{"id":2203,"date":"2012-06-29T12:05:19","date_gmt":"2012-06-29T10:05:19","guid":{"rendered":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=2203"},"modified":"2012-06-29T12:06:56","modified_gmt":"2012-06-29T10:06:56","slug":"romania-si-migrantii-invizibili","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=2203","title":{"rendered":"romania si migrantii invizibili"},"content":{"rendered":"<p><strong>&#8220;Migran\u0163ii invizibili din centrul de deten\u0163ie de la Otopeni&#8221;<\/strong><\/p>\n<p><strong>&#8211; un text de Simina Guga si Amba Hurrya<\/strong><\/p>\n<p><em><strong>Articolul a fost scris pe baza interviurilor realizate cu personalul administrativ al Centrului de Luare \u00een Custodie Public\u0103 de la Otopeni \u00een luna iunie 2012, precum \u015fi a discu\u0163iilor purtate cu persoane care se afl\u0103 sau s-au aflat la un moment dat \u00een acest centru. Materialul este dedicat acestora din urm\u0103.<\/strong><\/p>\n<p>Sistemele de deten\u0163ie au devenit o realitate comun\u0103 \u00een gestionarea fluxurilor de migra\u0163ie \u00een statele europene, America de Nord, Australia \u015fi nu numai. Deten\u0163ia migran\u0163ilor, reprezint\u0103 o nou\u0103 latur\u0103 a sistemului de deten\u0163ie, care d\u0103 dreptul magistra\u0163ilor de a dispune luarea \u00een custodie public\u0103 a str\u0103inilor, la propunerea Oficiului Rom\u00e2n pentru Imigr\u0103ri, f\u0103r\u0103 ca ace\u015ftia s\u0103 beneficieze de un proces efectiv \u015fi f\u0103r\u0103 a fi acuza\u0163i de comiterea unei infrac\u0163iuni. Re\u0163inerea lor \u00een aceste centre \u00eenchise reprezint\u0103 o m\u0103sur\u0103 administrativ\u0103 de restr\u00e2ngere a libert\u0103\u0163ii de mi\u015fcare, diferit\u0103 din punct de vedere juridic de privarea de libertate, \u00eens\u0103 identic\u0103 \u00een realitate[1].<\/p>\n<p>Modul \u00een care ne raport\u0103m la migran\u0163i reprezint\u0103 o oglind\u0103 pentru tipul de societate pe care o construim \u015fi felul de lume \u00een care alegem s\u0103 tr\u0103im.<\/em><\/p>\n<p>Centrul de Luare \u00een Custodie Public\u0103 de la Otopeni este o structur\u0103 \u00eenchis\u0103, cu o capacitate de cazare pentru maxim 120 de persoane[2]: cet\u0103\u0163eni din state ter\u0163e depista\u0163i f\u0103r\u0103 documente pe teritoriul Rom\u00e2niei, indezirabili (care sunt presupu\u015fi a pune \u00een pericol siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 sau ordinea public\u0103) sau persoane \u00eempotriva c\u0103rora s-a dispus m\u0103sura expulz\u0103rii (care au comis infrac\u0163iuni pe teritoriul Rom\u00e2niei). Centrul a fost deschis \u00een 1999, la momentul respectiv acesta g\u0103zduind at\u00e2t persoane care urmau s\u0103 fie returnate, c\u00e2t \u015fi solicitan\u0163i de azil. \u00cen perioada 2002 \u2013 2004 acesta a fost amenajat printr-un proiect Phare, finan\u0163at de Comisia European\u0103, fiind ulterior utilizat doar \u00een scopul lu\u0103rii \u00een custodie public\u0103 a migran\u0163ilor f\u0103r\u0103 drept de \u015federe \u00een Rom\u00e2nia. Investi\u0163ii similare au fost f\u0103cute de Comisia European\u0103 \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri, anterior ader\u0103rii acestora la Uniunea European\u0103. Un al doilea centru de acest gen se afl\u0103 \u00een localitatea Horia, din jude\u0163ul Arad. Aceste dou\u0103 centre sunt administrate de Oficiul Rom\u00e2n pentru Imigr\u0103ri, aflat \u00een subordinea Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor. <!--more--><\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd centrul a fost utilizat la capacitate maxim\u0103 \u00eens\u0103, la \u00eenceputul lunii iunie 2012, acolo erau caza\u0163i 74 de str\u0103ini din \u0163\u0103ri precum Algeria, Tunisia, Maroc, Libia, Egipt, Liban, Siria, Afghanistan, Bangladesh, Pakistan, Sri Lanka sau Brazilia. Majoritatea, respectiv 72 de persoane, sunt \u00een categoria celor care nu au avut forme de \u015federe sau ale c\u0103ror documente au expirat \u015fi numai dou\u0103 persoane au fost anterior \u00een penitenciarele rom\u00e2ne\u015fti, ace\u015ftia din urm\u0103 a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 fie expulza\u0163i \u00een \u0163\u0103rile de origine.<\/p>\n<p>De\u015fi \u00een trecut ajungeau \u00een centru mai multe persoane din Africa Ecuatorial\u0103 \u015fi de Sud, \u00een prezent num\u0103rul acestora este \u00een descre\u015ftere. Ca \u015fi \u00een centrul de la Arad, la Otopeni majoritatea persoanelor sunt din \u0163\u0103ri din Africa de Nord (Maghreb), lucru explicabil prin imposibilitatea de a mai ajunge \u00een Europa prin alte c\u0103i de acces. Conform unor discu\u0163ii informale cu un reprezentant al Poli\u0163iei de Frontier\u0103, majoritatea persoanelor din aceast\u0103 zon\u0103 ajung \u00een Rom\u00e2nia, datorit\u0103 contextului interna\u0163ional, pe ruta Marea Mediteran\u0103\u2013Grecia\u2013Serbia\u2013Rom\u00e2nia\u2013Ungaria.<\/p>\n<p>Mul\u0163i dintre cei care au fost depista\u0163i f\u0103r\u0103 forme legale sunt persoane care au venit \u00een Rom\u00e2nia cu ajutorul unor c\u0103l\u0103uze pl\u0103tite, \u00een lipsa unor posibilit\u0103\u0163i de a intra legal pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este unul dintre motivele pentru care persoanele cu posibilit\u0103\u0163i materiale foarte reduse nu reu\u015fesc adesea s\u0103 str\u0103bat\u0103 fort\u0103rea\u0163a european\u0103. \u00cen opinia conducerii centrului de la Otopeni cei care ajung \u00een Europa astfel \u201csunt la un nivel cultural \u015fi educativ destul de limitat, de primar. Sunt foarte pu\u0163ini care \u015ftiu s\u0103 opereze cu harta \u015fi foarte mul\u0163i g\u0103sesc alte c\u0103i pentru a ajunge \u00een Ungaria.\u201d<\/p>\n<p>Media de v\u00e2rst\u0103 a celor care sunt caza\u0163i la acest moment \u00een centrul de la Otopeni este de 30 de ani, printre ei fiind \u015fi persoane care au avut anterior un drept de \u015federe \u00een Rom\u00e2nia (pentru studii, munc\u0103, reunificarea familiei, etc.), dar care nu \u015fi-au mai putut prelungi \u015federea. Exist\u0103 \u00een centru persoane care au finalizat studiile \u00een Rom\u00e2nia, iar dup\u0103 expirarea permisului de \u015federe \u00een scop de studii au ajuns aici. De asemenea, sunt persoane care au probleme politice \u00een \u0163\u0103rile de origine, care au solicitat azil, \u00eens\u0103 ale c\u0103ror cereri au fost de cele mai multe ori respinse. \u201cEi vin aici de la mii de kilometri, deci v\u0103 da\u0163i seama c\u0103 nu vin ca s\u0103 ne m\u00e2ng\u00e2ie pe cre\u015ftet. Vin cu un scop precis \u015fi nu sunt \u00eentotdeauna de bun\u0103 credin\u0163\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd vin s\u0103 munceasc\u0103, s\u0103 se al\u0103ture comunit\u0103\u0163ilor din \u0163\u0103rile de origine, iar al\u0163ii au scopuri legate de terorism\u2026de care se ocup\u0103 cei de la serviciile de informa\u0163ii.\u201d declar\u0103 directorul centrului de la Otopeni, \u00een ciuda faptului c\u0103 doar 2 din cele 74 de persoane aflate \u00een centru, sunt persoane care au comis infrac\u0163iuni pe teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p><strong> I. Luarea \u00een custodie public\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Luarea \u00een Custodie Public\u0103 se dispune de procuror (magistratul de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea de Apel) la solicitarea ORI, pentru 30 de zile. Ulterior, la dispunerea Cur\u0163ii de Apel, aceasta se poate prelungi succesiv p\u00e2n\u0103 la maxim 18 luni. Majoritatea persoanelor care ajung \u00een astfel de centre sunt returnate \u00een \u0163\u0103rile de origine, iar perioada petrecut\u0103 \u00een custodie public\u0103 (deten\u0163ie)  difer\u0103, \u00een func\u0163ie de mai mul\u0163i factori:<\/p>\n<ul>\n<li>    Persoanele care au mijloace financiare pentru a \u00ee\u015fi pl\u0103ti drumul, sunt returnate, teoretic, \u00een 24 de ore.<\/li>\n<li>    Persoanele care aplic\u0103 pentru programele de returnare voluntar\u0103, sunt returnate de c\u0103tre ORI \u00een colaborare cu Organiza\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 pentru Migra\u0163ie, \u00eentr-o perioad\u0103 de timp ce variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de zborurile disponibile \u015fi rezolvarea formalit\u0103\u0163ilor (documente de c\u0103l\u0103torie, etc.), plata biletului de avion fiind acoperit\u0103 prin Fondul European pentru Returnare. Pentru programele de returnare voluntar\u0103 nu se pot \u00eenscrie persoane care au primit o hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 de expulzare (de regul\u0103 persoane care au comis infrac\u0163iuni pe teritoriul Rom\u00e2niei sau care sunt presupuse a reprezenta un pericol pentru siguran\u0163a na\u0163ional\u0103).<\/li>\n<li>    Persoanele care nu \u00ee\u015fi declar\u0103 identitatea sau nu vor s\u0103 fie returnate prin primele dou\u0103 variante r\u0103m\u00e2n adesea \u00een custodie pentru perioade mai lungi de timp. Din declara\u0163iile directorului Centrului de la Otopeni: \u201c\u0163\u0103rile de origine din care provin ei sunt \u0163\u0103ri s\u0103race care nu au un sistem de eviden\u0163\u0103 a popula\u0163iei foarte bine pus la punct, fapt care \u00eei face greu de depistat dac\u0103 nu \u00ee\u015fi declar\u0103 identitatea real\u0103. Asta este cea mai mare problem\u0103 cu care ne confrunt\u0103m, dar \u015federea lor \u00een centru este un rulaj continuu, 1-2 luni. Noi nu avem interesul s\u0103 \u00eei \u0163inem foarte mult \u00een centru pentru c\u0103 exist\u0103 ni\u015fte costuri legate de hran\u0103, de cazare, transport c\u0103tre ambasade, consulate, policlinic\u0103.\u201d \u00cen realitate, migran\u0163ii care sunt \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie petrec adesea perioade mai lungi de 4-6 luni \u00een centrele de deten\u0163ie.<\/li>\n<li>    Persoanele care solicit\u0103 azil \u00een momentul \u00een care se afl\u0103 \u00een aceste centre ar trebui s\u0103 fie automat mutate \u00eentr-un Centru de Cazare \u015fi Proceduri pentru Solicitan\u0163ii de Azil, centru cu regim deschis, dac\u0103 sunt la prima solicitare de azil, nu sunt declarate indezirabile \u015fi nu au primit o decizie de expulzare. De asemenea, persoanele care se afl\u0103 la a doua procedur\u0103 de azil pot fi mutate \u00eentr-un centru deschis doar dup\u0103 ce solicitarea lor este aprobat\u0103 de c\u0103tre ORI, lucru care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een pu\u0163ine cazuri, majoritatea cererilor de azil depuse \u00een centrele de luare \u00een custodie public\u0103 fiind analizate \u00een procedur\u0103 accelerat\u0103 \u2013 r\u0103spunsul se d\u0103 \u00een 3 zile \u015fi este cel mai adesea unul negativ. \u00cen cadrul unui interviu, conducerea Centrului de Cazare \u015fi Proceduri pentru Solicitan\u0163ii de Azil (centru cu regim deschis unde sunt caza\u0163i doar solicitan\u0163ii de azil), a amintit cazul unor persoane care pot primi acces la o procedur\u0103 de azil, dar nu \u015fi la teritoriu (fiind \u0163inut\u0103 \u00een deten\u0163ie sau la frontier\u0103). Acesta a invocat faptul c\u0103 \u201cdecizia \u00eei apar\u0163ine ofi\u0163erului de decizie al ORI dar numai dac\u0103 persoana motiveaz\u0103 c\u0103 dore\u015fte acces la teritoriu pentru c\u0103 nu este obliga\u0163ia institu\u0163iei s\u0103 \u00eei solicite acces la teritoriu.\u201d. Sarcina inform\u0103rii migran\u0163ilor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceste drepturi cade \u00een sarcina unui ONG, finan\u0163at prin intermediul Fondului European pentru Refugia\u0163i \u015fi nu este specificat\u0103 explicit \u00een textul de lege aferent.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong><em>Conform legisla\u0163iei interna\u0163ionale \u015fi na\u0163ionale, o persoan\u0103 nu poate solicita azil dec\u00e2t odat\u0103 aflat\u0103 pe teritoriul \u0163\u0103rii respective sau \u00eentr-un punct de trecere a frontierei cu \u0163ara c\u0103reia \u00eei solicit\u0103 protec\u0163ia. Din acest motiv, faptul c\u0103 persoana a trecut grani\u0163a f\u0103r\u0103 forme legale nu este considerat a fi o infrac\u0163iune, c\u00e2t timp persoana \u00een cauz\u0103 \u00ee\u015fi manifest\u0103, verbal sau \u00een scris, dori\u0163a de a solicita azil.<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Dac\u0103 anterior persoanele care st\u0103teau \u00een centrele de luare \u00een custodie public\u0103 mai mult de 6 luni puteau ob\u0163ine statutul de tolerat, \u00een momentul de fa\u0163\u0103 ace\u015ftia trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 18 luni de \u015federe \u00een centru pentru a putea ob\u0163ine acest statut, definit ca \u201cpermisiunea de a r\u0103m\u00e2ne pe teritoriul \u0163\u0103rii acordat\u0103 de Oficiul Rom\u00e2n pentru Imigr\u0103ri str\u0103inilor care nu au dreptul de \u015federe \u015fi, din motive obiective, nu p\u0103r\u0103sesc teritoriul Rom\u00e2niei, materializat\u0103 prin eliberarea unui document de tolerat\u201d. \u00cen practic\u0103, ob\u0163inerea unui astfel de document implic\u0103 faptul c\u0103 persoana respectiv\u0103 va fi scoas\u0103 din Centru, \u00eens\u0103 va avea restric\u0163ia de a nu p\u0103r\u0103si localitatea f\u0103r\u0103 acordul ORI.<\/p>\n<p><strong>II. Comunicarea cu misiunile diplomatice ale \u0163\u0103rilor de origine ale migran\u0163ilor<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen momentul \u00een care un str\u0103in este plasat \u00een custodie public\u0103 \u015fi dus \u00een centrul de la Bucure\u015fti sau Arad, ORI anun\u0163\u0103 misiunile diplomatice ale \u0163\u0103rii de origine a persoanei respective, care pot intra \u00een contact cu migran\u0163ii \u015fi c\u0103rora li se solicit\u0103 s\u0103 ajute \u00een stabilirea identit\u0103\u0163ii persoanelor care nu au documente de identitate sau care nu doresc s\u0103 \u00ee\u015fi declare identitatea.<\/p>\n<p>Rela\u0163ia cu misiunile diplomatice nu este \u00een sarcina conducerii centrului ci a Direc\u0163iei Migra\u0163ie din cadrul Oficiului Rom\u00e2n pentru Imigr\u0103ri, care colaboreaz\u0103 cu Ministerul de Externe \u00een vederea men\u0163inerii unei rela\u0163ii constante cu acestea. Misiunile diplomatice ale anumitor \u0163\u0103ri nu doresc s\u0103 coopereze cu Oficiul Rom\u00e2n pentru Imigr\u0103ri, mai ales \u00een momente de schimb\u0103ri politice majore, fapt care \u00eengreuneaz\u0103 procesul de identificare a persoanelor cu identitate declarat\u0103 (care nu au documente care s\u0103 le probeze identitatea).<\/p>\n<p>\u00cen cazul \u00een care o persoan\u0103 din centru dore\u015fte s\u0103 intre \u00een contact cu misiunea diplomatic\u0103 a \u0163\u0103rii sale de origine, aceasta va depune o cerere care va primi un r\u0103spuns de la Direc\u0163ia Migra\u0163ie a ORI. Ulterior, fie persoana \u00een cauz\u0103 este escortat\u0103 la misiunea dipolomatic\u0103, fie reprezentan\u0163ii ai misiunilor diplomatice viziteaz\u0103 centrul de luare \u00een custodie public\u0103.<br \/>\n\u201eAmbasadele cunosc num\u0103rul str\u0103inilor \u015fi \u0163\u0103rile de origine prin structurile noastre centrale. [\u2026] Ace\u015ftia \u015ftiu s\u0103 \u00eei descoas\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 plece. Pentru c\u0103 nu \u00eei convine niciunuia s\u0103 stea aici luni de zile f\u0103r\u0103 nici un fel de \u0163int\u0103, iar ei mai devreme sau mai t\u00e2rziu vor fi returna\u0163i. Nu numai misiunile diplomatice ci \u015fi ai no\u015ftri fac diligen\u0163e ca s\u0103 afle cine este persoana \u015fi s\u0103 plece de aici. Ne-am asumat asta prin legisla\u0163ie \u015fi v\u0103 da\u0163i seama c\u0103 nu ne convine s\u0103 cheltuim bani degeaba pentru un deziderat ne\u00eemplinit al lui\u201d, ne m\u0103rturise\u015fte directorul centrului.<\/p>\n<p>Cu toate c\u0103, teoretic, lucrurile par s\u0103 func\u0163ioneze \u00een parametri normali, faptul c\u0103 ORI anun\u0163\u0103 misiunile diplomatice \u00een momentul \u00een care o persoan\u0103 ajunge \u00een centru este un gest problematic, mai ales dac\u0103 \u0163inem cont de faptul c\u0103 mul\u0163i dintre migran\u0163i au fost, sau au solicitat acces la o procedur\u0103 de azil \u2013 caz \u00een care ace\u015ftia nu au avut sau nu au voie s\u0103 comunice cu misiunile diplomatice, mai ales c\u00e2nd persecu\u0163iile politice sunt datorate regimurilor sau situa\u0163iilor particulare din \u0163\u0103rile de origine.<\/p>\n<p><strong>III. Colaborarea cu organiza\u0163iile interna\u0163ionale \u015fi ne-guvernamentale<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen asistarea persoanelor care se afl\u0103 \u00een centrul de la Otopeni, ORI colaboreaz\u0103 cu o serie de organiza\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi ONG-uri precum: Organiza\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 pentru Migra\u0163ie pentru return\u0103rile voluntare, Consiliul Na\u0163ional Rom\u00e2n pentru Refugia\u0163i (CNRR) \u015fi Serviciul Iezuit pentru Refugia\u0163i (JRS), acestea activ\u00e2nd \u00een centru \u00een baza unor protocoale semnate cu Oficiul Rom\u00e2n pentru Imigr\u0103ri. Din declara\u0163iile directorului centrului, atribu\u0163iile acestor organiza\u0163ii constau doar \u00een \u201cderularea programelor de returnare \u015fi consiliere \u00een vederea return\u0103rii. [\u2026] Noi avem cumva misiuni comune. Ideea principal\u0103 nu este de a \u00eei \u0163ine \u00een centru ci de a \u00eei returna. Noi \u00eei \u0163inem temporar aici ca s\u0103 nu \u00ee\u015fi fac\u0103 de cap pe teritoriul Rom\u00e2niei.\u201d Oficiul Rom\u00e2n pentru Imigr\u0103ri are monopol pe fondurile europene pentru returnare, iar ONG-urilor care c\u00e2\u015ftig\u0103 aceste proiecte le este permis accesul \u00een centrele \u00eenchise pentru a identifica persoanele care doresc s\u0103 fie returnate voluntar, sau pentru a discuta cu cei care urmeaz\u0103 s\u0103 fie returna\u0163i for\u0163at. JRS deruleaz\u0103 \u00een prezent un proiect intitulat \u201c\u00cent\u0103rirea capacit\u0103\u0163ii de returnare \u00een baza informa\u0163iilor relevante privind  \u0163\u0103rile ter\u0163e\u201d, pe c\u00e2nd CNRR deruleaz\u0103 proiectul intitulat \u201eStabilirea unui sistem de monitorizare a return\u0103rii for\u0163ate\u201d. Interesul ORI este ca returnarea s\u0103 se realizeze rapid, mai ales din considerente economice care \u0163in de costul de cazare al str\u0103inilor.<\/p>\n<p>Astfel, \u00een Centrele de Luare \u00een Custodie Public\u0103 de la Arad \u015fi Otopeni au acces un num\u0103r limitat de organiza\u0163ii ne-guvernamentale, ale c\u0103ror activit\u0103\u0163i sunt finan\u0163ate par\u0163ial sau integral din Fondurile Europene (Integrare, Refugia\u0163i \u015fi Returnare) asupra c\u0103rora Oficiul Rom\u00e2n pentru Imigr\u0103ri are monopol de acordare \u015fi gestionare. \u00cen aceste condi\u0163ii, este greu de \u00een\u0163eles <strong>modul \u00een care acestea pot ac\u0163iona independent de finan\u0163\u0103rile pe care le primesc<\/strong>, oferind o imagine obiectiv\u0103 asupra situa\u0163iei acestor centre aflate \u00een subordinea finan\u0163atorului \u2013 fapt care ar \u00eensemna, printre altele, publicarea sau investigarea unor situa\u0163ii de abuz care se petrec \u00een aceste structuri \u00eenchise, \u00een care accesul unor observatori independen\u0163i este adesea restric\u0163ionat sau foarte mult preg\u0103tit \u00een avans, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia s\u0103 nu poat\u0103 vizita camerele \u00een care efectiv sunt \u0163inu\u0163i migran\u0163ii \u015fi s\u0103 nu poat\u0103 vorbi dec\u00e2t cu anumite persoane desemnate de conducere, motivul fiind acela c\u0103 oamenii nu doresc s\u0103 vorbeasc\u0103 sau c\u0103 se agit\u0103 dac\u0103 persoane din exterior le viziteaz\u0103 camerele.<\/p>\n<p>Din discu\u0163iile purtate cu organiza\u0163ii care lucreaz\u0103 cu migran\u0163i \u00een Bulgaria, Grecia \u015fi Fran\u0163a, aceste situa\u0163ii sunt cel mai adesea problematice, afect\u00e2nd at\u00e2t obiectivitatea \u00een ceea ce prive\u015fte procedurile \u201cinformale de lucru din aceste centre\u201d, eventualele abuzuri \u015fi nerespect\u0103ri ale drepturilor persoanelor cazate, c\u00e2t \u015fi modalit\u0103\u0163ile \u00een care se realizeaz\u0103 informarea \u015fi consilierea migran\u0163ilor \u2013 din punct de vedere al calit\u0103\u0163ii \u015fi a disponibilit\u0103\u0163ii, dar \u015fi al modului \u00een care sunt abordate anumite situa\u0163ii particulare. \u00cen sprijinul acestor afirma\u0163ii pot fi aduse \u00een discu\u0163ie studiile independente realizate de diferite organiza\u0163ii \u015fi grupuri de ac\u0163iune axate pe situa\u0163ia migran\u0163ilor \u00een Uniunea European\u0103 (e.g., W2EU, Migreurop, etc.). De asemenea trebuie reamintit c\u0103, de\u015fi \u00een opinia directorului centrului de la Otopeni misiunea ORI \u015fi a ONG-urilor este comun\u0103 \u015fi vizeaz\u0103 exclusiv returnarea str\u0103inilor \u2013 situa\u0163ia nu ar trebui s\u0103 stea deloc a\u015fa, cel pu\u0163in din punct de vedere al organiza\u0163iilor care au acces \u00een centru \u015fi care ar trebui s\u0103 aib\u0103 ca unic scop oferirea de asisten\u0163a social\u0103 \u015fi juridic\u0103 migran\u0163ilor, \u00een paralel cu sus\u0163inerea lor pentru accesarea drepturilor fundamentale ale omului, cu respectarea legisla\u0163iei na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. \u00cen fa\u0163a valului de acuza\u0163ii extrem de grave aduse de migran\u0163ii afla\u0163i \u00een centrul de la Arad \u00een luna martie a acestui an[3], organiza\u0163iile care au acces \u00een aceste centre s-au ferit de la a face afirma\u0163ii publice. C\u00e2nd unii dintre ace\u015ftia au fost contacta\u0163i de jurnali\u015fti, declara\u0163iile oficiale au f\u0103cut referire la faptul c\u0103 ei nu au auzit niciodat\u0103 astfel de pl\u00e2ngeri din partea migran\u0163ilor, iar condi\u0163iile din centru sunt \u00een general bune[4].<\/p>\n<p>Discut\u00e2nd cu persoane care au fost luate \u00een custodie public\u0103, reiese faptul c\u0103 <strong>principala problem\u0103 o reprezint\u0103 lipsa de informare<\/strong>: migran\u0163ii nu \u00een\u0163eleg motivele pentru care se afl\u0103 \u00een custodie public\u0103, nu cunosc drepturile de care dispun pe durata lu\u0103rii \u00een custodie public\u0103, nu sunt informa\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu posibilit\u0103\u0163ile de a contesta deciziile c\u0103rora trebuie s\u0103 li se suspun\u0103, sau termenele legale \u00een care trebuie s\u0103 se \u00eencadreze. Iar acesta ar trebui s\u0103 fie tocmai rolul ONG-urilor, care le pot explica oamenilor de ce se afl\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 situa\u0163ie \u015fi care sunt posibilit\u0103\u0163ile pe care le pot accesa. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 exist\u0103 \u015fi cazuri \u00een care persoanele sunt informate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceste chestiuni, \u00eens\u0103 mul\u0163i dintre cei de aici mi-au spus c\u0103 \u201enu \u015ftiu de ce sunt aici \u015fi c\u00e2t o s\u0103 mai stau. Am fost adus din alt\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi sunt aici de c\u00e2teva luni. Nu \u015ftiu c\u00e2t timp o s\u0103 mai stau, dar nu m\u0103 pot \u00eentoarce acas\u0103\u201d. Acest sentiment este comun multor oameni din centru; ei nu beneficiaz\u0103 de suficiente informa\u0163ii pentru a \u00een\u0163elege motivul deten\u0163iei sau pentru a evalua existen\u0163a unor op\u0163iuni \u00een afar\u0103 de returnarea \u00een \u0163ara de origine.  <\/p>\n<p><strong>IV. Personalul centrului de luare \u00een custodie public\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u201cCentrele sunt infiin\u0163ate, organizate, autorizate sanitar, amenajate \u015fi dotate astfel \u00eenc\u00eet s\u0103 ofere condi\u0163ii adecvate de cazare, hran\u0103, asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi igien\u0103 personal\u0103\u201d (OUG 194\/2002, art. 98, alin. 4). Astfel, Centrul de luare \u00een custodie public\u0103, dispune de un ansamblu format din personal administrativ, dar \u015fi din personal specializat: medic, psiholog, asisten\u0163i medicali, etc. De\u015fi cei mai mul\u0163i dintre func\u0163ionarii Oficiului Rom\u00e2n pentru Imigr\u0103ri nu au stipulat\u0103 prin fi\u015fa postului obligativitatea de a cunoa\u015fte minim 1-2 limbi de circula\u0163ie interna\u0163ional\u0103, ace\u015ftia sunt pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a interac\u0163iona zilnic cu persoane care nu au cuno\u015ftin\u0163e de limba rom\u00e2n\u0103. Comunicarea dintre migran\u0163i \u015fi personalul centrului este asigurat\u0103 de multe ori cu ajutorul altor migran\u0163i, care se ofer\u0103 s\u0103 traduc\u0103 pentru colegii lor ceea ce spun angaja\u0163ii centrului sau s\u0103 le reprezinte interesele primilor \u00een raport cu cei din urm\u0103. Din declara\u0163iile directorului, el organizeaz\u0103 consult\u0103ri cu cei caza\u0163i acolo, de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een cadrul acestor \u00eent\u00e2lniri av\u00e2nd oportunitatea de a imp\u0103rt\u0103\u015fi \u015fi de a solicita informa\u0163ii. Acesta nu discut\u0103 cu persoanele luate \u00een custodie public\u0103 dec\u00e2t \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00eens\u0103 majoritatea oamenilor care doresc s\u0103 participe la aceste \u00eent\u00e2lniri sunt cei care au solicitat returnarea \u00een \u0163ara de origine \u015fi doresc s\u0103 li se comunice data la care vor pleca, sau cei care nu mai au materiale igienico-sanitare. \u00cen opinia comandantului, comunicarea este adesea anevoioas\u0103 deoarece \u201csunt oameni care m\u0103 \u00eentreab\u0103 acelasi lucru de la o zi la alta. Au probleme cu etajul superior \u015fi au alt\u0103 cale\u2026calea medical\u0103.\u201d<\/p>\n<p>Pe parcursul interviului care a durat aproximativ o or\u0103 am avut adesea impresia c\u0103 se vorbea prea mult despre migran\u0163ii din centru in termeni de infractori, persoane cu inten\u0163ii nu tocmai bune, bolnavi psihic, etc. Oamenii care sunt dispu\u015fi s\u0103 str\u0103bat\u0103 mii de kilometri \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi asume asemenea riscuri cu unicul scop de a avea o via\u0163\u0103 mai bun\u0103 pentru ei \u015fi familiile lor sunt \u00eens\u0103 mai degrab\u0103 persoane curajoase \u015fi responsabile, atribute care nu au fost nici m\u0103car vag men\u0163ionate \u00een discu\u0163iile purtate cu personalul centrului de la Otopeni.<\/p>\n<p><strong>Medicul<\/strong><\/p>\n<p>Pentru serviciile medicale, centrul are un medic \u015fi mai mul\u0163i asisten\u0163i. Dintre ace\u015ftia unii vorbesc englez\u0103 \u015fi francez\u0103 \u015fi se pot \u00een\u0163elege cu migran\u0163ii, cel pu\u0163in la un nivel de baz\u0103. Serviciile medicale de care beneficiaz\u0103 persoanele cazate \u00een centru sunt acoperite f\u0103r\u0103 plata contribu\u0163iei c\u0103tre casele de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate. Din discu\u0163iile purtate cu medicul centrului am aflat c\u0103 principalele afec\u0163iuni de care sufer\u0103 persoanele cazate aici sunt \u201cafec\u0163iunile neuropsihice \u015fi psihice, nu neap\u0103rat demonstrat clinic printr-un consult de specialitate, ci declarativ. [\u2026]Aici am avut persoane operate care au fost duse la spital \u015fi aduse \u00eenapoi la noi, boli infec\u0163ioase, cazuistica normal\u0103\u201d. Fiind \u00eentrebat dac\u0103 \u00een centru se afl\u0103 femei gravide, medicul a f\u0103cut o declara\u0163ie cel pu\u0163in ambigu\u0103: \u201cFemei gravide nu am avut \u00een centru niciodat\u0103. C\u00e2nd au fost tranzitoriu vreo dou\u0103 cazuri, au stat c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, timp \u00een care s-au f\u0103cut toate demersurile ca s\u0103 plece.\u201d Cu toate acestea, dintr-un comunicat publicat cu c\u00e2teva zile \u00een urm\u0103 pe Migreurop, unul dintre de\u0163inu\u0163ii din centrul de la Otopeni a declarat c\u0103 un cuplu de Palestinieni a fost returnat, dup\u0103 ce fuseser\u0103 anterior adu\u015fi de la centrul din Arad, iar femeia era gravid\u0103. Chiar dac\u0103 adev\u0103rul poate sta undeva la mijloc, diferen\u0163a dintre \u201cniciodat\u0103\u201d \u015fi \u201cc\u00e2teva cazuri\u201d este totusi semnificativ\u0103.<\/p>\n<p>F\u0103c\u00e2nd trecerea c\u0103tre prezentarea pe care urma s\u0103 o fac\u0103 psihologul centrului, medicul finalizeaz\u0103 spun\u00e2nd \u201cpersonalit\u0103\u0163ile lor sunt \u00eencadrabile undeva. Asta v\u0103 poate spune domnul psiholog mai bine, sunt \u00eencadrabile la\u2026mai pasionale, s\u0103 zicem\u201d.<\/p>\n<p><strong>Psihologul<\/strong><\/p>\n<p>\u201cMatricea comportamental\u0103 a acestor persoane se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o tipologie mai special\u0103. Sunt oameni cu o personalitate dur\u0103, casant\u0103, sunt oameni ai mun\u0163ilor, ai de\u015fertului, ai m\u0103rilor, Tunisia, Algeria, Maroc. Sunt cu\u0163itari, au o educa\u0163ie formal\u0103 minim\u0103. Sunt modela\u0163i de cutume etno-culturale specifice. Sunt persoane foarte mobile \u00een g\u00e2ndire \u015fi gestic\u0103 \u015fi cu reac\u0163ii foarte rapide \u015fi nest\u0103p\u00e2nite. A\u015fa c\u0103 devin foarte repede impulsivi, mai ales \u00een cazul unor obstacole \u015fi a normei juridice, menite a periclita o serie de interese. Din r\u00e2ndul acestora se mai ridic\u0103 indivizi cu conduite \u015fi st\u0103ri critice, pentru c\u0103 situa\u0163iile pe care le percep sunt extrem de frustrante pentru ei. [\u2026] \u00cen centru le asigur\u0103m consiliere \u00een scopul cunoa\u015fterii \u015fi depist\u0103rii persoanelor susceptibile de a prezenta tulbur\u0103ri de natur\u0103 psihic\u0103. De\u015fi ei pentru mediul cultural din care provin sunt extrem de adapta\u0163i pentru c\u0103 aceea este norma cultural\u0103. Din punct de vedere al normei noastre culturale \u00eei consider\u0103m persoane cu un comportament disfunc\u0163ional datorit\u0103 modului \u00een care d\u00e2n\u015fii doresc s\u0103 ajung\u0103 mai repede s\u0103 \u00ee\u015fi ating\u0103 scopurile.\u201d Av\u00e2nd \u00een vedere aceste declara\u0163ii, am sim\u0163it nevoia de a cere o a dou\u0103 p\u0103rere de specialitate din partea unui psihoterapeut, specializat pe terapii cognitiv comportamentale, care se axeaz\u0103 \u00een activitatea sa cotidian\u0103 pe asisten\u0163a oferit\u0103 persoanelor aflate \u00een situa\u0163ii vulnerabile, respectiv: consumatori de droguri, persoane care au avut experien\u0163a peniten\u0163ei, precum \u015fi persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post. Citind aceste fragmente din interviul cu psihologul centrului, acesta a declarat: \u201cEste pentru mine, ca psihoterapeut, absolut \u015focant s\u0103 citesc asemenea cuvinte din partea unui coleg de breasl\u0103. Generalizarea discriminatorie pe care se bazeaz\u0103 g\u00e2ndirea d\u00e2nsului \u00eemi aminte\u015fte de psihiatria nazist\u0103, iar lipsa de respect, interes \u015fi considera\u0163ie fa\u0163\u0103 de integritatea \u015fi unicitatea fiec\u0103rui om sunt, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, subumane.\u201d (Bogdan Rusu, psihoterapeut)<\/p>\n<p>Asisten\u0163a psihologic\u0103 oferit\u0103 \u00een centru se axeaz\u0103 \u00een principal pe adaptarea migran\u0163ilor la via\u0163a \u00eentr-un centru \u00eenchis, \u00eens\u0103 este deficitar\u0103 pentru c\u0103, din spusele persoanelor din centru, psihologul nu poate comunica dec\u00e2t cu cei c\u00e2\u0163iva oameni care vorbesc limba rom\u00e2n\u0103. Conform acestuia din urm\u0103, singurele dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i pentru oamenii din centru constau \u00een returnarea \u00een \u0163ara de origine sau \u00eentr-un stat ter\u0163 care le permite intrarea pe teritoriul s\u0103u. Discut\u00e2nd despre afec\u0163iunile psihice de care sufer\u0103 persoanele din centru, psihologul ne aminte\u015fte \u201cdepresiile, anxiet\u0103\u0163ile, angoasele\u2026refuzul de a accepta returnarea \u00een \u0163ara de origine sau plecare \u00eentr-o \u0163ar\u0103 ter\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\u00cen continuarea discursului de specialitate al psihologului, directorul centrului afirm\u0103 c\u0103 \u201cprincipala barier\u0103 care st\u0103 \u00eentre noi \u015fi ei este o cultur\u0103 primar\u0103, bazat\u0103 pe cutume, de regul\u0103 religioase. Au foarte puternic \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een subcon\u015ftient chestiunea mistic\u0103 religioas\u0103. Asta \u00eei face s\u0103 \u00ee\u015fi declare mai greu identitatea. Nu accept\u0103 regulile europenilor, mai deschise, cu toate c\u0103 unii dintre ei sunt oameni care au avut acces la informa\u0163ii, educa\u0163ie. Sunt popula\u0163ii tinere.\u201d<\/p>\n<p>Au fost cazuri de persoane care au fost internate la spitalul de psihiatrie Al. Obregia, din spusele directorului \u015fi psihologului ace\u015ftia fiind \u201cconsumatori de etnobotanice \u015fi heroin\u0103\u201d. \u00cens\u0103, rapoartele de specialitate publicate \u00een alte \u0163\u0103ri europene demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 izolarea \u015fi privarea de libertate a migran\u0163ilor contribuie adesea la exacerbarea simptomelor deja existente (multe persoane provenind din zone \u00een care integritatea lor fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 a fost amenin\u0163at\u0103) precum \u015fi la apari\u0163ia unor noi traume \u015fi tulbur\u0103ri psihice. \u00cen aceste condi\u0163ii, catalogarea lor superficial\u0103 ca persoane lipsite de educa\u0163ie, cu boli psihice \u00eenchipuite, consumatori de droguri sau inadapta\u0163i cultural la \u201clumea civilizat\u0103\u201d reprezint\u0103 o manifestare a discrimin\u0103rii c\u0103reia \u00eei cad victime ace\u015fti oameni a c\u0103ror voce nu a trecut de zidurile centrului de deten\u0163ie, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd.<\/p>\n<p><strong>V. Via\u0163a \u00een centrul de la Otopeni<\/strong><\/p>\n<p>Persoanele aflate \u00een custodie sunt trezite la ora 7.30 \u015fi sunt duse la mas\u0103, dup\u0103 care au dreptul la un <strong>program de recreere de 30-45 de minute \u00een curtea interioar\u0103<\/strong>, restul zilei urm\u00e2nd s\u0103 fie petrecut \u00een camere, unde unii dintre ace\u015ftia beneficiaz\u0103 de televizor cu acces la trei canale rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen camerele \u00eenchise ace\u015ftia petrec aproximativ 22 de ore pe zi.<\/p>\n<p>\u00centreba\u0163i dac\u0103 <strong>problemele de natur\u0103 psihic\u0103<\/strong> la care se f\u0103cuse anterior referire nu se pot agrava \u00een condi\u0163iile \u00een care oamenii beneficiaz\u0103 de numai 30-45 de minute de ie\u015fire \u00een aer liber pe zi, directorul centrului ne-a spus c\u0103 \u201cmai mult nu se poate. Acesta este programul aprobat la nivel de centru. Venind \u00eentr-un centru \u00eenchis, ei trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi asume aceste lucruri. Iar cei care petrec aici o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp, o fac din cauza lor, pentru c\u0103 nu \u00ee\u015fi declar\u0103 identitatea real\u0103, iar verific\u0103rile \u00een \u0163\u0103rile de origine sunt foarte greu de f\u0103cut. \u00cen rest nu stau aici pentru c\u0103 cineva vrea. Eu \u00eemi doresc s\u0103 plece \u00een secunda doi de aici\u201d. La r\u00e2ndul s\u0103u, psihologul a \u0163inut s\u0103 adauge c\u0103 \u201cse pot agrava eventual problemele suflete\u015fti nu cele psihice. Ei oricum sunt disfunc\u0163ionali \u00een raport cu norma occidental\u0103 ci nu cu normele lor. Pentru mediul din care provin, acest comportament este complet normal \u015fi dezirabil. Este mai pu\u0163in dorit aici, la noi.\u201d Astfel de declara\u0163ii se doresc probabil a fi o justificare a situa\u0163iei \u00een care aceste persoane se g\u0103sesc \u00een prezent sau, \u015fi mai mult, o justificare subiectiv\u0103 a faptului c\u0103 acestea trebuie cu orice pre\u0163 returnate \u00een \u0163\u0103rile de origine.<\/p>\n<p>Oamenii din centru au dreptul la vizite, \u00eentr-un program de trei zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, durata unei <strong>vizite<\/strong> fiind de 30 de minute. Odat\u0103 ajun\u015fi la centru, vizitatorii sunt nevoi\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi lase telefoanele mobile cu camer\u0103 la poart\u0103, \u00eempreun\u0103 cu buletinul. Bagajele sunt verificate, iar obiectele aduse sunt consemnate. Vizita are loc \u00eentr-un spa\u0163iu special amenajat din centru.<\/p>\n<p>Acolo unde este cazul, banii migran\u0163ilor sunt depu\u015fi la un ofi\u0163er, care \u00eei folose\u015fte pentru a face cump\u0103r\u0103turi pentru ace\u015ftia, o dat\u0103 pe s\u0103t\u0103m\u00e2n\u0103. De\u015fi beneficiaz\u0103 de trei <strong>mese<\/strong> pe zi, pe perioada \u015federii \u00een centru majoritatea sunt nevoi\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi foloseasc\u0103 economiile sau s\u0103 apeleze la ajutor din partea familiei \u015fi prietenilor pentru a \u00ee\u015fi putea acoperi <strong>nevoile de baz\u0103<\/strong>. \u00cen acest scop angaja\u0163ii centrului \u00eei \u00eenso\u0163esc cu escort\u0103 la banc\u0103, \u00eens\u0103 acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 numai \u00een cazul celor care \u015fi-au declarat identitatea real\u0103. Ceilal\u0163i sunt nevoi\u0163i s\u0103 se descurce cu ceea ce primesc din bugetul alocat centrului, respectiv: trei mese pe zi \u015fi igienico-sanitare insuficiente.<\/p>\n<p><strong>Mesele zilnice<\/strong><\/p>\n<p>At\u00e2t persoanele care se afl\u0103 \u00een prezent \u00een custodie public\u0103, c\u00e2t \u015fi cele care au fost \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie la un moment dat s-au pl\u00e2ns de <strong>calitatea meselor<\/strong>, acestea fiind lipsite de varietate \u015fi s\u0103race \u00een nutrien\u0163i. Recent, un incident a izbucnit \u00een Centrul din Otopeni c\u00e2nd m\u00e2ncarea a fost sc\u0103pat\u0103 pe jos \u015fi ulterior str\u00e2ns\u0103 cu f\u0103ra\u015ful pentru a fi servit\u0103. V\u0103z\u00e2nd scena, majoritatea celor caza\u0163i \u00een centru au refuzat s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, fiind nevoi\u0163i s\u0103 sar\u0103 peste pr\u00e2nz, motiv pentru care au fost amenin\u0163a\u0163i de gardieni: \u201c\u00cen \u0163ara ta nu ai nimic de m\u00e2ncare. Dac\u0103 refuzi s\u0103 m\u0103n\u00e2nci, vom folosi for\u0163a\u201d[5]. Persoanele din centru reclam\u0103 faptul c\u0103 m\u00e2ncarea este adesea transportat\u0103 \u00een condi\u0163ii neigienice, \u00een ma\u015fini care nu au asigurat\u0103 climatizarea, motiv pentru care, mai ales pe perioada verii, aceasta se poate altera p\u00e2n\u0103 ajunge s\u0103 fie servit\u0103. De asemenea, calitatea \u015fi cantitatea m\u00e2nc\u0103rii nu acoper\u0103 nevoile nutritive de baz\u0103, fructele fiind absente, iar alimentele de baz\u0103 rezum\u00e2ndu-se la p\u00e2ine, paste simple \u015fi \u201cap\u0103 colorat\u0103 cu particule de legume\u201d. Aceast\u0103 situa\u0163ie, mai ales \u00een cazurile de deten\u0163ie prelungit\u0103, conduce la sl\u0103birea organismului \u015fi a imunit\u0103\u0163ii celor afla\u0163i \u00een deten\u0163ie, \u00een paralel cu ad\u0103ugarea unui nou factor de nemul\u0163umire \u015fi stres la situa\u0163ia deja existent\u0103 a acestora.<\/p>\n<p>\u201cM\u0103 g\u00e2ndesc deja la perioada c\u00e2nd o s\u0103 fie <strong>Ramadanul<\/strong>[6]. Eu mereu am \u0163inut post \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u015fi aici o s\u0103 fie greu pentru c\u0103 mesele noastre sunt ziua, iar eu nu o s\u0103 pot m\u00e2nca dec\u00e2t noaptea. Nu \u015ftiu cum o s\u0103 fie\u2026\u201d, \u00eemi m\u0103rturise\u015fte una dintre persoanele care tr\u0103iesc \u00een centrul din Otopeni. Un reprezentant al comunit\u0103\u0163ii comunit\u0103\u0163ii siriene din Rom\u00e2nia a spus c\u0103 ei vor \u00eencerca s\u0103 trimit\u0103 m\u00e2ncare special\u0103 \u00een centru, pentru unii dintre cei care \u0163in post, \u00eens\u0103 nu pot acoperi nevoile de hran\u0103 ale tuturor oamenilor care ar solicita acest lucru.<\/p>\n<p>Datorit\u0103 nemul\u0163umirii legate de restr\u00e2ngerea libert\u0103\u0163ii \u015fi plasarea lor \u00een centrul \u00eenchis, anumite persoane au recurs la a intra \u00een greva foamei.<\/p>\n<p><strong>Asisten\u0163a medical\u0103, accesul la igienico-sanitare \u015fi condi\u0163iile de cazare<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte <strong>asisten\u0163a medical\u0103<\/strong>, persoanele cazate \u00een centru nu beneficiaz\u0103 \u00eentotdeauna de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 adecvat\u0103 nevoilor specifice. Unii dintre migran\u0163i acuz\u0103 probleme medicale asociate condi\u0163iilor de c\u0103l\u0103torie \u015fi a obstacolelor \u00eent\u00e2mpinate p\u00e2n\u0103 la ajungerea \u00een Rom\u00e2nia, manifestate prin dureri osoase \u015fi musculare dar \u015fi afec\u0163iuni interne care necesit\u0103 investiga\u0163ii medicale am\u0103nun\u0163ite pentru a evita agravarea acestora. Unele dintre persoanele cu care am discutat spun c\u0103 sufer\u0103 de boli care nu le-au fost diagnosticate pe perioada \u015federii \u00een centru, dar care au simptome agravante: dureri ale m\u00e2inilor la contactul cu apa cald\u0103, dureri de cap constante, etc. Dup\u0103 spusele celor \u00een cauz\u0103, \u00een majoritatea cazurilor ace\u015ftia primesc doar aspirin\u0103 \u015fi eventual ni\u015fte calmante usoare pentru a le atenua senza\u0163iile de durere sau disconfort. De\u015fi din declara\u0163iile medicului reiese faptul c\u0103 unele persoane beneficiaz\u0103 de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 personalizat\u0103, acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul tuturor celor care ar avea nevoie de aceasta.<\/p>\n<p>Din spusele unora dintre cei care locuiesc \u00een centru, a existat cazul unui b\u0103iat din Maroc care \u201ca vrut s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Maroc dup\u0103 ce a stat trei luni \u00een centrul de la Arad \u015fi apoi a fost mutat la Otopeni. Pentru c\u0103 era disperat \u015fi nu \u015ftia de ce nu e trimis acas\u0103 mai repede, a \u00eenghi\u0163it ni\u015fte buc\u0103\u0163i de fier. Gardienii l-au dus la spital \u015fi l-au adus \u00eenapoi \u00een centru \u00een aceea\u015fi zi. B\u0103iatul a intrat \u00een greva foamei pentru dou\u0103 zile, iar a doua zi l-au dus la camera de izolare. Acolo era legat de pat, f\u0103r\u0103 lenjerie \u015fi f\u0103r\u0103 saltea, direct pe fierul din pat. Dup\u0103 aceea l-au dus din nou la spital \u015fi un b\u0103iat din centru a fost cu ei ca s\u0103 traduc\u0103. El mi-a spus c\u0103 tipul \u0103sta nu vroia s\u0103 fie l\u0103sat singur la spital. Acolo am \u00een\u0163eles c\u0103 doctorii nu au vrut s\u0103 \u00eel interneze pentru c\u0103 nu avea acte, dar poli\u0163i\u015ftii au insistat \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 el a r\u0103mas acolo. Dup\u0103 10 zile l-au adus \u00eenapoi. Era foarte slab \u015fi nu ne mai recuno\u015ftea, de\u015fi ne \u015ftiam de ceva timp. El nu mai putea nici s\u0103 vorbeasc\u0103, nici nu ne mai \u015ftia. A doua zi, l-au trimis cu escort\u0103 direct \u00een Maroc \u015fi nu mai \u015ftim nimic de el.\u201d Astfel de pove\u015fti, de\u015fi reprezint\u0103 situa\u0163ii particulare, fac parte din tr\u0103irile \u015fi amintirile oamenilor din centru \u015fi amplific\u0103 traumele asociate deten\u0163iei \u00een sine.<\/p>\n<p>Accesul la <strong>materiale igienico-sanitare<\/strong> (s\u0103pun, \u015fampon, spum\u0103 de b\u0103rbierit, past\u0103 de din\u0163i, etc) este relativ precar, fondurile de care dispune centrul fiind limitate \u015fi nereu\u015find s\u0103 acopere nevoile de baz\u0103 ale migran\u0163ilor. Regulamentul de organizare \u015fi func\u0163ionare a centrului, de\u015fi nu este publicat pe site-ul ORI, este disponibil pentru a fi citit de c\u0103tre cei caza\u0163i \u00een centru prin afi\u015farea acestuia pe holuri. Acesta prevede c\u0103 fiecare persoan\u0103 cazat\u0103 \u00een centru va primi o ra\u0163ie de produse astfel: s\u0103pun \u2013 1 bucat\u0103\/lun\u0103, lam\u0103 de ras \u2013 1 bucat\u0103\/lun\u0103, crem\u0103 de ras \u2013 1 bucat\u0103\/trei luni, h\u00e2rtie igienic\u0103 \u2013 o bucat\u0103\/lun\u0103, past\u0103 de din\u0163i \u2013 1 bucat\u0103\/trei luni, periu\u0163\u0103 de din\u0163i \u2013 1 bucat\u0103\/6 luni, cantit\u0103\u0163i evident insuficiente. Dac\u0103 unii oameni reu\u015fesc s\u0103 mai cumpere anumite produse sau au pe cineva din exterior care \u00eei ajut\u0103, mul\u0163i dintre cei de aici sunt nevoi\u0163i s\u0103 se descurce cu ceea ce primesc. Din spusele celor caza\u0163i la Otopeni, nici m\u0103car aceste produse nu vin cu regularitatea semnalat\u0103 prin regulament, astfel c\u0103 mul\u0163i dintre ei ajung s\u0103 nu \u00ee\u015fi poat\u0103 asigura nici m\u0103car o minim\u0103 igien\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte accesul la facilit\u0103\u0163i pentru sp\u0103larea hainelor, acestea lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u015fire iar oamenii sunt nevoi\u0163i s\u0103 poarte acelea\u015fi haine perioade lungi de timp sau s\u0103 \u015fi le spele cu produsele de care dispun. De asemenea, persoanele care nu dispun de fonduri pentru a \u00ee\u015fi cump\u0103ra haine, sunt nevoi\u0163i s\u0103 se descurce cu ceea ce au, de multe ori aceasta \u00eensemn\u00e2nd doar hainele cu care sunt \u00eenbr\u0103ca\u0163i la momentul la care sunt adu\u015fi \u00een centru, de\u015fi \u015federea lor se poate \u00eentinde pe mai multe anotimpuri.<\/p>\n<p>Lipsa climatiz\u0103rii \u00een <strong>camerele \u00eenchise<\/strong> \u00een care ace\u015ftia \u00ee\u015fi petrec peste 22 de ore zilnic, le creaz\u0103 oamenilor o serie de probleme, at\u00e2t fizice c\u00e2t \u015fi de natur\u0103 psihologic\u0103, agrav\u00e2nd eventualele tulbur\u0103ri asociate izol\u0103rii \u00eentr-un spa\u0163iu \u00eenchis.\u201dAm auzit c\u0103 sunt 40 de grade afar\u0103, iar noi st\u0103m aici \u00een cu\u015fc\u0103 toat\u0103 ziua. Jum\u0103tate din zi soarele bate \u00een camera mea  \u015fi nu mai pot nici s\u0103 stau l\u00e2ng\u0103 geam pentru a vedea ce mai e pe afar\u0103. Nu avem niciun ventilator nici nimic \u015fi v\u0103 da\u0163i seama cum este s\u0103 stai \u00eenchis toat\u0103 ziua \u00een aceste condi\u0163ii.  Suntem trata\u0163i mai r\u0103u ca animalele. Dar nu am \u00eennebunit \u00eenc\u0103.\u201d declar\u0103 unul dintre migran\u0163ii care sunt nevoi\u0163i s\u0103 \u00eempart\u0103 camera cu alte 11 persoane. De asemenea, similar cu situa\u0163ia din Arad, migran\u0163ii de la Otopeni depl\u00e2ng calitatea condi\u0163iilor din camer\u0103, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte paturile (\u201cSaltelele sunt murdare \u015fi sunt foarte sub\u0163iri. Se simte fierul de la pat \u015fi uneori te treze\u015fti cu dureri de spate dimineata\u201d), c\u00e2t \u015fi condi\u0163iile de igien\u0103 (\u201cU\u015fa de la baie nu se \u00eenchide bine \u015fi eu un miros foarte r\u0103u acolo. Baia nu se cur\u0103\u0163\u0103 cu s\u0103pt\u0103m\u00e2nile \u015fi mirosul este foarte puternic, mai ales \u00een camerele astea unde stau mul\u0163i oameni, care trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 aceea\u015fi baie. Dac\u0103 \u00eentr\u0103 unul la baie, ceilal\u0163i trebuie s\u0103 a\u015ftepte p\u00e2n\u0103 iese \u015fi \u00eentr-una din camere nu exist\u0103 nici chiuvet\u0103.[\u2026] Lenjeria de pe paturi se schimb\u0103 mai rar de o data pe lun\u0103 \u015fi saltelele sunt murdare \u015fi miros ur\u00e2t.\u201d)<\/p>\n<p>Cur\u0103\u0163enia spa\u0163iilor publice din centru (holuri, camere pentru vizite, etc) sunt asigurate at\u00e2t de personalul desemnat al centrului, c\u00e2t \u015fi de unii dintre migran\u0163i care accept\u0103 s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 munc\u0103, probabil din plictiseal\u0103 sau cu speran\u0163a c\u0103 situa\u0163ia lor se va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i.<\/p>\n<p><strong>Represiunea fizic\u0103 \u015fi psihologic\u0103<\/strong> nu are loc la ordinea zilei, \u00eens\u0103 exist\u0103 persoane care spun c\u0103 au fost agresate fizic de unii dintre paznicii din centru. \u201cEra un b\u0103iat care a trecut cu o \u0163igar\u0103 aprins\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 un paznic \u015fi \u0103sta i-a tras una peste cap. Un altul care vorbea rom\u00e2ne\u015fte i-a spus paznicului s\u0103 nu \u00eel loveasc\u0103 \u015fi mai t\u00e2rziu a fost chemat \u00een camera unde au loc controalele medicale, chiar dac\u0103 el nu ceruse s\u0103 vorbeasc\u0103 cu medicul sau cu asistenta. Pe holuri sunt camere de filmat, dar acolo nu e nimic \u015fi i-au tras una \u00een cap ca s\u0103 nu vad\u0103 nimeni\u201d, m\u0103rturise\u015fte unul dintre prietenii acestuia. Reprezentantul unei organiza\u0163ii care asist\u0103 juridic c\u00e2teva persoane aflate \u00een centru a \u0163inut s\u0103 men\u0163ioneze c\u0103 \u201cacum c\u00e2teva zile am fost \u00een centru pentru a m\u0103 \u00eent\u00e2lni cu o persoan\u0103 de acolo. Eu am mai avut \u00een trecut ni\u015fte conflicte cu directorul centrului, iar dup\u0103 ce am plecat, i-au spus b\u0103iatului cu care m\u0103 \u00eent\u00e2lnisem c\u0103 o s\u0103 ne trimit\u0103 \u00eenapoi \u00een \u0163ara de origine \u015fi pe el \u015fi pe mine. [&#8230;] Aceste amenin\u0163\u0103ri nu au leg\u0103tur\u0103 cu func\u0163ia pe care comandantul centrului o de\u0163ine.\u201d<\/p>\n<p><strong>Microsocietatea din centrul de la Otopeni<\/strong><\/p>\n<p>Unii dintre migran\u0163i m\u0103rturisesc c\u0103 anumi\u0163i paznici mai stau de vorb\u0103 cu ei \u015fi ascult\u0103 problemele cu care se confrunt\u0103. \u201cChiar dac\u0103 nu au voie s\u0103 stea de vorb\u0103 cu noi, unii dintre ei mai vin \u00een camera noastr\u0103 \u015fi sunt interesa\u0163i de ceea ce avem de spus. Unul chiar a zis zilele trecute c\u0103 \u00eei pare r\u0103u c\u0103 trebuie s\u0103 ias\u0103 din camer\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eencuie u\u015fa dup\u0103 el.\u201d Aceste persoane \u00eei ajut\u0103 pe cei de\u0163inu\u0163i s\u0103 treac\u0103 mai u\u015for peste situa\u0163ia lipsirii de libertate \u015fi s\u0103 nu pun\u0103 un stigmat asupra \u00eentregului personal al centrului.<\/p>\n<p>Lipsirea de libertate, ne\u00een\u0163elegerea propriei situa\u0163ii juridice, lipsurile din centru, abuzurile, lipsa de comunicare \u015fi de activitate, vor r\u0103m\u00e2ne cu siguran\u0163\u0103 \u00een amintirea oamenilor care au trecut prin centrul de la Otopeni. \u00cen opinia unora dintre ei, centrul reprezint\u0103 o microsocietate. Oamenii sunt c\u00e2t se poate de diferi\u0163i, unii sim\u0163indu-se ca fiind \u00een competi\u0163ie cu al\u0163ii \u015fi f\u0103c\u00e2nd compromisuri pentru a nu deranja conducerea centrului, sper\u00e2nd astfel c\u0103 vor ob\u0163ine beneficii personale, pe c\u00e2nd al\u0163ii sunt dispu\u015fi s\u0103 spun\u0103 lucrurilor pe nume, chiar cu riscul unor repercursiuni de orice natur\u0103. Discut\u00e2nd cu ei pe parcursul a c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, am realizat c\u0103 exist\u0103 pu\u0163ine aspecte pozitive, dar acestea au adesea la baz\u0103 ideea de <strong>solidaritate<\/strong> \u015fi <strong>speran\u0163a<\/strong> c\u0103 \u00eentr-o zi fiecare dintre ei va putea ie\u015fi liber pe poarta centrului de deten\u0163ie.<\/p>\n<p>\u201cDe c\u00e2nd am ajuns \u00een centrul \u0103sta am \u00eenv\u0103\u0163at multe lucruri. C\u00e2nd eram \u00een libertate, eram o persoan\u0103 obi\u015fnuit\u0103, \u015fi aveam prieteni rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini. Dar aici, \u00een centru, am cunoscut mul\u0163i oameni din diferite \u0163\u0103ri. Uneori ne mai uit\u0103m la televizor sau la filme \u00eempreun\u0103 \u015fi discut\u0103m despre ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103. Oamenii se ajut\u0103 mult \u00eentre ei aici \u00een centru pentru c\u0103 nu to\u0163i au ceea ce le trebuie. De exemplu, ultima mas\u0103 este la ora 17.00, iar p\u00e2n\u0103 te culci \u0163i se mai face foame \u015fi dac\u0103 unul are ceva luat de la mas\u0103 sau adus de cineva, \u00eel \u00eemparte cu ceilal\u0163i. Dac\u0103 suntem \u00eenchi\u015fi \u00een camere diferite, nu putem s\u0103 schimb\u0103m nimic pe hol \u015fi atunci vorbim pe geam. A\u015fa, mai circul\u0103 c\u0103ni cu ceai \u015fi cu cafea, un biscuite sau o bucat\u0103 de p\u00e2ine de la un geam la altul. Uneori o can\u0103 de ceai trece pe la 3-4 geamuri, apoi se \u00eentoarce \u015fi este umplut\u0103 iar. \u015ei vreau s\u0103 spun c\u0103 dintr-o gur\u0103 de ceai \u015fi o bucat\u0103 de biscuite, te saturi.\u201d O alt\u0103 persoan\u0103 a \u0163inut s\u0103 relateze o \u00eent\u00e2mplare similar\u0103: \u201cR\u0103m\u0103sesem f\u0103r\u0103 \u015fampon \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103pun de c\u00e2teva zile \u015fi l-am rugat pe un b\u0103iat din camera vecin\u0103 s\u0103 \u00eemi \u00eemprumute \u015famponul lui. Dup\u0103 ce l-am folosit, l-am strigat \u015fi i l-am dat pe geam unul coleg de-al lui, \u00eempreun\u0103 cu o can\u0103 goal\u0103 care r\u0103m\u0103sese la mine. Peste 10 minute m\u0103 strig\u0103 \u015fi \u00eemi d\u0103 \u00eenapoi \u015famponul \u015fi cana plin\u0103 cu ceai. Mi-a zis c\u0103 el \u015fi-a luat alt \u015fampon \u015fi c\u0103 pot s\u0103 \u00eel p\u0103strez eu. [\u2026] Eu \u015ftiu c\u0103 aici nimeni nu are prea mult din ceva, dar oamenii chiar se ajut\u0103 \u00eentre ei cu ce pot.\u201d Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 sunt sco\u015fi afar\u0103 sau sunt du\u015fi la mas\u0103 \u00een c\u00e2te 3-4 ture, nu to\u0163i apuc\u0103 s\u0103 se cunoasc\u0103 \u00eentre ei. De\u015fi comunicarea dintre persoane din camerele vecine se face pe geam, gratiile nu le permit acestora s\u0103 \u00ee\u015fi vad\u0103 interlocutorii. \u201cIe\u015fim la mas\u0103 \u00een ture \u015fi sunt lua\u0163i oameni din camere diferite, a\u015fa c\u0103 nici dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu \u015ftim cum arat\u0103 omul din camera vecin\u0103, cu care vorbim de at\u00e2ta timp. Eu vorbeam a\u015fa prin geam cu un b\u0103iat de c\u00e2teva zile \u015fi la un moment dat ne-am \u00eent\u00e2lnit afar\u0103 \u015fi am trecut unii pe l\u00e2ng\u0103 al\u0163ii pentru c\u0103 nu ne cuno\u015fteam la fa\u0163\u0103. Dar eu i-am recunoscut vocea \u015fi l-am \u00eentrebat unde st\u0103. Atunci ne-am dat seama c\u0103 noi am vorbit de multe ori\u201d. Rela\u0163iile f\u0103cute cu al\u0163i migran\u0163i \u015fi solidaritatea dintre ace\u015ftia, reprezint\u0103 una dintre singurele amintiri pl\u0103cute cu care vor r\u0103m\u00e2ne migran\u0163ii, mai ales c\u0103, la un moment dat, drumurile lor vor lua direc\u0163ii diferite: marea majoritate vor fi trimi\u015fi \u00een \u0163\u0103rile de origine sau \u00een state prin care ace\u015ftia au trecut \u00een drum spre zidurile Uniunii Europene; doar pu\u0163ini vor reu\u015fi, poate, s\u0103 ob\u0163in\u0103 un drept de \u015federe \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>De\u015fi cu siguran\u0163\u0103 fiecare dintre cei caza\u0163i \u00een centru doresc s\u0103 ob\u0163in\u0103 dreptul de a r\u0103m\u00e2ne \u00een Rom\u00e2nia, ace\u015ftia \u00ee\u015fi pierd r\u00e2nd pe r\u00e2nd speran\u0163ele c\u00e2nd v\u0103d c\u0103, s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, pleac\u0103 oameni \u015fi vin al\u0163ii. Acest \u201crulaj continuu\u201d cum spunea directorul centrului, \u00eei face pe oameni s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 c\u0103 ei vor urma. Cazurile de persoane care reu\u015fesc s\u0103 fie l\u0103sate \u00een libertate, indiferent de statutul care li se acord\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, sunt extrem de rare. Cei care urmeaz\u0103 s\u0103 fie trimi\u015fi \u00een \u0163\u0103rile de origine sunt anun\u0163a\u0163i cu c\u00e2teva zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte. Dup\u0103 spusele celor din centru \u201coamenii s-au obi\u015fnuit cu asta. Mul\u0163i dintre cei care pleac\u0103 nu \u00een\u0163eleg exact ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu situa\u0163ia lor. Au fost du\u015fi la tribunal dar nu au avut un avocat, iar acolo au fost sf\u0103tui\u0163i c\u0103 e mai bine s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. Iar \u00eentr-o zi pleac\u0103 acas\u0103, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 dac\u0103 ar fi putut s\u0103 fac\u0103 ceva pentru ca lucrurile s\u0103 se \u00eent\u00e2mple altfel. Nu au avut un avocat \u015fi nu a avut cine s\u0103 le explice exact ce pot face.\u201d Oamenii care pleac\u0103, le m\u0103rturisesc celor care r\u0103m\u00e2n c\u0103 ei au decis s\u0103 plece pentru c\u0103 nu mai pot accepta deten\u0163ia \u015fi nu v\u0103d nici o rezolvare la situa\u0163ia lor. \u201cMul\u0163i sunt bucuro\u015fi c\u0103 pleac\u0103 acas\u0103 pentru c\u0103 nu mai suport\u0103 situa\u0163ia de aici.. C\u00e2nd pleac\u0103 ne anun\u0163\u0103 \u015fi uneori ne mai las\u0103 dac\u0103 mai au ceva, inclusiv cartele de telefon dac\u0103 e cineva care are nevoie. Uneori \u00eei las\u0103 s\u0103 vin\u0103 s\u0103 ne salute, dar alteori pleac\u0103 direct. Pe cei pe care \u00eei cunoa\u015ftem, \u00eei salut\u0103m de la geam. Unii ne mai sun\u0103 dup\u0103 ce ajung acas\u0103, dar de al\u0163ii nu mai \u015ftim nimic.\u201d \u00cen centrul de la Otopeni sunt multe cazuri de persoane care, dup\u0103 perioade prelungite de deten\u0163ie, ajung s\u0103 \u00ee\u015fi doreasc\u0103 s\u0103 plece acas\u0103. Unii dintre ace\u015ftia sunt trimi\u015fi cu programele de returnare voluntar\u0103, \u00eens\u0103 au fost cazuri de persoane care, de\u015fi au cerut s\u0103 fie returnate, nu au primit permisiunea ORI de a aplica pentru returnarea voluntar\u0103 \u015fi au fost nevoite s\u0103 a\u015ftepte p\u00e2n\u0103 la efectuarea unor zboruri comune sau p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se \u00eendeplinesc toate formalit\u0103\u0163ile pentru plecarea lor, aceast\u0103 perioad\u0103 put\u00e2nd fi m\u0103surat\u0103 \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sau chiar luni de zile. Chiar \u015fi cei care aplic\u0103 pentru programele de returnare voluntar\u0103 a\u015fteapt\u0103 uneori chiar \u015fi dou\u0103 luni p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s\u0103 poat\u0103 pleca. Majoritatea sunt escorta\u0163i doar p\u00e2n\u0103 la aeroport, \u00eens\u0103 exist\u0103 cazuri de persoane care sunt returnate cu escort\u0103, ace\u015ftia fiind fie cei care au primit un ordin de expulzare, persoane cu tulbur\u0103ri psihice sau aflate \u00een situa\u0163ii de vulnerabilitate (e.g., persoana care a \u00eenghi\u0163it buc\u0103\u0163i de fier) \u015fi chiar unele persoane care au zboruri cu una sau mai multe escale \u015fi se presupune c\u0103 nu doresc de fapt s\u0103 ajung\u0103 la destina\u0163ie.<\/p>\n<p><strong>VI. Perspective?<\/strong><\/p>\n<p>Pentru migran\u0163i, dintre care mul\u0163i nu au niciun fel de rela\u0163ii cu exteriorul, via\u0163a din centru reprezint\u0103 o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie c\u0103tre un viitor incert. Pentru ei regula de baz\u0103 este \u201cm\u0103n\u00e2nci ce \u0163i-am dat \u015fi te \u00eentorci c\u00e2t mai repede \u00een camer\u0103\u2026mas\u0103 \u015fi camer\u0103 sunt singurele cuvinte pe care le auzim.\u201d Mai sunt \u015fi cele 30-45 de minute de ie\u015fit \u00een curtea centrului \u015fi, pentru c\u00e2\u0163iva dintre ei, vizitele din partea prietenilor sau familiei din afar\u0103. \u00cen rest, 22 de ore \u00eentr-o camer\u0103 \u00eenchis\u0103. Majoritatea nu au fost informa\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu propria situa\u0163ie juridic\u0103, cu procedurile, cu drepturile pe care le au pe perioada c\u00e2t sunt \u00een custodie public\u0103. O dat\u0103 la c\u00e2teva luni, ace\u015ftia sunt sco\u015fi din centru cu c\u0103tu\u015fe pentru a fi du\u015fi la tribunal, unde nu sunt \u00eentreba\u0163i nimic \u015fi unde asist\u0103 neputincio\u015fi la luarea deciziilor care le dicteaz\u0103 viitorul.<\/p>\n<p>Conform unei expuneri de motive[7] a ORi de la finalul anului trecut, \u00een vederea propunerii unor modific\u0103ri asupra OUG 194\/2002 privind regimul str\u0103inilor \u00een Rom\u00e2nia, se dore\u015fte <strong>crearea unui nou regulament de func\u0163ionare a centrului<\/strong>, stabilit de c\u0103tre ministrul administra\u0163iei de interne care prevede printre altele:<\/p>\n<ul>\n<li>    \u00eengr\u0103direa accesului persoanelor \u00een centre cu telefoane mobile sau alte mijloace de comunicare prin instituirea unui sistem de cartele telefonice pentru telefoane publice amplasate \u00een centru. Fiecare persoan\u0103 din centru ar primi lunar c\u00e2te 2 cartele de telefon, totaliz\u00e2nd un num\u0103r de 18 minute de convorbiri telefonice \u00een re\u0163ele mobile din Rom\u00e2nia.<\/li>\n<li>    introducerea unor prevederi referitoare la posibilitatea lu\u0103rii de m\u0103suri, inclusiv folosirea for\u0163ei pentru protejarea personalului centrului, pentru a \u00eempiedica p\u0103r\u0103sirea centrului, realizarea unor pagube materiale sau pentru a restabili ordinea interioar\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Astfel, comunicarea celo afla\u0163i \u00een custodie cu exteriorul va fi \u015fi mai mult \u00eengr\u0103dit\u0103, le va fi limitat\u0103 \u015fi mai mult posibilitatea de comunicare cu cei din afara centrului, cu familia din \u0163ara de origine \u015fi chiar \u015fi cu reprezentan\u0163ii legali sau persoane care ar putea \u00eencerca s\u0103 \u00eei ajute. De asemenea, \u00een <strong>lipsa unui sistem de monitorizare<\/strong> a abuzurilor din interior, acordarea prin lege a permisiunii de folosire a for\u0163ei, va duce cel mai probabil la intensificarea unora dintre situa\u0163iile mai sus men\u0163ionate.<\/p>\n<p>\u00cen ultimii ani, la nivel international au ap\u0103rut o serie de rapoarte[8] care acuz\u0103 nu numai condi\u0163iile de deten\u0163ie a migran\u0163ilor c\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi ac\u0163iunea de a plasa \u00een deten\u0163ie persoane care nu sunt puse sub acuza\u0163ia de a fi comis o infrac\u0163iune, pun\u00e2nd \u00een discu\u0163ie necesitatea \u015fi propor\u0163ionalitatea custodiei publice \u00een raport cu scopul pe care aceasta \u00eel vizeaz\u0103. Acestea pun \u00een prim plan concepte precum libertate de mi\u015fcare, drepturi, solidaritate cu ceilal\u0163i oameni, indiferent de statutul pe care ace\u015ftia \u00eel au \u00een diferite locuri de pe glob. \u00cen viziunea lor, deten\u0163ia migran\u0163ilor ar trebui s\u0103 fie eliminat\u0103 sau cel pu\u0163in considerat\u0103 ca fiind ultima solu\u0163ie, utilizat\u0103 doar \u00een situa\u0163ii excep\u0163ionale. \u00cens\u0103, din p\u0103cate, aceste rapoarte nu au impact asupra strategiilor \u015fi politicilor Uniunii Europene privind imigra\u0163ia, limbajul folosit \u015fi tematica abordat\u0103 \u00een acestea din urm\u0103 fiind radical opus\u0103 conceptelor de mai sus, \u015fi ax\u00e2ndu-se \u00een principal pe: cet\u0103\u0163eni, securitate, selec\u0163ie, control, avantaje, etc. Acesta este modul \u00een care Uniunea European\u0103 se raporteaz\u0103 la exterior, din spatele unor ziduri care se \u00eenal\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai mult.<\/p>\n<p>Poate a venit momentul \u00een care critica adus\u0103 politicilor europene s\u0103 fie pus\u0103 pe h\u00e2rtie la nivel personal, prin raportare la lumea real\u0103 pe care o construim \u00een jurul nostru. Satisfacerea obsesiei de control permanent a mi\u015fc\u0103rii \u00een fort\u0103rea\u0163a european\u0103 nu va reprezenta niciodat\u0103 o justificare legitim\u0103 a modului \u00een care am ajuns s\u0103 ne raport\u0103m la migran\u0163i, iar necesitatea deten\u0163iei \u015fi return\u0103rii migran\u0163ilor nu poate fi legitimat\u0103 prin dorin\u0163a statelor de a \u00ee\u015fi implementa politicile de excluziune \u015fi izolare.<\/p>\n<p>\u201cPentru a putea rezista \u00een centrul \u0103sta trebuie s\u0103 fi puternic. Deasupra centrului trec la o distan\u0163\u0103 mic\u0103 zeci de avioane pe zi. Pentru mine, asta este stresant. Poate dac\u0103 nu eram la c\u00e2teva sute de metri de aeroport, nu ne-am fi g\u00e2ndit mereu c\u0103 o s\u0103 plec\u0103m. Ne uit\u0103m pe geam la ce scrie pe avioane \u015fi ne g\u00e2ndim c\u0103 poate cu avionul \u0103la o s\u0103 aduc\u0103 noi oameni \u00een centru, sau poate cu urm\u0103torul avion plec eu. Cineva de aici mi-a spus c\u0103 se roag\u0103 s\u0103 cad\u0103 un avion peste noi ca s\u0103 putem fugi. Binen\u0163eles c\u0103 e de r\u00e2s, dar vorbea serios\u2026\u201d<\/p>\n<p>\u201cSper ca cineva se va g\u00e2ndi \u015fi la situa\u0163ia noastr\u0103 \u015fi poate lucrurile se vor schimba pentru cei care vor fi adu\u015fi pe viitor. Dar p\u00e2n\u0103 atunci sper ca cine afl\u0103 de situa\u0163ia noastr\u0103, s\u0103 nu uite c\u0103 suntem aici, \u00eenchi\u015fi\u2026\u201d<\/p>\n<p><strong>[Acest articol a fost scris cu \u015fi pentru migran\u0163ii caza\u0163i \u00een Centrul de luare \u00een custodie public\u0103 din Otopeni, a c\u0103ror voce se poate auzi \u015fi dincolo de zidurile centrului]<\/strong><\/p>\n<p>\u0648\u0627\u0644\u062d\u0631\u064a\u0629 \u0627\u0644\u062a\u0636\u0627\u0645\u0646<br \/>\nBon courage!<\/p>\n<p>Solidarity!<\/p>\n<p>[1]Luarea \u00een custodie public\u0103 este tradus\u0103 \u00een limbajul comun, prin termeni precum: \u201edetention\u201d sau \u201cretention\u201d.<\/p>\n<p>[2] De\u015fi conducerea centrului de la Otopeni a men\u0163ionat o capacitate maxim\u0103 de 120 de locuri, \u00eentr-un raport actualizat \u00een 2010 se men\u0163iona o capacitate de maxim 164 de locuri.<\/p>\n<p>[3]   Sursa: http:\/\/www.migreurop.org\/article2088.html?lang=fr<\/p>\n<p>[4] Sursa: http:\/\/www.romanialibera.ro\/actualitate\/eveniment\/infern-sau-fabulatii-cat-de-adevarate-sunt-plangerile-detinutilor-din-centrul-de-straini-din-arad-259194.html<\/p>\n<p>[5] Sursa: http:\/\/www.migreurop.org\/article2143.html?lang=fr<\/p>\n<p>[6] Ramadanul este luna \u00een care unii dintre musulmani \u0163in post, m\u00e2nc\u00e2nd doar dup\u0103 apusul soarelui \u015fi av\u00e2nd un program de rug\u0103ciune intens. Anul acesta, Ramadanul se va \u0163ine \u00een perioada 20 Iulie \u2013 18 August.<\/p>\n<p>[7] Sursa: http:\/\/www.mai.gov.ro\/Documente\/Transparenta%20decizionala\/EM%20proiect%20lege%20modif%20OUG%20194.pdf<\/p>\n<p>[8] Exemple:<br \/>\nhttp:\/\/www.amnesty.eu\/en\/press-releases\/human-rights-in-the-eu\/police-and-judicial-co-operation\/eu-close-human-rights-gaps-in-the-stockholm-programme-0414\/<\/p>\n<p>http:\/\/www.detention-in-europe.org\/index.php?option=com_content&#038;view=article&#038;id=220&#038;Itemid=242<\/p>\n<p>http:\/\/www.amnesty.eu\/en\/press-releases\/asylum-and-migration\/0556-0556\/<\/p>\n<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"uPJxefLkyO\"><p><a href=\"https:\/\/idcoalition.org\/cap\/\">Community Assessment &#038; Placement (CAP) Model<\/a><\/p><\/blockquote>\n<p><iframe loading=\"lazy\" class=\"wp-embedded-content\" sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" style=\"position: absolute; visibility: hidden;\" title=\"&#8220;Community Assessment &#038; Placement (CAP) Model&#8221; &#8212; International Detention Coalition\" src=\"https:\/\/idcoalition.org\/cap\/embed\/#?secret=pv6GcXkWHL#?secret=uPJxefLkyO\" data-secret=\"uPJxefLkyO\" width=\"584\" height=\"329\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\"><\/iframe><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&#8220;Migran\u0163ii invizibili din centrul de deten\u0163ie de la Otopeni&#8221; &#8211; un text de Simina Guga si Amba Hurrya Articolul a fost scris pe baza interviurilor realizate cu personalul administrativ al Centrului de Luare \u00een Custodie Public\u0103 de la Otopeni \u00een &hellip; <a href=\"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=2203\">Continue reading <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[20,38,34,9,22,23,35,8,21,2,7],"tags":[],"class_list":["post-2203","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-anti-racism","category-bodily-autonomy","category-cee","category-critica-sociala","category-economic-justice","category-grassroots-organizing","category-intersectionalities","category-links","category-research","category-01romana","category-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2203","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2203"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2203\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2211,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2203\/revisions\/2211"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2203"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2203"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2203"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}