate \u015fi de abuzul de putere masculin\u0103, fiind sprijinit de structuri sociale care promoveaz\u0103 inegalitatea de gen. La cea de a 3-a Conferin\u0163\u0103 Ministerial\u0103 asupra Egalit\u0103\u0163ii \u00eentre Femei \u015fi B\u0103rba\u0163i (1993) s-a ar\u0103tat c\u0103 \u201cviolen\u0163a \u00eempotriva femeilor \u2026poate fi v\u0103zut\u0103 ca un mijloc de a controla femeile \u015fi \u00ee\u015fi are originea \u00een rela\u0163ia de putere inegal\u0103 care \u00eenc\u0103 persist\u0103 \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i. Multe societ\u0103\u0163i tolereaz\u0103 \u015fi perpetueaz\u0103 \u00een cultur\u0103 \u015fi tradi\u0163ie, mai ales VD \u015fi VI.\u201d<\/p>\n … Chiar dac\u0103, \u00een decursul istoriei, se men\u0163ioneaz\u0103 forme diferite de rezisten\u0163\u0103 a femeilor fa\u0163\u0103 de violen\u0163a masculin\u0103 sau de solidaritate, majoritatea prefer\u0103 mijloacele informale32, fie din necunoa\u015ftere, din necon\u015ftientizare, acceptare sau resemnare sau fie din imediate\u0163ea solu\u0163iei (procedura juridic\u0103 este \u00eendelungat\u0103, complicat\u0103 \u015fi costisitoare). Pe de alt\u0103 parte, criminalizarea b\u0103rbatului cap\u0103t\u0103 forme acceptabile \u00een mentalul profan, fapt criticat de diferitele curente feministe sau de speciali\u015fti. Ele las\u0103 loc asocierii violen\u0163ei masculine cu iresponsabilitatea sau absen\u0163a controlului de sine datorat unor tulbur\u0103ri de personalitate, asocierii \u00eentre natura masculin\u0103 \u015fi reprezentarea virilit\u0103\u0163i sau unor aspecte exterioare ca provocarea feminin\u0103.<\/p>\n \u00centr-un raport efectuat de organiza\u0163ia ARAPAMESU33, privind violen\u0163a fa\u0163\u0103 de fetele din liceu, se arat\u0103 c\u0103 violen\u0163a verbal\u0103 este foarte r\u0103sp\u00eendit\u0103 \u00een cotidian \u015fi c\u0103 ea tinde s\u0103 fie minimalizat\u0103 ca gravitate \u015fi considerat\u0103 ca un fapt banal de via\u0163\u0103, cu care price femeie este obi\u015fnuit\u0103: una din dou\u0103 fete sunt agresate fizic de c\u0103tre b\u0103ie\u0163i, consider\u00eendu-se ca abuz fizic \u015fi gesturile repetate \u015fi … Defini\u0163iile legale, ca \u015fi sensurile sim\u0163ului comun nu reflect\u0103 \u015fi aspecte mai subtile ale violen\u0163ei, fenomenologia violen\u0163ei psihologice fiind mult mai complex\u0103, nuan\u0163at\u0103 \u015fi variat\u0103 dec\u00eet formele pe care le are violen\u0163a fizic\u0103. \u00cen plus, orice form\u0103 de violen\u0163\u0103 fizic\u0103 are o component\u0103 psihologic\u0103, at\u00eeta vreme c\u00eet durerea antreneaz\u0103 o stare mental\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103 cu expresii diferite de la Cazul clasic al femeii b\u0103tute, care a \u015fi conturat \u201csindromul femeii b\u0103tute\u201d34, apare \u00een unele statistici rom\u00e2ne\u015fti din anul 2000 ca fiind r\u0103sp\u00eendit: 17% dintre responden\u0163i cunosc b\u0103rba\u0163i care-\u015fi bat so\u0163iile sau partenerele, 18% dintre respondente recunosc c\u0103 au fost b\u0103tute \u015fi doar 1% dintre responden\u0163i admit c\u0103 au fost b\u0103tu\u0163i de so\u0163ii sau partenere.35 Din datele altui sondaj36, realizat \u00een anul 2002, f\u0103cut doar pe popula\u0163ie feminin\u0103, reiese c\u0103 48.7% din divor\u0163uri se desfac din cauza violen\u0163ei domestice, ceea ce indic\u0103 faptul c\u0103 \u00een cuplu se comunic\u0103 prin mijloace fizice, iar argumentele iau adesea forma palmelor sau pumnilor.<\/p>\n Explica\u0163iile profane date violen\u0163ei masculine sunt diferite de cele avansate de diferitele curente feministe sau de c\u0103tre speciali\u015fti de diferite forma\u0163ii sau curente teoretice. Ele las\u0103 loc asocierii violen\u0163ei masculine cu iresponsabilitatea sau absen\u0163a controlului de sine datorat unor tulbur\u0103ri de personalitate, asocierii \u00eentre natura masculin\u0103 \u015fi reprezentarea virilit\u0103\u0163ii sau unor aspecte exterioare ca provocarea feminin\u0103.<\/p>\n … Studiile criminologice au neglijat foarte mult subiectul comportamentului criminal feminin. Acest lucru se datoreaz\u0103, \u00een mare parte, \u00eenregistr\u0103rii reduse a ratei criminalit\u0103\u0163ii feminine comparate cu cea masculin\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce corpul de date \u015fi investiga\u0163ii privind criminalitatea feminin\u0103 a crescut, s-a sim\u0163it nevoia consider\u0103rii acestui subiect \u015fi g\u0103sirii unor explica\u0163ii \u015fi interpret\u0103ri care s\u0103 disting\u0103 \u015fi s\u0103 apropie, \u00een acela\u015fi timp, criminalitatea feminin\u0103 de cea masculin\u0103.<\/p>\n … Invizibilitatea femeii \u00een criminologie nu se extinde numai la comportamentul criminal, ci \u015fi la victimizarea femeii. Astfel, \u00eencep\u00eend cu 1970, \u00een victimologie s-a impus \u00een\u0163elegerea criminalit\u0103\u0163ii exprimat\u0103 prin incest \u015fi viol care afecteaz\u0103 mai ales popula\u0163ia feminin\u0103.<\/p>\n \u00cen general, masculinitatea este asociat\u0103 cu pozi\u0163ia de putere. Prestigiul masculinit\u0103\u0163ii ar p\u0103li odat\u0103 ce b\u0103rba\u0163ii ar admite c\u0103 ei nu de\u0163in controlul, c\u0103 nu sunt capabili s\u0103-\u015fi rezolve problemele dec\u00eet apel\u00eend la metode formale \u2013 justi\u0163ie \u015fi ajutor social. Imaginea b\u0103rbatului \u00een media a fost mult\u0103 vreme \u015fi mai este suficient de conservatoare, dar mai recent media a \u00eenceput s\u0103 abordeze, \u00een ciuda imaginii tradi\u0163ionale a b\u0103rbatului \u015fi a faptului c\u0103 oamenilor li se pare c\u0103 b\u0103rbatul ar fi agresor \u015fi nu victim\u0103, b\u0103rbatul ca victim\u0103.<\/p>\n Exist\u0103 trei mituri40 proeminente privind victimele-b\u0103rba\u0163i \u00een domeniul VD: \u00centr-o rela\u0163ie abuziv\u0103, victima \u015fi agresorul se mi\u015fc\u0103 \u00een cadrul a trei stadii care se repet\u0103 ciclic, ceea ce face s\u0103 creasc\u0103 intensitatea \u015fi destructurarea : stadiul 1 este faza construirii tensiunii \u00een care presiunile asupra victimei \u00eencep s\u0103 se structureze; \u00een aceast\u0103 faz\u0103, victima \u00eencearc\u0103 s\u0103 controleze comportamentul abuzatorului, prin alterarea propriului comportament; stadiul al 2-lea este faza incidentelor cu b\u0103taie sever\u0103, implic\u0103 uneori perioade prelungite astfel de b\u0103t\u0103i; stadiul al 3-lea este numit \u015fi stadiul dragostei \u015fi c\u0103in\u0163ei, poc\u0103in\u0163ei, care nu implic\u0103 neap\u0103rat acte de tandre\u0163e, ci o perioad\u0103 de calm, de \u00eencetare a b\u0103t\u0103ilor; ea poate fi de mai lung\u0103 sau mai scurt\u0103 durat\u0103, dup\u0103 care ciclul se reia. Teoria ciclului violen\u0163ei ne arat\u0103, prin urmare, cum femeile sunt \u00eencet, \u00eencet \u201e\u00eenv\u0103\u0163ate\u201d c\u0103 nu pot face nimic ca s\u0103 scape de agresorii lor. Ciclul \u00eencepe \u00eencet \u015fi adeseori cea de-a treia faz\u0103 este cea mai lung\u0103 \u015fi are cel mai mare impact asupra femeilor. La \u00eenceputul rela\u0163iei conflictuale, violente, aceast\u0103 faz\u0103 implic\u0103 aproape \u00eentotdeauna o form\u0103 de promisiune a agresorului c\u0103 se va schimba \u015fi c\u0103 nu se va mai \u00eent\u00e2mpla niciodat\u0103. Desigur, mai sunt \u015fi alte cauze pentru care femeia prezint\u0103, ca prim\u0103 reac\u0163ie la violen\u0163a la care este supus\u0103, un comportament de evitarea problemei, dezvolt\u00e2nd strategii de scoaterea din minte a ceea ce i s-a \u00eent\u00e2mplat. Aceste cauze merg de la dragostea pentru partener p\u00e2n\u0103 la Violen\u0163a \u00eentre partenerii unui cuplu escaladeaz\u0103 uneori \u00eentr-un act de omor. Durkheim (1951) afirma c\u0103, de vreme ce via\u0163a de familie are un efect moderat asupra sinuciderii, ea stimuleaz\u0103 mai degrab\u0103 omorul. Cu toate acestea, \u00een general, femeile au mai pu\u0163in tendin\u0163a de a comite un omor prin raportare la b\u0103rba\u0163i. Campbell (1991) a remarcat, \u00een urma investig\u0103rii a 10.000 de cazuri de omor \u00een 1988, c\u0103 femeile au atacat \u00een propor\u0163ie de 10,5%, iar b\u0103rba\u0163ii \u2013 89,5%; femeile au comis numai 6,8% din totalul omuciderilor \u00een afara familiei, dar erau responsabile pentru 40,7% din omorurile comise \u00een spa\u0163iul domestic (omorul so\u0163ilor). Totu\u015fi o mic\u0103 parte din femeile abuzate \u00eencheie violen\u0163a prin omor\u00e2rea agresorilor lor. Cercet\u0103torii (Engel, 1994; Browne, 1987, Haley, 1992) caut\u0103 s\u0103 descopere acei factori care diferen\u0163iaz\u0103 femeile abuzate care ucid de cele abuzate care nu trec la act, identific\u00e2nd urm\u0103torii factori : frecven\u0163a incidentelor violente, severitatea atacurilor, amenin\u0163\u0103rile cu moartea din partea b\u0103rba\u0163ilor, amenin\u0163\u0103rile femeilor c\u0103 se vor sinucide, folosirea de c\u0103tre b\u0103rba\u0163i a drogurilor \u015fi alcoolului, violul marital.<\/p>\n Factorii adi\u0163ionali sunt considera\u0163i prezen\u0163a armelor \u00een cas\u0103 \u015fi amenin\u0163area cu moartea copiilor de c\u0103tre b\u0103rbat. S-a ar\u0103tat c\u0103 femeile care \u015fi-au ucis partenerii de via\u0163\u0103 au fost b\u0103tute mai frecvent, au suferit atacuri mai grave, au fost obiectul unei escalad\u0103ri a abuzului fizic. Se vorbe\u015fte chiar de sindromul femeii b\u0103tute. Este mai mare probabilitatea, \u00een cazul acestora s\u0103 fi fost violate sau abuzate sexual de so\u0163ii lor. Au tr\u0103it \u00eentr-un mediu \u00een care, de regul\u0103, arma era prezent\u0103, iar partenerii lor erau consumatori de alcool sau droguri. \u00cen plus, se pare c\u0103 sunt ceva mai \u00een v\u00e2rst\u0103, au un nivel de educa\u0163ie mai sc\u0103zut, sunt mai izolate social dec\u00e2t femeile b\u0103tute care nu ucid.<\/p>\n Teoriile feministe afirm\u0103 c\u0103 rela\u0163ia b\u0103rbat-femeie este construit\u0103 social pe o distribu\u0163ie inegal\u0103 a puterii de gender, femeile sunt devalorizate, violen\u0163a este cea mai vizibil\u0103 form\u0103 de control pe care b\u0103rbatul o exercit\u0103 asupra femeii. O femeie care se ap\u0103r\u0103 \u00eempotriva violen\u0163ei b\u0103rbatului desfid\u0103 mituri \u015fi idealuri culturale ale feminit\u0103\u0163ii. Femeia d\u0103 via\u0163\u0103, nu ia via\u0163\u0103, femeia este slab\u0103 \u015fi are nevoie de protec\u0163ia b\u0103rbatului, o femeie care-\u015fi ucide b\u0103rbatul este fie bolnav\u0103, fie are un comportament criminal deviant. O femeie b\u0103tut\u0103 care-\u015fi ucide b\u0103rbatul \u015fi care spune c\u0103 a fost \u00een legitim\u0103 ap\u0103rare \u00eencalc\u0103 prea multe norme, comunitatea o condamn\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 \u201eputea s\u0103-l p\u0103r\u0103seasc\u0103, nu s\u0103-l omoare\u201d. Dar trebuie \u015ftiut c\u0103 frica \u00een care tr\u0103ie\u015fte acest tip de femeie \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een experien\u0163ele trecute \u015fi poate fi considerat\u0103 p\u00e2n\u0103 la un punct rezonabil\u0103. Multe din aceste femei au un self-esteem sc\u0103zut, au porniri de tip masochist, sunt dependente sau ader\u0103 la credin\u0163ele tradi\u0163ionale despre familie \u015fi femeie, despre rolul ei, care sunt cel mai adesea bazate pe stereotipul puterii masculului. ( A.Palmer, 1987). Acest tip de femei \u00eenva\u0163\u0103 neputin\u0163a, dezvolt\u0103 tr\u0103s\u0103turi de personalitate care sunt urmarea mecanismelor defensive puse \u00een func\u0163iune pentru a face fa\u0163\u0103 situa\u0163iilor de conflict. Acestea Dar se pune o \u00eentrebare fireasc\u0103 : \u201eDe ce mai r\u0103m\u00e2n aceste femei cu agresorul lor? Poate pentru c\u0103 nu simt c\u0103 li se face o nedreptate, pentru c\u0103 nu v\u0103d nici o variant\u0103 de ie\u015fire din situa\u0163ie, sau poate c\u0103 nu suport\u0103 ideea c\u0103 nu sunt capabile s\u0103 se ridice la nivelul a\u015ftept\u0103rilor familiei, comunit\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103iesc. Sau poate pentru c\u0103 femeile b\u0103tute, agresate verbal sau emo\u0163ional au un comportament asem\u0103n\u0103tor ostaticilor: simt c\u0103 supravie\u0163uirea lor depinde de faptul c\u0103 \u00eentr-un fel sunt \u201especiale\u201d pentru persoana care le amenin\u0163\u0103 via\u0163a, dar de care nu pot sc\u0103pa. Iar, dac\u0103 vor sc\u0103pa, pot tr\u0103i toat\u0103 via\u0163a cu teama de a nu fi urm\u0103rite de partenerul agresor \u015fi de r\u0103zbunarea lui. De cele mai multe ori, c\u00e2nd o astfel de femeie cedeaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi omoar\u0103 partenerul violent, nu o face din r\u0103zbunare sau violen\u0163\u0103 r\u0103spuns, ci din cauza fricii c\u0103 furia lui a escaladat \u015fi \u00eei poate amenin\u0163a via\u0163a. Se poate aduce \u00een discu\u0163ie un model explicativ care presupune c\u0103 o femeie abuzat\u0103 \u00een mod constant \u00ee\u015fi creeaz\u0103 un profil psihologic aparte \u015fi care, \u00een anumite circumstan\u0163e, se manifest\u0103 prin agresivitate maxim\u0103 \u00eempotriva agresorului : uciderea acestuia. Dup\u0103 cum se poate observa, \u00een general, femeile sunt \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 omor\u00e2te de c\u0103tre so\u0163i , de\u015fi num\u0103rul crimelor comise de so\u0163ii este destul de mare. Este foarte important, \u00een stabilirea responsabilit\u0103\u0163ilor victimei, s\u0103 se cunoasc\u0103 istoricul rela\u0163iilor interpersonale intramaritale, frecven\u0163a \u015fi evolu\u0163ia conflictelor conjugale \u00een vederea evalu\u0103rii poten\u0163ialului conflictogen al diadei maritale, stabilirea responsabilit\u0103\u0163ii fiec\u0103ruia, fie el victim\u0103, fie agresor, la instalarea distorsiunilor func\u0163ionalit\u0103\u0163ii cuplului conjugal. C\u00e2nd femeia r\u0103spunde tratamentului abuziv la care este supus\u0103, agresiunea ei urm\u0103re\u015fte c\u00e2\u0163iva pa\u015fi : \u00eent\u00e2i se las\u0103 prad\u0103 sup\u0103r\u0103rii, furiei (furia \u00een\u0103bu\u015fe autocontrolul), dac\u0103 provocarea continu\u0103, furia cre\u015fte \u00een intensitate, femeia \u00eencepe mai \u00eent\u00e2i s\u0103 strige, apoi, intensitatea disconfortului emo\u0163ional fiind \u015fi mai mare, recurge la agresiuni fizice, ajung\u00e2ndu-se \u00een cazurile grave la omor\u00e2rea agresorului. \u00cen acel moment, femeia con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103, de\u015fi a \u00eenc\u0103lcat norma, este \u00een sf\u00e2r\u015fit liber\u0103. De fapt, nivelul crescut al frustr\u0103rii este cel care suscit\u0103 trecerea la actul agresiv. Ted Gurr (cf. R. Amirou, op.cit.p.37) arat\u0103 c\u0103, dac\u0103 nivelul de aspira\u0163ii al indivizilor nu este \u00eenso\u0163it de o ameliorare a vie\u0163ii lor, acolo apare violen\u0163a. Aceasta este \u015fi opinia lui Merton care a propus coonceptul de privare sau frustrare relativ\u0103, pentru a descrie Femeile care au suferit timp \u00eendelungat violen\u0163\u0103 fizic\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103 din partea partenerilor lor de via\u0163\u0103 au fost supuse de fapt unor evenimente care le-au traumatizat. Din punct de vedere psihanalitic, trauma a fost considerat\u0103 ca \u201eeveniment din via\u0163a subiectului ce se define\u015fte prin intensitatea sa, incapacitatea \u00een care se g\u0103se\u015fte subiectul de a-i r\u0103spunde \u00een mod adecvat, tulburarea \u015fi efectele patogene durabile pe care le provoac\u0103 \u00een organizarea psihic\u0103 (Laplanche, J.; Pontaks, J.B., 1994). Unii psihanali\u015fti consider\u0103 tulbur\u0103rile post-traumatice ca fiind cauzate de unele predispozi\u0163ii psihologice, iar traumatismele nu fac dec\u00e2t s\u0103 precipite debutul unei astfel de tulbur\u0103ri desemnate \u00een termeni psihanalitici ca \u201enevroz\u0103 post-traumatic\u0103\u201d. J.L.Herman (1992) include \u00eentre traumele de lung\u0103 durat\u0103, asociat\u0103 situa\u0163iei de captivitate, \u015fi abuzurile domestice, fie ele fizice sau emo\u0163ionale. Ne-am propus o trecere \u00een revist\u0103 a analizelor f\u0103cute privind omorul \u00een cadrul intrafamilial deoarece, a\u015fa cum se va vedea mai t\u00e2rziu, din investiga\u0163ia f\u0103cut\u0103 la penitenciarul T\u00e2rg\u015for a reie\u015fit c\u0103 majoritatea de\u0163inutelor au s\u0103v\u00e2r\u015fit astfel de infrac\u0163iuni \u00een cadrul domestic \u015fi au fost supuse violen\u0163elor \u00eenainte de depunerea \u00een penitenciar, at\u00e2t \u00een familia de origine c\u00e2t \u015fi \u00een familia proprie.<\/font><\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" un studiu foarte interesant din 2004: “Violenta domestica si criminalitatea feminina”: REZUMAT + STUDIU al carui titlu e insa inexact\/limitat. raportul cuprinde si sectiuni axate pe “criminalitatea feminina” si barbati ca “‘victime ascunse’ ale violentei domestice”, dar in mod neasteptat … Continue reading
\npartenerilor de via\u0163\u0103, mai ales \u00een situa\u0163ia \u00een care un astfel de studiu nu a existat \u00een Rom\u00e2nia, iar o astfel de investigare ar deschide \u00een timp o perspectiv\u0103 exhaustiv\u0103 asupra femeii criminal \u015fi a rela\u0163iilor conflictuale de cuplu.<\/p>\n
\ncomportamente criminale pentru a include criminalitatea intimit\u0103\u0163ii interpersonale, sociologii \u015fi psihologii sociali se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 nu se reconsider\u0103 violen\u0163a conjugal\u0103 \u00een noi accep\u0163iuni determinate de schimb\u0103rile sociale.<\/p>\n
\nb\u0103rba\u0163ii sunt \u0163inte ale violen\u0163elor, dar \u00een cele mai multe cazuri ei sunt \u0163inta agresiunii altor b\u0103rba\u0163i\u201d.Explica\u0163ia rezid\u0103 \u00een \u201cperpetuarea paradigmei domina\u0163iei masculine, care se manifest\u0103 \u00een fiecare societate, mai primitiv sau mai rafinat, \u00een func\u0163ie de datele \u015fi condi\u0163iile respectivei societ\u0103\u0163i \u201c.7 Violen\u0163a \u00eempotriva femeilor este o reflectare a rela\u0163iilor de putere inegale \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, servind perpetuarea acestor raporturi dezechilibrate \u015fi exprim\u0103, mai ales, a\u015fa cum vom vedea \u015fi din statisticile rom\u00e2ne\u015fti, existen\u0163a unei rela\u0163ii intime \u00eentre structurile de domina\u0163ie masculin\u0103 \u015fi violen\u0163a \u00een sefara sexualit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\nVD este ast\u0103zi un subdomeniu al cercet\u0103rii criminologice \u00een multe \u0163\u0103ri. \u00cen sfera de preocup\u0103ri ale \u015ftiin\u0163elor sociale din \u00eentreaga lume, ea s-a impus relativ recent, \u00eentre anii 1960-1970, r\u0103m\u00een\u00eend un teren de cercetare \u00een care conceptualiz\u0103rile suport\u0103 controverse \u015fi nepotriviri, iar opera\u0163ionalizarea, inclusiv abordarea statistic\u0103, \u00eent\u00eempin\u0103 dificult\u0103\u0163i legate de taxinomii care nu se valideaz\u0103 reciproc \u015fi de consensul privind defini\u0163iile de lucru.<\/p>\n
\n– violen\u0163a domestic\u0103\/abuz;
\n– violul, agresiunea \u015fi h\u0103r\u0163uirea sexual\u0103;
\n– mutil\u0103ri genitale \/sexuale \u015fi practici tradi\u0163ionale \u015fi\/sau culturale;
\n– trafic pentru exploatare sexual\u0103\/ sclavia domestic\u0103.<\/p>\n
\nCa atare, \u00eentruc\u00eet agresarea femeii de c\u0103tre partener nu este comparabil\u0103 cu orice comportament agresiv, pentru c\u0103 ea are loc \u00eentr-un context particular – victima se afl\u0103 frecvent \u00een proximitatea agresorului, care are acces \u00een mod continuu la ea -, includerea VD \u00een categoria larg\u0103 a agresiunii unei persoane asupra altei persoane este incorect\u0103, elimin\u00eend din defini\u0163ie chiar acele dimensiuni care \u00eei confer\u0103 o mai mare probabilitate \u015fi o particularizeaz\u0103. Mai mult dec\u00eet at\u00eet, atunci c\u00eend vorbim despre copii, statutul lor de victim\u0103 prezint\u0103 similarit\u0103\u0163i cu cel al femeii \u2013 de\u015fi este vorba de diferen\u0163a \u00eentre statul de major \u015fi cel de minor, \u00eentruc\u00eet contextul este de proximitate, agresorul are acces frecvent \u015fi direct la victim\u0103 \u015fi at\u00eet copiii, c\u00eet \u015fi femeile prezint\u0103 un grad ridicat de vulnerabilitate.<\/p>\n
\npersonal\u0103 cu agresorul.16 Se consider\u0103 c\u0103, \u00een acest tip de violen\u0163\u0103, victima este o femeie adult\u0103, partener\u0103 a agresorului fie prin uniune legitim constituit\u0103 \u2013 c\u0103s\u0103torie -, fie prin uniune consensual\u0103 \u2013 concubinaj. Ea este cea mai r\u0103sp\u00eendit\u0103, comun\u0103 form\u0103 de victimizare a femeii: \u201c\u00een Europa mor sau sunt grav agresate fizic \u00een fiecare an prin violen\u0163\u0103 domestic\u0103 mai multe femei dec\u00eet datorit\u0103
\ncancerului \u015fi accidentelor rutiere\u201d. (Recomandarea 1450 (2000) a Parliamentary Assembly.<\/p>\n
\nultimul se folose\u015fte uzual termenul de concubinaj). \u00cen acest fel, ob\u0163inem patru categorii de rela\u0163ii: ex-partener intim legal, ex-partener intim consensual, partener intim actual legal \u015fi partener intim actual consensual. Aceste categorii con\u0163in informa\u0163ie necesar\u0103 privind statutul psihosocial al partenerilor; men\u0163ionarea simplist\u0103 a termenului partener \u015fi, deci, renun\u0163area la
\nparticulariz\u0103rile aduse de cele patru categorii nu facilizeaz\u0103 interpretarea comportamentului agresorului \u015fi al victimei.
\nViolen\u0163a \u00een materie de gen este cea care afecteaz\u0103 femeile pur \u015fi simplu pentru c\u0103 sunt femei \u015fi aceast lucru include prejudiciile fizice, sexuale, emo\u0163ionale, orice form\u0103 de suferin\u0163\u0103 ca \u015fi de amenin\u0163are, presiune sau privare de libertate.<\/p>\n
\nMajoritatea evenimentelor de VD \u015fi VI nu apar \u00een statisticile oficiale nic\u0103ieri \u00een lume, dec\u00eet mai recent; informa\u0163ii mai rafinate g\u0103sim, mai ales, \u00een statistici furnizate de sondaje, date clinice, cercet\u0103ri neoficiale18, literatura de specialitate sau \u00een rapoarte ale unor ONG-uri.19<\/p>\n
\n(90.42%, adic\u0103 1165 din totalul de 1250), dar \u015fi procentul de victime-b\u0103rba\u0163i este mult mai mare dec\u00eet cel al victimelor-femei (74.5% fa\u0163\u0103 de 25.5%, respectiv 836 \u015fi 324 din totalul de 1160 victime). Cu alte cuvinte, b\u0103rba\u0163ii sunt mult mai reprezentativi numeric at\u00eet ca autori de omicid, c\u00eet \u015fi ca victime ale omucidului.<\/p>\n
\n\u00centruc\u00eet VD se manifest\u0103 \u00een rela\u0163iile \u00eentre indivizi apar\u0163in\u00eend celor dou\u0103 categorii de sex, exist\u0103 \u00een statisticile rom\u00e2ne\u015fti criteriul gen, specificat \u00een sens tradi\u0163ional de sex. Ca urmare a num\u0103rului crescut de persoane condamnate definitiv, cre\u015fte inevitabil at\u00eet num\u0103rul de b\u0103rba\u0163i, c\u00eet \u015fi cel de femei. Anul 1997 se relev\u0103 ca un an cu cel mai mare num\u0103r de condamna\u0163i definitiv pentru ambele sexe; dup\u0103 acest an, tendin\u0163a este de sc\u0103dere u\u015foar\u0103, cu excep\u0163ia anului 2000, c\u00eend are loc o cre\u015ftere a num\u0103rului de condamna\u0163i. Analiz\u00eend comparativ persoanele condamate definitiv, pe sexe28, se constat\u0103 c\u0103 situa\u0163ia criminalit\u0103\u0163ii masculine este mai grav\u0103 dec\u00eet cea a criminalit\u0103\u0163ii feminine: ea a fost \u00een anul 1990 de 7.7 ori mai mare dec\u00eet cea a femeilor, de 8.16 ori \u00een 1997 \u015fi de 7.6 ori \u00een
\nanul 2001. \u00cen acest fel, indiferent de dinamica popula\u0163iei feminine condamnate definitiv, criminalitatea este net superioar\u0103 \u00een mediul masculin, nu numai \u00een ceea ce prive\u015fte VD. Totu\u015fi, de\u015fi num\u0103rul de b\u0103rba\u0163i de\u0163inu\u0163i este mai mare dec\u00eet al femeilor, num\u0103rul lor a crescut \u00een perioada 1994-2002 de 1.28 ori, \u00een timp ce cel al femeilor a crescut de 2.5 ori. Num\u0103rul b\u0103rba\u0163ilor de\u0163inu\u0163i \u00een 2002 reprezenta 95.7% din totalul de\u0163inu\u0163ilor, iar restul de 4.3% era reprezentat de popula\u0163ie feminin\u0103. \u00cen acest fel, evolu\u0163ia criminalit\u0103\u0163ii feminine trebuie privit\u0103 ca un fenomen \u00een ascensiune.<\/p>\n
\nfiind mai ales reprezentat\u0103 de violen\u0163a stradal\u0103 sau \u00een alte spa\u0163ii publice.<\/p>\n
\nfrecvente de atingere insistent\u0103 a unor p\u0103r\u0163i ale corpului, trei din patru fete au suferit cel pu\u0163in o form\u0103 de abuz verbal, iar 18% dintre fete sunt implicate \u00een rela\u0163ii personale sau intime cu parteneri care le abuzeaz\u0103 emo\u0163ional.<\/p>\n
\nindivid la individ. Cre\u015fterea vizibilit\u0103\u0163ii sociale a abuzurilor este necesar\u0103 pentru ca actele de violen\u0163\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00een\u0103 \u201cascunse\u201d. Femeile trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 nevoia de a face vizibil\u0103 violen\u0163a masculin\u0103 \u015fi de a fi receptive la problemele altor femei. Respingerea oric\u0103rei forme de violen\u0163\u0103 \u015fi de abuz de putere reprezint\u0103 un mod con\u015ftient de a respinge violen\u0163a masculin\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva femeilor.<\/p>\n
\n– \u00centre VD \u015fi abuzul feminin se pune semnul de egalitate: to\u0163i b\u0103rba\u0163ii sunt agresori \u015fi toate victimele sunt femei sau, cu alte cuvinte, agresorii sunt numai b\u0103rba\u0163i, iar victimele sunt numai femei; unii autori consider\u0103 c\u0103 suprareprezentarea criminalit\u0103\u0163ii masculine face ca aten\u0163ia s\u0103 fie \u00eendreptat\u0103 \u00een mod incorect asupra b\u0103rbatului, merg\u00eend p\u00een\u0103 la asimilarea\/asocierea aproape exclusiv\u0103 a criminalului serial cu b\u0103rbatul41;
\n– Se fac referiri frecvente la blamarea victimei, victima-b\u0103rbat faciliteaz\u0103, precipit\u0103 sau provoac\u0103 agresorul-femeie, f\u0103c\u00eend-o s\u0103 ac\u0163ioneze violent;
\n– Victime-b\u0103rba\u0163i exist\u0103 numai \u00een m\u0103sura \u015fi cazul \u00een care victimele-femei r\u0103spund la violen\u0163a masculin\u0103 ca reac\u0163ie de autoap\u0103rare, devenind astfel agresoare.<\/p>\n
\nsentimentul c\u0103 nu are alte op\u0163iuni valabile. Calea abordat\u0103 de femeie \u00eel determin\u0103 pe b\u0103rbat s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ea \u00ee\u015fi asum\u0103 o parte din vin\u0103 pentru ac\u0163iunile lui, ceea ce-l face s\u0103 se simt\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163it \u00een abuzarea ei. Din p\u0103cate, statisticile arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 cale este complet gre\u015fit\u0103, deoarece mare parte din femei ajung s\u0103 moar\u0103 \u00een fiecare an din cauza b\u0103t\u0103ilor la care sunt supuse, chiar dup\u0103 ce au \u00eencercat \u00een final s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 partenerul violent, sau ajung s\u0103 omoare pentru a sc\u0103pa de furia care se abate asupra lor, \u00eentr-un moment de declic mental, c\u00e2nd autocontrolul se apropie de zero. (Leonore Walker, 1989) Este adev\u0103rat c\u0103 multe omoar\u0103 \u00een legitim\u0103 ap\u0103rare, dar sunt \u015fi altele care omoar\u0103 c\u00e2nd nu are loc vreun episod violent, brusc, victima, care este femeia at\u00e2t de \u00eendelung abuzat\u0103, trece grani\u0163a \u015fi devine ea agresorul. Se petrece ceea ce s-ar putea numi acel fenomen de transgresare, de schimbarea brusc\u0103 \u015fi aproape nea\u015fteptat\u0103 a rolurilor.<\/p>\n
\nsunt cu at\u00e2t mai persistente cu c\u00e2t durata rela\u0163iei violente (fie \u00een familia de origine, fie \u00een cea proprie) a fost mai mare \u015fi fragilitatea psihic\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 \u00een copil\u0103rie este mai accentuat\u0103. Ele dezvolt\u0103 ne\u00eencredere \u00een sine, depresie. Au diferite probleme de comportament de tipul agresivit\u0103\u0163ii sau al pasivit\u0103\u0163ii la agresivitatea celor din jur, au probleme cu somnul. Frica, furia \u015fi sentimentul c\u0103 este prins\u0103 \u00eentr-o capcan\u0103, asociate abuzului poate conduce o femeie s\u0103 se r\u0103zvr\u0103teasc\u0103 \u00eempotriva agresorului.<\/p>\n
\nacest fenomen. <\/p>\n