{"id":394,"date":"2007-07-16T12:47:45","date_gmt":"2007-07-16T10:47:45","guid":{"rendered":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=394"},"modified":"2010-03-27T14:44:15","modified_gmt":"2010-03-27T12:44:15","slug":"zina-lf-ro2-ecofeminism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=394","title":{"rendered":"[zina lf-ro#2] Ecofeminism"},"content":{"rendered":"

The animals of the earth exist for their own reasons. They were not created for humans any more than women were created for men, or blacks for whites.<\/em> — Alice Walker
\nNotiunea de \u201eecofeminism\u201d poate fi descrisa cel mai bine ca o umbrela pentru diverse teorii si practici ce tin deopotriva de feminism si ecologism, bazate pe constientizarea relatiei dintre felul in care atat femeile cat si animalele sunt \u201ealterizate\u201d de ideologia dominanta pentru a justifica gama de atitudini patriarhale la care ele sunt supuse conform traditiilor si conventiilor socio-culturale. Critica ecofeminista puncteaza ca dezumanizarea femeilor si altor grupuri de oameni va exista si va functiona in societate atata timp cat consideram ca \u201ealte\u201d fiinte sunt automat la dispozitia oamenilor asa incat noi, cei din oficiu \u201esuperiori\u201d, sa gasim scuze pentru a nu ne comporta etic si echitabil fata de cei \u201einferiori\u201d, pentru a nega drepturile acestor fiinte si a ne folosi de ele oricum gasim de cuviinta in propriile noastre interese. Ideea e ca exploatarile se intrepatrund si nu pot fi separate sau eliminate altfel decat impreuna; iar societatea patriarhala si ierarhica depinde de dominatia fata de tot ce este privit ca fiind \u201eaproape de natura\u201d si deci considerat inferior si exploatabil: femeile (si in diferite contexte orice categorie de fiinte umane \u201ede rangul al doilea\u201d \u2013 persoane de culoare, din tari ale estului si sudului global, din medii rurale…) ca si animalele, resursele din natura si mediul in general.
\nScopurile principale ale feminismului nu sunt aceleasi cu cele asociate de obicei cu feminismul liberal. Ecofeministele(-istii) nu urmaresc o simpla egalitate a femeilor cu barbatii, ci o schimbare radicala ce presupune, printre altele, eliberarea femeilor ca femei si recunoasterea valorii unor activitati traditional asociate cu femeile (cum are fi cele din sfera domestica). O problema care intervine aici este ca prin accentul pus pe revendicarea de catre femei a unor aspecte ale \u201efeminitatii\u201d traditionale, ecofeminismul poate insemna o intarire a stereotipurilor opresive si tinde spre esentializarea sexelor. Sau nu.<\/p>\n

Femeile si natura<\/strong>
\n
\nIn societati vestice, femeile sunt tratate ca fiind inferioare barbatilor, \u201cnatura\u201d e tratata ca fiind inferioara \u201cculturii\u201d si fiintele umane sunt considerate ca fiind separate, si in general superioare, fata de tot ce tine de mediul inconjurator.
\nDe-a lungul istoriei, in special de la Descartes si Iluminism incoace, natura a fost denigrata pe baza asocierii cu femeile (si viceversa); una din primele trasaturi \u201cfeminine\u201d este relatia stransa si inevitabila cu natura, spre deosebire de felul in care barbatii sunt definiti ca luptandu-se constant pentru a se indeparta de natura si de a controla \u201cinstinctele animalice\u201d (si pe ale lor proprii si pe ale femeilor), pentru binele societatii \u201ccultivate\u201d. Faptul ca femeile sunt cele care nasc si traditional cresc copiii este considerat o baza fiziologica pentru relegarea lor la ceea ce tine de natura. De asemenea, legatura dintre ciclul menstrual si cel lunar se foloseste ca evidenta pentru faptul ca femeile sunt mai aproape de tot ce tine de trup si de ritmurile naturale. Imaginea \u201cfemeii pre-menstruale\u201d ca fiind irationala si hiper-emotionala sau cea a femeii \u201cisterice\u201d (cu intreaga istorie a isteriei fiind considerata o \u201cboala a uterului\u201d), exemplifica aceasta asociere culturala\/ideologica intre femei, trup, natura si irational (sau non-rational).
\nEcofeminismul se axeaza pe aceste conexiuni si felul in care sunt plasate social si cultural pe o scara de valori subinteleasa, analizand felul in care, la nivel practic, ele se traduc prin desconsiderarea si oprimarea \u201cfemeilor\u201d si \u201cnaturii\u201d ca ceva firesc si inevitabil.
\nConform analizei ecofeministe, societatea patriarhala este construita pe patru stalpi interdependenti: sexismul, rasismul, exploatarea economica si distrugerea mediului. Nu numai femeile sunt descrise ca fiind \u201cmai aproape de natura\u201d: rasele si clasele sociale defavorizate sunt si ele asociate cu natura.
\n\u201cGenul, clasa economica, rasa si natura trebuie teorizate impreuna daca vrem sa depasim aceste opresiuni\u2026 Fiind constienti de felul in care opresiunea in general se concentreaza pe \u2018corporalitate\u2019, putem teoriza si alte opresiuni cum ar fi cele pe baza de varsta, dizabilitate si sexualitati alternative. Ecofeminismul e remarcabil pentru potentialul sau ca teorie de eliberare radical inclusiva.\u201d (ecofem.org)<\/em>
\nEcofeminismul ofera o analiza deosebit de utila a relatiilor de putere, impotrivindu-se la un nivel fundamental oricarei forme de autoritate. Accentul este pe impartasire, inclusiv a puterii, pe conceptul de \u201cputere-impreuna-cu\u201d in loc de definitia conventionala de \u201cputere asupra\u201d, prin manipulare si control.<\/p>\n

Dualism patriarhal <\/strong> <\/p>\n

Majoritatea tipurilor de ecofeminism depind de o analiza istorica a ideologiilor. Potrivit acestei analize, opresiunea naturii si a femeilor a aparut odata cu inceputurile organizarii societatilor umane pe baza unui sistem ideologic si socio-cultural numit \u201cpatriarhat\u201d, acum aproape 5000 de ani.
\nGandirea vestica patriarhala se bazeaza pe \u201cdualism\u201d, un mecanism de organizare a lumii prin impartirea conceptelor in perechi cu poli diametrali opusi: mintea este separata de trup, spiritul de materie, barbatul de femeie, cultura de natura. Cealalta caracteristica esentiala a dualismului patriarhal este desemnarea unuia din acesti poli din fiecare pereche de concepte ca fiind superior celuilalt la modul absolut. Pe baza acestui mecanism, \u201ccelalalt\u201d este uneori demonizat si intotdeauna discriminat. Definitiile pentru si relatiile dintre conceptele de la cei doi poli sunt complexe si se alimenteaza reciproc. Este interesant de observat ca grupurile oprimate in societate sunt sistematic asociate cu trupul si nu cu mintea, prezentate ca detinand cel mult o inteligenta intuitiva dar fiind emotionale, nu rationale. <\/p>\n

Forma clasica a acestei paradigme duce la urmatoarea ierarhie de valori:
\no\tDumnezeu
\no\tBarbatul
\no\tFemeia
\no\tCopiii
\no\tAnimalele
\no\tNatura
\nAceasta ierarhie arata foarte clar prejudecatile comune ale sexismului si \u201cspeciismului\u201d. Multe aspecte ale rasismului, clasismului si imperialismului opereaza cu ajutorul aceleiasi ierarhii.
\nSistemul de valori patriarhal pune pret pe inclinatii \u201cmasculine\u201d cum ar fi cele spre rational si analitic si socoteste ca trasaturile \u201cfeminine\u201d, emotionale si intuitive, sunt pasive, slabe si irationale si deci inferioare. Trasaturi cum ar fi pasivitatea, slabiciunea si irationalitatea nu sunt pozitive sau negative in sine, dar sunt considerate astfel in limitele dualismului specific ideologiei patriarhale. Un exercitiu interesant este sa constientizezi felul in care privesti personal aceste trasaturi.
\nUnii teoreticieni au sugerat ca aceasta desconsiderare a \u201cceluilalt\u201d este motivata de teama de natura si de mortalitate, iar femeile constituie o amenintare din cauza legaturii lor biologice cu inceputul vietii, ce duce imediat cu gandul la faptul ca suntem muritori.
\nIdeea de \u201cnatura\u201d a inceput sa fie considerata inferioara odata ce a fost conceptualizata ca antonim la \u201ccultura\u201d. (\u201cNatura este definita ca separata si subordonata \u201comului\u201d, in loc sa fie un tot care incorporeaza si umanitatea.\u201d<\/em> – Rosemary Radford Reuther) Ecofeminismul, pe de alta parte, impune o critica radicala a categoriilor \u201cnatura\u201d si \u201ccultura\u201d si totodata cauta sa revendice calitatile acelor entitati aflate la polul inferior al dihotomiilor patriarhale. Iar trasaturi \u201cfeminine\u201d cum ar fi cooperarea, grija, sprijinul acordat altora, non-violenta si senzualitatea sunt printre cele mai potrivite pentru o societate care pune pret pe mediul inconjurator.
\nUnele ecofeministe considera ca anumite trasaturi traditional \u201cmasculine\u201d cum ar fi competitivitatea, individualismul, increderea in sine, calitatile de lider si intelectualitatea sunt valoroase in contextul potrivit si utile, alaturi de calitati \u201cfeminine\u201d, pentru o persoana echilibrata.
\nCritica feminista fata de patriarhat nu este un atac intelectual asupra barbatilor. Majoritatea feministelor nu vad barbatii ca \u201cdusmani\u201d. Patriarhatul inseamna un anumit mod de a gandi de care se poate folosi oricine, indiferent de sex, iar ecofeminismul poate constitui un teren comun de reactie la status quo pentru femei si barbati.
\nO critica strans legata de ecofeminism priveste conceptul de \u201csine\u201d caracteristic constiintei umane moderne, care tinde sa imparta lumea intr-un sine izolat si \u201caltii\u201d. Astfel, ecofeminismul puncteaza faptul ca omul modern analizeaza lumea ca fiind alcatuita din unitati discrete, cu sinele \u201cinauntru\u201d, in centru, si tot restul undeva \u201cafara\u201d.
\nAceasta mentalitate si mod de a analiza lucrurile incurajeaza notiunea ca natura din jurul nostru este un sistem mecanic pe care oamenii au mana libera sa il exploateze. Dupa modelul cartezian, toate fiintele si natura in general sunt doar niste masini, lipsite de dreptul la autonomie si integritate \u2013 aceste drepturi revenind selectiv numai oamenilor, care au \u201csuflet\u201d si constiinta. Iar din moment ce conceptul de \u201com\u201d are un standard masculin si femeile sunt vazute ca \u201caltele\u201d, ele, impreuna cu natura, sunt ceva de manipulat si controlat.
\nPentru a contracara relatiile dominate de valori care tin de control si opresiune, ecofeminismul pune accentul pe interdependenta intregii firi, pe rolul umanitatii ca parte din ecosistem si pe avantajele potentiale oferite de natura non-ierarhica a unui sistem in care toate partile componente se influenteaza reciproc.<\/p>\n

Problema esentialismului <\/strong> <\/p>\n

Nu toate ecofeministele au acelasi raspuns la intrebarea daca trasaturile \u201cmasculine\u201d si \u201cfeminine\u201d sunt congenitale si specifice fiecarui sex sau mai degraba sunt caracteristici pe care toti oamenii, indiferent de sex, le au (sau pot avea) in comun. Anumite feministe (\u201cradical culturale\u201d), din care unele promoveaza idei ecofeministe, sunt de parere ca femeile sunt biologic (\u201cesential\u201d) mai inclinate spre grija fata de altii, atitudini pacifiste, cooperative si mai apropiate de natura decat barbatii; ca Mary Daly, ele vad in acest fapt speranta ca, daca se vor alinia cu \u201cnatura lor feminina\u201d femeile vor reusi sa creeze spatii libere de influenta patriarhala. Pentru multe ecofeministe, insa, \u201ccel mai util este sa ne gandim la intreaga gama de posibilitati \u2013 agresiune, grija, compasiune, cruzime, creativitate, pasivitate, etc. \u2013 ca fiind disponibile tuturor, fara distinctie pe baza de gen\u2026\u201d (Starhawk).
\nMajoritatea feministelor considera ca trasaturile pe baza carora femeile sunt numite \u201csexul slab\u201d sunt impuse social ca parte din strategia patriarhala de opresiune, dar ecofeminismul cauta sa conduca la o reevaluare pozitiva a acestor insusiri, care in patriarhat sunt considerate defecte. Ecofeminismul incurajeaza barbatii sa imbratiseze acele dimensiuni ale vietii ce tin de sfera \u201cdomestica\u201d sau \u201cprivata\u201d, compasiunea si grija pentru altii \u2013 pentru ca schimbarea relatiei intre barbati si femei si a celei dintre barbati si natura este la fel de importanta ca analiza si reevaluarea legaturii intre femei si natura. Majoritatea ecofeministelor(-istilor) sunt convinse(-si) ca barbatii au acelasi potential ca si femeile de a adopta o constiinta ecologica, desi trebuie sa depuna mai mult efort pentru a imbratisa acele valori in societatea in care traim. <\/p>\n

Revizitarea istoriei<\/strong><\/p>\n

Multe ecofeministe cred ca au fost vremuri (inainte de vreo istorie scrisa, cu 250 000 de ani in urma) cand oamenii pretuiau cooperarea, nu competitia. Pe atunci, zeitatile erau preponderent feminine si in general organizarea societatilor avea la centru femeile, iar ecofeministele sunt de parere ca putem invata multe de la aceste societati pre-patriarhale.<\/p>\n

Desi multe ecofeministe considera ca patriarhatul este la baza disfunctionalitatii umane, teoreticiene ca Chellis Glendinning cred ca separarea noastra de natura s-a petrecut acum 20 000 de ani, cand oamenii au inceput sa treaca de la cultura de vanator\/culegator la domesticirea plantelor si animalelor.
\nAlte ecofeministe se axeaza pe schimbarea de ideologie adusa de Iluminismul european in secolul XVIII; de exemplu, in The Death of Nature<\/em><\/u>, Carolyn Merchant descrie felul in care cosmologia organica, ce asigurase pana atunci o protectie a naturii, a fost rasturnata de revolutiile stiintifice si culturale ale Iluminismului si analizeaza obsesia fata de \u201cprogres\u201d a ideologiei stiintifice, tehnologice si capitaliste a ultimelor doua sute de ani. In Women and Nature<\/em><\/u>, Judith Plant mentioneaza ca metaforele \u201corganice\u201d folosite de cultura occidentala pre-industriala pentru a explica sinele, societatea si natura serveau ca \u201crestrictii culturale\u201d pentru ca Terra era privita ca o fiinta vie. Dar revolutia stiintifica a inlocuit aceste metafore cu unele \u201cmecanice\u201d si in imaginatia colectiva Universul a devenit o masina iar natura a inceput sa fie vazuta ca obiect pentru folosinta oamenilor si nimic mai mult (Heidegger ofera o analiza detaliata a conceptului de natura ca resursa).<\/p>\n

Spiritualitate<\/strong><\/p>\n

Avand in vedere respectul profund pe care ecofeminismul il acorda non-linearului, non-rationalului si emotionalului, nu este surprinzator ca pentru multe ecofeministe spiritualitatea constituie un element important al acestei miscari. Feministele in general si ecofeministele in particular considera ca majoritatea religiilor sunt patriarhale si exemplifica preocuparea oamenilor cu ideea de a se ridica deasupra naturii prin intermediul culturii. Religiile dominante il descriu pe Dumnezeu ca fiind o fiinta transcendentala (deasupra lumii reale). In schimb, anumite ramuri ale ecofeminismului au fost influentate de asa numita \u201cspiritualitate a zeitei\u201d (pentru detalii, vezi despre Starhawk: http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Starhawk<\/a> si \u201cFeminitate si ocultism\u201d de Mihaela Frunza: http:\/\/www.jsri.ro\/old\/html%20version\/index\/no_5\/mihaelafrunza-articol.htm<\/a>). <\/p>\n

Alte influente\/idei asociate:<\/strong> <\/p>\n

Bioregionalism (http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Bioregionalism<\/a>) si Ecologie de profunzime (http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Deep_Ecology<\/a>)
\nCateva nume ecofeministe:<\/strong> Vandana Shiva, Arundhati Roy (Narmada Bachao Andolan), Marie Haisova (Agentura GAIA), Carol Adams (The Sexual Politics of Meat<\/em><\/u>), Winona LaDuke, Judi Bari (Earth First!), Dawn Moncrief (FARM), Roger S. Gottlieb<\/p>\n

Referinte:<\/strong>
\n– Sursa principala: text-sinteza @ the green fuse, o resursa de filosofie ecologista (http:\/\/web.archive.org\/www.thegreenfuse.org\/ecofem.htm<\/a>)
\n– \u201cWhat is ecofeminism anyway\u201d @ EVE (Ecofeminist Visions Emerging) Online, Cat & Colleen McGuire (http:\/\/eve.enviroweb.org\/what_is\/main.html<\/a>)
\n– Ecofem.org<\/a>
\n– In limba romana, a se vedea cartea Despre natura, femei si morala<\/u> de Mihaela Miroiu (Polirom, 2002) [Continut: Despre schismele originare \u2022 Elitism, sexism si speciism in morala \u2022 Etici feministe \u2022 Etici ginomorfice \u2022 Ecofeminismul si problema naturalizarii]<\/p>\n

Cateva exemple de actiuni ecofeministe<\/strong> (de la inceputul anilor 1990; sursa: EVE ONLINE<\/em>)
\n\u25cf Wangari Maathai’s formation of the Green Belt Movement in Kenya in which rural women planted trees as part of a soil conservation effort to avert desertification of their land;
\n\u25cf The women of Greenham Common Peace Camp in England whose over ten-year presence was instrumental in the removal of nuclear missiles there;
\n\u25cf Mohawk women along the St. Lawrence River who established the Akwesasne Mother’s Milk Project to monitor PCB toxicity while continuing to promote breastfeeding as a primary option for women and their babies;
\n\u25cf Judi Bari’s bringing together labor and environmental groups in Northern California to save the remaining five percent of old growth redwood forests from corporate logging;
\n\u25cf Artist Helene Aylon’s Sister Rivers performance ritual in which Japanese women placed rice, seeds, and soil from Hiroshima and Nagasaki in pillowcases and floated the artwork down the Kama River;
\n\u25cf Bernadette Cozart, a gardener and founder of the Greening of Harlem, who organizes diverse community groups in Harlem to transform vacant garbage-strewn lots into food and flower gardens;
\n\u25cf Lois Gibbs’ exposure of Love Canal as a toxic waste site, and her founding of the Citizens Clearinghouse for Hazardous Waste to share tactical skills with local environmental groups<\/em><\/p>\n

[Ruxi]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

The animals of the earth exist for their own reasons. They were not created for humans any more than women were created for men, or blacks for whites. — Alice Walker Notiunea de \u201eecofeminism\u201d poate fi descrisa cel mai bine … Continue reading →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[19,9,22,18,3,35,8,31,36,21,2,26,15],"tags":[],"class_list":["post-394","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-animal-rights","category-critica-sociala","category-economic-justice","category-environment","category-feminism","category-intersectionalities","category-links","category-menmale-allies","category-religion","category-research","category-01romana","category-sexuality","category-zina-lf-ro-2"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/394","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=394"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/394\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1322,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/394\/revisions\/1322"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=394"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=394"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=394"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}