{"id":1872,"date":"2011-03-09T17:58:16","date_gmt":"2011-03-09T15:58:16","guid":{"rendered":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=1872"},"modified":"2012-08-22T11:37:41","modified_gmt":"2012-08-22T09:37:41","slug":"din-istorie-vi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/?p=1872","title":{"rendered":"din istorie VI"},"content":{"rendered":"

un nume mentionat (de claudia<\/em>) in cadrul discutiei de 8 martie<\/a> <\/p>\n

Sofia Nadejde<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>de pe ro.wikipedia<\/em><\/a>:<\/p>\n

Sofia N\u0103dejde (n. B\u0103ncil\u0103, 14 septembrie 1856, Boto\u0219ani – d. 11 iunie 1946, Bucure\u0219ti) a fost o publicist\u0103, prozatoare \u0219i autoare dramatic\u0103 rom\u00e2nc\u0103 de orientare feminist\u0103 \u0219i marxist\u0103.<\/p>\n

S-a n\u0103scut la Boto\u0219ani fiind fiica lui Vasile B\u0103ncil\u0103 Gheorghiu \u0219i Puheria-Profira Neculae, \u021b\u0103rani liberi (r\u0103ze\u0219i). A studiat la \u201ePensionul Glowaska\u201d din Boto\u0219ani iar \u00een 1874 s-a c\u0103s\u0103torit cu Ion N\u0103dejde (1854 – 1928), cu care a avut \u0219ase copii. Dup\u0103 stabilirea la Ia\u0219i \u00een 1876 a \u00eenceput o activitate febril\u0103 \u00een mi\u0219carea socialist\u0103. A debutat publicistic \u00een \u201eFemeia rom\u00e2n\u0103\u201d, Bucure\u0219ti, cu o pledoarie pentru emaniparea femeii \u0219i a continuat s\u0103 publice \u00een \u201eContemporanul\u201d, la Ia\u0219i. Se afirm\u0103 ca un lider al mi\u0219c\u0103rii feministe. \u00cen 1884 conduce \u201eEvenimentul literar\u201d, ap\u0103rut la Ia\u0219i. \u00cen acela\u0219i an a \u00eenceput activitatea la Bucure\u0219ti unde a \u021binut numeroase conferin\u021be la Clubul muncitorilor din Bucure\u0219ti, dar \u0219i \u00een restul \u021b\u0103rii. \u00cen 1897 devine pre\u0219edinta Congresului al IV-lea al PSDMR. A scris schi\u021be, nuvele, romane, teatru.<\/p>\n

Lucr\u0103ri principale: “O iubire la \u021bar\u0103”, dram\u0103 (1881), “Din chinurile vie\u021bii”, nuvele (1895), “Robia banului”, roman (1906), “P\u0103rin\u021bi \u0219i copii”, roman (1907), “Patimi”, roman, “Irinel sau \u00eent\u00e2mpl\u0103rile unui rom\u00e2n \u00een Rusia, Mangiuria \u0219i Japonia”, roman. Chestiunea femeilor<\/strong>, “Femeia rom\u00e2n\u0103”, I, no. 11 (1879)<\/p><\/blockquote>\n

alte detalii despre activitatea ei – sursa Cotidianul<\/em><\/a>:<\/p>\n

Sofia Nadejde, publicista si prozatoare, sotia lui Ioan Nadejde, care facea parte din conducerea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania, nu l-a lasat pe Titu Maiorescu sa-si savureze in liniste locul pe soclu si l-a batut cu propriile arme, intr-un articol din \u201eContemporanul\u201c. \u201eUn lucru pe care-l trec cu vederea toti citi vorbesc de greutatea creierului femeiesc este ca nimeni nu ia in seama sa-l raporteze la greutatea trupului, femeile relativ cu corpul au creierul mai greu decit barbatii\u201c, scria Sofia Nadejde, prezentind concluziile celor mai mari naturalisti, antropologi sau anatomisti.<\/p>\n

Totodata, vajnica Nadejde intoarce marimea impotriva lui Maiorescu, care era mindru sa constate ca \u201eunul dintre creierii cei mai ponderosi ce s-au observat la om a fost al naturalistului Cuvier, 1.830 de grame\u201c, si il arunca in ridicol: \u201eCreierul unui elefant cintarea 3.000 de grame, pe cind a lui Cuvier, 1.830\u201c. O consecinta a superioritatii inalienabile a genelor barbatesti era ca femeilor le era interzis sa-i urmareasca si sa-i arate cu degetelul pe posesorii lor, in caz ca faceau un copil din flori.<\/p><\/blockquote>\n

si mai multe: <\/p>\n

… In oras sotii Nadejde ieseau din comun prin maniera de a se contrapune protipendadei care se manifesta tihnit si monoton. Devenisera obiect de barfe in oras si toti se uitau curiiosi la ei, mai ales la Sofia care iesea pe strada cu o palarie inalta, atragandu-si din partea cucoanelor eticheta de nebuna. …
\nCei doi soti s-au completat unul pe altul, avand aceleasi preocupari. Ei cunosteau limbi straine, erau socialisti dar s-au retras in acelasi timp din partidul soicalist. Revista Romania literara a organizat in anul 1895 un sondaj de opinie publica solicitand cititorilor parerea la intrebarea “care femeie romanca este cea mai invatata?” Personalitatile culturale care au raspuns au indicat-o pe Sofia Nadejde.<\/p>\n

Cei care au cunoscut-o o caracterizau ca fiind o mama exemplara – avea sase copii \u2013 scriitoare distinsa, om de stiinta prin energia intelectuala, cu respect pentru drepturile tuturor. Activitatea de miltanta socialista s-a subordonat telului ca femeia sa fie emancipata. Aceasta este contributia ei cea mai importanta la modernizarea Romaniei. In anul 1885, Sofia Nadejde isi incepe colaborarea la ziarul “Drepturile omului” cu articolul “Femeia si socialismul” si isi face debutul literar, tiparind in “Contemporanul” “Doua mame”. Acestei nuvele ii vor urma “Un sfarsit”, “Schite din viata la tara” etc. De asemenea in ziarul “Contemporanul” publica traduceri de scriitori straini ca Herbert Spencer, Letourneu etc., avand ca teme probleme de sociologie, antropologie, credinte religioase etc.
\nEa isi largeste colaborarea si la alte publicatii, scriind numeroase articole in “Femeia romana”, “Literatura si stiinta”, “Evenimentul literar”, “Munca”, “Lumea noua” si altele, in ale caror pagini lanseaza polemici, declanseaza campanii in problema emanciparii feminine, a dezrobirii economice a femeii, a egalitatii cu barbatul, a instructiei publice, a votului universal, a salariului egal la munca egala, a protejarii muncii prin lege.<\/p>\n

Odata cu incetarea revistei “Contemporanul”, Sofia Nadejde realiza un rodnic bilant publicistic, prin care se impusese in fata publicului roman ca o talentata gazetara, inteligenta, pasionata. Articole, note, traduceri, schite, nuvele, teatru, cronici literare etc. atestau in persoana Sofiei Nadejde o personalitate a culturii romanesti din acel timp. O femeie “interesanta”, epitet pe care i l-a atribuit, in cateva randuri si George Calinescu, vorbind de literatura ei azi uitata “care merita un cuvant de lauda”; o femeie uitata cu intentie de multi dintre contemporanii ei, pentru ca ideile si idealurile care au animat-o izvorau dintr-o incredere fierbinte in viata mai buna, mai luminoasa a femeii.
\n…
\nAmintirele Sofiei Nadejde vad lumina tiparului in momentul in care fascismul isi anunta pericolul calamitar si cand intelectualitatea progresista din tara noastra avea sa-si uneasca vocile si cugetul intru apararea valorilor culturale si stiintifice create cu talent, ratiune si truda. In scrierile ei, Sofia Nadejde a folosit limba romana cu toate accentele ei moldovenesti. Toate schimonoselile straine ce se aduc de unii si de altii nu vor dainui. Asemenea pareri au ramas sacrosancte pentru Sofia Nadejde. Eroii ei vorbesc aidoma celor din popor, parca vezi si auzi un taran moldovean, cu glasul molcom si imbietor, cu nuantari care la Ion Creanga au atata farmec.
\nFie ca e vorba de nuvele, schite sau povestiri, fie de romane, prozatoarea a utilizat la locul potrivit, in scopul caracterizarii personajelor, proverbe, ziceri, locutiuni ridicandu-se cu ele la poezie, la cea mai inalta elocinta, fara sa afecteze normele corecte ale limbii literare.<\/p>\n

… Sotii Nadejde au avut ghinionul sa fie judecati dupa sfarsitul perioadei socialiste, cand Partidul Socialist s-a transformat in Partidul Comunist, si nu dupa inceputurile lui, cand partidul era mai mult social-democrat. In modul acesta, partidul comunist i-a considerat tradatori, atat in perioada dintre razboaie cat si dupa ce au venit la putere. De aceea, sotii Nadejde au fost dati uitarii odata cu ceilalti socialisti care s-au inscris ulterior in Partidul Liberal.
\nSofia Nadejde s-a stins din viata la 18 iunie 1946, la varsta de 90 de ani. <\/p><\/blockquote>\n

(sursa Romania Libera<\/em><\/a>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

un nume mentionat (de claudia) in cadrul discutiei de 8 martie Sofia Nadejde de pe ro.wikipedia: Sofia N\u0103dejde (n. B\u0103ncil\u0103, 14 septembrie 1856, Boto\u0219ani – d. 11 iunie 1946, Bucure\u0219ti) a fost o publicist\u0103, prozatoare \u0219i autoare dramatic\u0103 rom\u00e2nc\u0103 de … Continue reading →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34,9,83,3,17,31,21,2,7],"tags":[],"class_list":["post-1872","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cee","category-critica-sociala","category-din-istorie","category-feminism","category-media","category-menmale-allies","category-research","category-01romana","category-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1872","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1872"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1872\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2326,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1872\/revisions\/2326"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1872"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1872"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fia.pimienta.org\/weblog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1872"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}