{"id":680,"date":"2008-08-27T19:56:18","date_gmt":"2008-08-27T17:56:18","guid":{"rendered":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=680"},"modified":"2008-09-25T12:41:49","modified_gmt":"2008-09-25T10:41:49","slug":"joi-4-septembrie-orele-1800-deschiderea-spatiului-de-proiecte-feminisme","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=680","title":{"rendered":"Joi, 4 septembrie, orele 18:00, deschiderea Spatiului de proiecte – Feminisme"},"content":{"rendered":"

[EN] Opening of Project Feminisms<\/em><\/strong> – Histories, free spaces, participative democracy, economic justice<\/a><\/p>\n

image001.jpg<\/a>Istorii, spa\u0163ii libere, democra\u0163ie participativ\u0103, justi\u0163ie economic\u0103.<\/strong>
\nFeminisme.ro<\/strong><\/a>
\nPrin intermediul evenimentelor care vor avea loc \u00eentr-un Spa\u0163iu de proiecte \u00een Timi\u015foara, prin campanii \u00een spa\u0163iul public \u015fi prin intermediul unei cercet\u0103ri care va lua forma unei publica\u0163ii \u015fi a unui website, proiectul Feminisme<\/strong><\/em> va reflecta asupra \u00eentreb\u0103rilor \u015fi contextelor a diverse practici feministe, \u00een cadrul unor discu\u0163ii despre ce anume este relevant \u015fi ce anume este vizibil \u00een spa\u0163iul public.<\/p>\n

\u201eFeminism” e un cuv\u00e2nt dificil de folosit \u00een Rom\u00e2nia, \u00een prezent. De\u015fi politicile de emancipare a femeilor din anii ’50 au dus la o dezvoltare a mi\u015fc\u0103rii femeilor, mai t\u00e2rziu, \u00een timpul regimului lui Nicolae Ceau\u015fescu, “emancipare” \u015fi “feminism” au devenit doar ni\u015fte cuvinte goale care acopereau mor\u0163ile a mii de femei ca rezultat al politicii pronataliste. Dup\u0103 1989, \u00een perioada de tranzi\u0163ie \u015fi \u00een prezent, femeile \u015fi b\u0103rba\u0163ii care se declar\u0103 \u00een mod public ca fiind feministe\/femini\u015fti trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unor duble acuza\u0163ii. Pe de o parte, cuv\u00e2ntul poart\u0103 implica\u0163iile fostului regim comunist \u015fi pe de alt\u0103 parte, \u00een discursurile publice din prezent (\u00een marea lor majoritate conservatoare) feminismul este considerat \u00een general ca fiind un concept \u201eimportat din Vest” care nu are relevan\u0163\u0103 pentru societatea noastr\u0103 bazat\u0103 pe \u201etradi\u0163iile cre\u015ftine”.<\/p>\n

Ca o condi\u0163ie a integr\u0103rii \u00een Uniunea Europeana, Rom\u00e2nia a adoptat o serie de legi cu un con\u0163inut de gen: Legea pentru prevenirea \u015fi combaterea tuturor formelor de discriminare (2002), Legea egalit\u0103\u0163ii de \u015fanse dintre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i (2002), Legea pentru prevenirea \u015fi combaterea violen\u0163ei \u00een familie (2003). Adoptarea unei asemenea legisla\u0163ii este un pas important. Totu\u015fi faptul c\u0103 aceste legi au fost importate la un nivel pur legislativ, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00eenso\u0163ite de un cadru institu\u0163ional adecvat \u015fi faptul c\u0103 au fost adoptate ca urmare a unor presiuni externe \u015fi nu ca un c\u00e2\u015ftig al presiunilor f\u0103cute de societatea civil\u0103, de c\u0103tre cei c\u0103rora li se adreseaz\u0103, le diminueaz\u0103 eficacitatea \u015fi puterea de schimbare. Aceste legi reflect\u0103 fa\u0163a \u201edemocratic\u0103” a capitalismului. Aspecte cu un important con\u0163inut de gen, cum ar fi precaritatea, s\u0103r\u0103cia, migra\u0163ia, care au ca rezultat direct violen\u0163a \u015fi discriminarea, nu intr\u0103 sub inciden\u0163a acestor legi. Dac\u0103 consideri c\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00eentr-o societate \u00een care toate problemele cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de gen au fost cu succes normalizate, atunci problemele pe care le tr\u0103ie\u015fti devin doar e\u015fecul t\u0103u individual \u015fi nu au nici o relevan\u0163\u0103 mai general\u0103. Aparen\u0163a de normalitate pe care o dau aceste legi are un efect de desolidarizare \u00een condi\u0163iile unei societ\u0103\u0163i \u00een care toate fa\u0163etele vie\u0163ii sunt transformate \u00een m\u0103rfuri \u015fi \u00een care fiin\u0163ele \u015fi ideile sunt importante doar \u00een m\u0103sura \u00een care contribuie la acumularea de capital.<\/p>\n

O discu\u0163ie eficient\u0103 despre patriarhat poate fi f\u0103cut\u0103 doar \u00een m\u0103sura \u00een care este ar\u0103tat\u0103 leg\u0103tura dintre acesta \u015fi capitalism, \u00een m\u0103sura \u00een care sunt analizate rela\u0163iile de privilegii \u015fi putere pe care capitalismul global este structurat. O discu\u0163ie care s\u0103 se refere nu doar la enumerarea diferitelor feluri de oprimare ci \u015fi la responsabilitatea fiec\u0103ruia\/fiec\u0103reia dintre noi de a ne opune acestora.<\/p>\n

Feminisme<\/strong><\/em> este un instrument pentru interpretare \u015fi ac\u0163iune.<\/p>\n

Feminisme<\/strong><\/em> este o structur\u0103 care aduce \u00eempreun\u0103 diferite ini\u0163iative, cu diferitele lor scopuri \u015fi abord\u0103ri \u015fi care creeaz\u0103 o platform\u0103 pentru discu\u0163ii, interac\u0163iuni, alian\u0163e, pentru o multipl\u0103 definire a termenului de \u201efeminism”, nu ca o etichet\u0103 ci ca o baz\u0103 mobil\u0103 \u015fi flexibil\u0103 de interpretare \u015fi ac\u0163iune asupra realit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Feminisme<\/strong><\/em> este un proiect artistic izvor\u00e2nd din nevoia noastr\u0103 de a ne demonstra c\u0103 exist\u0103 alternative, c\u0103 exist\u0103 instrumente eficiente prin care o realitate v\u0103zut\u0103 \u00eentotdeauna ca un monolit, sufocant\u0103, atotcuprinz\u0103toare \u015fi de neschimbat, poate fi chestionat\u0103 \u015fi transformat\u0103. Chiar daca transformarea aceasta se construie\u015fte din gesturi m\u0103runte.<\/p>\n

Participan\u0163i\/e: Centrul CARE, Lovekills, Eva Egermann, Simina Guga, Reni Hofm\u00fcller, Vida Knezevi\u0107, Katharina Koch, Ladyfest Romania\/F.I.A., Ivana Marjanovi\u0107, Nita Mocanu, Emil Moise, Katharina Morawek, Joanne Richardson, \u015fi, la invita\u0163ia Galeriei Kontekst, Belgrad: Elke Auer, Eva Egermann, Ksenija Forca, Katharina Morawek, Danilo Prnjat, Jelena Radi\u0107, Esther Straganz, Julia Wieger.<\/p>\n

Proiect ini\u0163iat \u015fi coordonat de grupul h.arta<\/strong>, grup fondat de trei artiste (Maria Crista, Anca Gyemant \u015fi Rodica Tache) in 2001. Proiectele h.arta iau diferite formate (spa\u0163ii de proiecte, publica\u0163ii, filme video, ac\u0163iuni), referindu-se la subiecte cum ar fi producerea cunoa\u015fterii, (re)scrierea istoriilor, probleme de gen \u00een condi\u0163iile capitalismului global, etc, \u00een contextul diferitelor colabor\u0103ri cu persoane \u015fi grupuri din variate domenii.<\/p>\n

Proiect realizat cu sprijinul: ERSTE Stiftung, Kultur Kontakt Austria, Administra\u0163ia FCN, Consiliul Local Timi\u015foara, Consiliul Jude\u0163ean Timi\u015f, Autoritatea Na\u0163ional\u0103 pentru Tineret, Centrul Cultural German Timi\u015foara, Oesterreichischen Kulturforum.<\/p>\n

Feminisme este o continuare a Project Space, din cadrul proiectului Spa\u0163iul Public Bucure\u015fti | Public Art Bucharest 2007, curat de Marius Babias \u015fi Sabine Hentzsch (www.spatiul-public.ro<\/a>).<\/em><\/p>\n

PROGRAMUL<\/strong><\/a> (PDF)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[EN] Opening of Project Feminisms – Histories, free spaces, participative democracy, economic justice Istorii, spa\u0163ii libere, democra\u0163ie participativ\u0103, justi\u0163ie economic\u0103. Feminisme.ro Prin intermediul evenimentelor care vor avea loc \u00eentr-un Spa\u0163iu de proiecte \u00een Timi\u015foara, prin campanii \u00een spa\u0163iul public \u015fi … Continue reading →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4,9,30,41,3,23,35,16,13,36,2,7],"tags":[],"class_list":["post-680","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anunturiannouncements","category-critica-sociala","category-diy","category-english","category-feminism","category-grassroots-organizing","category-intersectionalities","category-ladyfest-ro","category-publications","category-religion","category-01romana","category-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/680","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=680"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/680\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=680"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=680"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=680"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}