{"id":2779,"date":"2015-03-08T08:37:23","date_gmt":"2015-03-08T06:37:23","guid":{"rendered":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=2779"},"modified":"2019-10-31T15:19:59","modified_gmt":"2019-10-31T13:19:59","slug":"8-martie-2015-reimaginand-feminismul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=2779","title":{"rendered":"8 martie 2015 – reimaginand feminismul"},"content":{"rendered":"

Reimagin\u00e2nd feminismul de ziua interna\u021bional\u0103 a femeilor<\/span><\/strong>
\n(Reimagining feminism on International Women’s Day<\/a>)<\/p>\n

de Harsha Walia<\/strong><\/p>\n

\u00cen fiecare diminea\u021b\u0103 \u00eei citesc fiicei mele de un an dintr-un fabulos abecedar pentru copii. C\u00e2nd ajungem la litera F, spunem: \u201cF vine de la Feminist\u0103, Vrem s\u0103 fim pl\u0103tite egal\u201d. Desigur, o carte pentru copii este limitat\u0103 \u00een c\u00e2t de bine poate exprima o analiz\u0103 cu mai multe niveluri de nuan\u021be, dar uneori m\u0103 \u00eentreb c\u00e2t de relevant\u0103 este aceasta articulare a unei versiuni particulare de feminism pentru ea.<\/p>\n

Feminismul liberal dominant a cerut \u00een mod uzual drepturi egale pentru femei. Chiar \u0219i valurile ulterioare care au adus cu ele o reprezentare mai larg\u0103 a diverse femei si persoane trans \u00een acela\u0219i cadru feminist rareori au schimbat premiza \u201cegalit\u0103\u021bii\u201d ca prim\u0103 for\u021b\u0103 de organizare feminist\u0103, l\u0103s\u00e2nd astfel nechestionat\u0103 rela\u021bia dintre heteropatriarhat \u0219i alte structuri de putere sociale, economice \u0219i politice. Pariarhatul nu este secundar capitalismului \u0219i imperialismului; bazele pe care capitalismul, colonialismul \u0219i violen\u021ba statului sunt structurate \u00een rela\u021bie cu, \u0219i prin patriarhat. Femeile marginalizate, asfel, nu \u00eendur\u0103 numai violen\u021ba de gen la cote ridicate, ci o \u0219i \u00eendur\u0103m \u00eentr-un mod calitativ diferit.<\/p>\n

Feminismul: prieten sau inamic al statului?<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultimul deceniu a ap\u0103rut o explozie de dezbateri despre strategiile feministe \u00eempotriva violen\u021bei care se bazeaz\u0103 pe stat. Strategii anti-violen\u021b\u0103, precum legi de condamnare mai dure \u0219i cre\u0219terea activit\u0103\u021bii poli\u021biei, au fost criticate pentru contribu\u021bia la criminalizarea care deja afecteaz\u0103 \u00een mod dispropor\u021bional comunit\u0103\u021bile de culoare, comunit\u0103\u021bile s\u0103race \u0219i persoanele trans.<\/p>\n

Este clar c\u0103 statul nu este interesat de protejarea femeilor care se ap\u0103r\u0103 ele \u00eensele \u00eempotriva heteropatriarhatului \u0219i violen\u021bei transfobe, a\u0219a cum cazurile recente ale Marissei Alexander \u0219i lui CeCe McDonald au demonstrat, ambele femei afro-americane care au fost \u00eencarcerate pentru c\u0103 s-au ap\u0103rat de violen\u021ba \u00eentre parteneri \u0219i, respectiv, violen\u021ba transfob\u0103. O list\u0103 de informa\u021bii<\/a> despre femei agresate \u00een inchisorile din SUA arat\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la 90 la suta din femeile \u00eenchise la momentul de fa\u021b\u0103 pentru crime cu victime b\u0103rba\u021bi erau agresate de b\u0103rba\u021bii respectivi.<\/p>\n

Femeile victime ale violen\u021bei care ajung la \u00eenchisoare fac parte dintr-o tendin\u021b\u0103 mai larg\u0103 de \u00eencarcerare a femeilor indigene \u0219i femeilor afro-americane, femei care sunt implicate \u00een bande de strad\u0103, lucr\u0103toare sexuale, femei trans \u0219i femei imigrante. \u00cencarcerarea femeilor afro-americane \u00een SUA a crescut cu 828 la suta \u00een cinci ani. \u00cen Canada, reprezentarea femeilor indigene \u00een \u00eenchisori a crescut cu aproape 90 la sut\u0103<\/a> \u00een ultimul deceniu. Pentru femei migrante \u0219i femei f\u0103r\u0103 statut legal, raportarea abuzurilor sexuale duce de multe ori la deportare, iar Canada a introdus recent o politic\u0103 de reziden\u021b\u0103 permanent\u0103 condi\u021bional\u0103 care ad\u00e2nce\u0219te \u0219i mai mult vulnerabilitatea femeilor migrante. Aceast\u0103 criminalizare, \u00eencarcerare \u0219i deportare a femeilor si persoanelor trans este violen\u021b\u0103 de gen comis\u0103 de c\u0103tre stat.<\/p>\n

Feminismul: \u00eempotriva, sau \u00een serviciul imperalismului?<\/strong><\/p>\n

La nivel global, feminismul vestic a fost complice cu imperiul rasializat. \u00cen ciuda faptului c\u0103 ocup\u0103rile militare distrug vie\u021bile femeilor \u0219i copiilor, \u0219i a \u00eenregistr\u0103rii violului drept instrument principal \u00een r\u0103zboi, multe organiza\u021bii feministe sprijin\u0103 interven\u021biile imperialiste. De la mitul mai vechi al \u201cpericolului galben\u201d care avertiza \u00eempotriva b\u0103rba\u021bilor migran\u021bi din Asia ce puteau subjuga femeile albe cu ajutorului opiului, la justific\u0103rile contemporane pentru ocuparea Afghanistanului drept misiune de eliberare a femeilor musulmane, Gayatri Chakravorty Spivak descrie sprijinirea cruciadelor civilizatoare mascate drept solidaritate feminist\u0103, drept \u201cb\u0103rba\u021bi albi salv\u00e2nd femei de culoare de b\u0103rba\u021bii de culoare.\u201d<\/p>\n

Feminismul liberal lucreaz\u0103 \u00een slujba imperialismului cultural, esen\u021bializ\u00e2nd comunit\u0103\u021bile de culoare ca fiind prin excelen\u021b\u0103 barbare. Femeile \u0219i persoanele queer sunt presupuse ca fiind lipsite de puterea de a decide \u0219i ac\u021biona singure – for\u021bate s\u0103 poarte v\u0103lul, supuse crimelor de onoare, for\u021bate \u00een c\u0103s\u0103torii aranjate. \u00cen context post-9\/11, imperialismul cultural este evident \u00een dezbaterile despre gen \u0219i Islam care for\u021beaz\u0103 un feminism singular — secular \u0219i expresiv sexual, cu o \u00een\u021belegere liberal\u0103 a autonomiei — asupra femeilor \u0219i persoanelor queer de culoare. Legi ce interzic niqab-ul, de exemplu, \u021bintesc femeile Musulmane prin control public, crime motivate de ur\u0103 \u0219i supraveghere din partea statului. Scriind despre arhitectura feminismelor \u00een slujba imperialismului, Leila Ahmed afirm\u0103: \u201cFie \u00een m\u00e2inele b\u0103rba\u021bilor patriarhali sau a feministelor, ideile feminismului vestic au servit \u00een mod esen\u021bial la justificarea moral\u0103 a atacurilor asupra societ\u0103\u021bilor native, \u0219i perpetuarea no\u021biunii de superioritate atotcuprinz\u0103toare a Europei.\u201d<\/p>\n

Violen\u021ba colonial\u0103 genizat\u0103: P\u0103m\u00e2ntul e via\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere ca femeile indigene sufer\u0103 cele mai mari rate de violen\u021b\u0103 sexual\u0103, combaterea violen\u021bei de gen necesit\u0103 total\u0103 dedica\u021bie fa\u021b\u0103 de demontarea colonist-colonialismului. Aproape 1200 de femei indigene au fost ucise sau au fost date disp\u0103rute \u00een Canada \u00een ultimii 30 de ani. A\u0219a cum scrie<\/a> feminista indigen\u0103 Lee Miracle, \u201cNu e doar despre \u2018oprirea violen\u021bei\u2019, ci ordinea colonial\u0103 este \u00een sine o violare.\u201d<\/p>\n

Violen\u021ba genizat\u0103 este ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een colonist-colonialism: \u00een legi rasiste \u0219i heteropatriarhale cum ar fi Actul Indian, \u00een politicile de a capturare a copiilor, \u00een practicile prin care femei \u0219i tineri indigeni sunt \u00eenchi\u0219i cu o frecven\u021b\u0103 alarmant\u0103, \u00een \u00eencerc\u0103rile genocidale de a anihila legi indigene prin inse\u0219i corpurile femeilor, fetelor, persoanelor trans \u0219i \u201ccu dou\u0103 spirite\u201d indigene care \u00eentrupeaz\u0103 \u0219i aplic\u0103 suveranitatea indigen\u0103. \u00cen particular, ideologia sistemica ce sus\u021bine dreptul colonial asupra p\u0103m\u00e2nturilor indigene \u0219i dreptul de a le devasta este dus\u0103 mai departe de construc\u021bia colonial\u0103 a femeilor indigene ca disponibile sexual. Conform celor declarate de un judec\u0103tor din Manitoba \u00een timpul investiga\u021biilor \u00een cazul mor\u021bii unei tinere de 19 ani, Helen Betty Osborne: \u201cb\u0103rba\u021bii care au r\u0103pit-o pe Osborne considerau ca tinerele femei indigene sunt obiecte f\u0103r\u0103 vreo valoare uman\u0103 \u00een afara gratific\u0103rii sexuale\u201d.<\/p>\n

Colonist-colonialismul este fondat pe violen\u021bele pe baz\u0103 lipsei de consim\u021b\u0103m\u00e2nt liber, anterior \u0219i informat: \u201cviolabilitatea\u201d corpurilor femeilor indigene este legat\u0103 \u00eentr-o varietate de feluri de \u201cviolabilitatea\u201d, furtul \u0219i exploatarea p\u0103m\u00e2nturilor indigene.<\/p>\n

Urc\u00e2nd pe scar\u0103 pe spatele femeilor migrante<\/strong><\/p>\n

Un succes frecvent celebrat al mi\u0219c\u0103rii feministe liberale a fost intrarea femeilor \u00een c\u00e2mpul muncii pl\u0103tite. \u00cens\u0103 femeile migrante prest\u00e2nd munc\u0103 domestic\u0103 sunt cele care de fapt au facilitat intrarea acestor femei \u00een economia salarial\u0103.<\/p>\n

\u00cen Canada, Programul Live-In Caregiver (LCP) aduce predominant muncitoare migrante filipineze pentru a munci ca muncitoare domestice pentru familii din clasa de mijloc \u0219i bogate. Dat fiind statutul lor temporar, ele sunt o for\u021b\u0103 de munc\u0103 vulnerabil\u0103 \u0219i constant supus\u0103 la \u00eenc\u0103lcarea drepturilor de munc\u0103 \u0219i umane, inclusiv ore de munc\u0103 nepl\u0103tite sau \u00een exces, responsabilit\u0103\u021bi adi\u021bionale \u00een timpul slujbei, confiscarea documentelor de c\u0103l\u0103torie, nerespectarea intimit\u0103\u021bii, \u0219i agresiune sexual\u0103. A\u0219a cum o muncitoare migrant\u0103 domestic\u0103 remarc\u0103<\/a>: \u201c\u0218tim c\u0103 sub LCP suntem ca ni\u0219te sclave moderne care trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i a\u0219tepte eliberarea cel pu\u021bin doi ani.\u201d Libertatea unor femei depinde, astfel, de munca neliber\u0103, de cvasi-sclavie, a altor femei.<\/strong><\/p>\n

Dreptatea reproductiv\u0103 \u0219i munca emo\u021bional\u0103: Dincolo de economia salarial\u0103<\/strong><\/p>\n

Femeile sunt mai dispuse stratific\u0103rii \u00een muncile prost pl\u0103tite, \u00een special \u00een sectoare ca v\u00e2nz\u0103ri, servicii sociale, cur\u0103\u021benie, industria alimentar\u0103, birotic\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, ingrijirea copiilor, munc\u0103 domestica \u0219i asisten\u021b\u0103 medical\u0103. Aceste sectoare sunt subestimate \u0219i prost pl\u0103tite tocmai pentru c\u0103 reflect\u0103 (\u0219i reproduc) diviziunea genizat\u0103 a muncii care se g\u0103se\u0219te de obicei \u00een familie. A\u0219a cum scrie Andrea Smith, \u201cPatriarhatul este logica ce naturalizeaza ierarhia social\u0103\u201d.<\/p>\n

Capitalismul nu numai ca produce condi\u021biile pentru furtul de salarii \u0219i munca precar\u0103 dar — prin patriarhat ca un proces de \u00eent\u0103rire reciproc\u0103 — define\u0219te \u00een acela\u0219i timp \u0219i ce poate fi caracterizat drept munc\u0103 \u0219i leag\u0103 valoarea uman\u0103 de productivitatea muncii salariate.<\/p>\n

Mamele singure devin marginalizate ca \u201c\u0219omere\u201d \u0219i \u201cnecontribuante\u201d c\u00e2nd de fapt ele reproduc, a\u0219a cum observ\u0103 teoreticiana Silvia Federici, puterea de munc\u0103 ca surs\u0103 esen\u021bial\u0103 a acumul\u0103rii capitaliste. Pentru c\u0103 munca reproductiv\u0103 a fost naturalizat\u0103 ca munc\u0103 nepl\u0103tit\u0103 apar\u021bin\u00e2nd de femei, a ea a \u00eensemnat o subven\u021bie imens\u0103 pentru capitalism. Conform unor statistici date de economistul Raj Patel \u00een The Value of Nothing (Valoarea Nimicului), munca neremunerat\u0103 a femeilor este estimata la 11-15 trilioane de dolari, ceea ce \u00eenseamn\u0103 mai mult de jum\u0103tate din \u00eentreaga produc\u021bie economic\u0103 la nivel mondial.<\/p>\n

Mi\u0219c\u0103rile pentru dreptate reproductiv\u0103, deci, chestioneaz\u0103 presupunerea c\u0103 singura munc\u0103 valoroas\u0103 este cea care poate fi comodificat\u0103 \u0219i v\u00e2ndut\u0103 pe pia\u021b\u0103. Cele mai mari poten\u021biale transformatoare al feminismului se reg\u0103sesc \u00een valorizarea muncii rela\u021bionale care ne men\u021bine comunit\u0103\u021bile \u0219i manifest\u0103 responsabilit\u0103\u021bile pe care le avem unii fa\u021b\u0103 de al\u021bii: ingrijirea, administrarea p\u0103m\u00e2ntului \u0219i munca emo\u021bional\u0103. Prin respingerea modelului dominant de competi\u021bie, domina\u021bie, comodificare \u0219i izolare, aceste forme de munc\u0103 sunt prin defini\u021bie o provocare la adresa suprema\u021biei masculine, \u201ccis\u201d, abilitiste si capitaliste.<\/p>\n

O multitudine de feminisme<\/strong><\/p>\n

\u00cen loc de un feminism care contribuie la subjugarea rasist\u0103, imperialist\u0103 \u0219i economic\u0103, feminismul este cel mai relevant ca subversiune a statului, intereselor capitaliste, rela\u021biilor genizate \u0219i men\u021binerea sub control a binarit\u0103\u021bii de gen \u0219i sex. Chestion\u00e2nd ideologiile de superioritate \u0219i uniformizare care stau la baza curentului dominant de feminism liberal \u0219i acceptarea unei multitudini de feminisme ar diversifica modul \u00een care \u00een\u021belegem c\u0103 sunt tr\u0103ite constr\u00e2ngerile \u0219i opresiunea, \u0219i cum li se rezist\u0103. Nu este o coinciden\u021b\u0103 faptul c\u0103 mi\u0219carea Idle No More se datoreaz\u0103 a patru femei, c\u0103 patru femei afro-americane au creat proiectul Black Lives Matter, \u0219i c\u0103 \u00een Kobane, Chiapas, Palestina \u0219i Chhattisgarh femeile sunt \u00een fruntea mi\u0219c\u0103rilor de eliberare.<\/p>\n

\u00cen unele zile, schimb ce citesc din abecedarul Avnikai: \u201cF vine de la Feminism, Lupt\u00e2nd pentru libertate \u0219i \u00eempotriva tuturor formelor de violen\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n

Harsha Walia<\/a><\/strong> este o activist\u0103 din Asia de Sud \u0219i scriitoare stabilit\u0103 \u00een Vancouver, din Teritoriile Coast Salish necedate. A fost implicat\u0103 de mai bine de un deceniu \u00een mi\u0219c\u0103ri comunitare grassroot pentru dreptate pentru migrante\/\u021bi, feministe, anti-rasiste, de solidaritate indigen\u0103, anti-capitaliste, de eliberare palestinian\u0103, \u0219i anti-imperialiste. Articolele sub titlul \u201cException to the Rule\u201d sunt despre contestarea normelor, f\u0103c\u00e2nd loc pentru, \u0219i centr\u00e2nd persoanele marginalizate.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reimagin\u00e2nd feminismul de ziua interna\u021bional\u0103 a femeilor (Reimagining feminism on International Women’s Day) de Harsha Walia \u00cen fiecare diminea\u021b\u0103 \u00eei citesc fiicei mele de un an dintr-un fabulos abecedar pentru copii. C\u00e2nd ajungem la litera F, spunem: \u201cF vine de … Continue reading →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[20,38,9,41,18,3,35,8],"tags":[],"class_list":["post-2779","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anti-racism","category-bodily-autonomy","category-critica-sociala","category-english","category-environment","category-feminism","category-intersectionalities","category-links"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2779","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2779"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2779\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2824,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2779\/revisions\/2824"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2779"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2779"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2779"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}